CALITATEA DE PERSOANA IMPOZABILA

Se examineaza actiunea formulata de reclamantii D. C. si P.F. D. C. - B C G C ambii cu sediul in (…), judetul Neamt, in contradictoriu cu parata A J A F PNcu sediul in P N, judetul Neamt, pentru anulare act administrativ fiscal.
La apelul nominal, facut in sedinta publica, au raspuns: aparatorul ales al reclamantilor, avocat (…), lipsa fiind parata.
Procedura de citare legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de grefierul de sedinta, dupa care:
Instanta pune in discutie conexarea la prezenta cauza a dosarului Tribunalului Neamt - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal nr. (…)/103/2014.
Avocat (…), pentru reclamanti, solicita admiterea exceptiei de conexitate, urmand a se avea in vedere ca intre cele doua cauze exista o stransa legatura, obiectul dosarului nr. (…)/103/2014 constituindu l anularea deciziei referitoare la obligatiile de plata accesorii emisa sub nr. (…) din 30.06.2014, decizie de impunere ce a fost intocmita in baza deciziei fiscale de impunere nr.4797 din 31.07.2013 contestata in dosarul nr. (…)/103/2014.
Instanta, constatand ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de art. 139 alin. 1 Cod procedura civila, respinge conexarea la prezenta cauza a dosarului nr. (…)/103/2014, acesta avand ca obiect anularea unei alte decizii decat cea contestata de reclamant in dosarul nr. (…)/103/2014 si dispune retrimiterea dosarului nr. (…)/103/2014 spre solutionare completului initial investit, (…).
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si da cuvantul pentru dezbateri.
Avocat (…), pentru reclamanti, solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata, urmand a se avea in vedere totodata si sustinerile din concluziile scrise depuse la dosar.
Presedintele completului de judecata declara dezbaterile inchise, dupa care


TRIBUNALUL,


Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub numarul (…)/103/2014, reclamantul D. C. a chemat in judecata parata A J A F P N pentru ca, prin hotararea judecatoreasca ce se va da in cauza, sa se anuleze decizia de impunere nr. (…)/31.07.2013, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii reclamantul a aratat urmatoarele:
In fapt, in perioada 2001 - 2009 a avut calitate de asociat al S.C. T. I. S.R.L. si concomitent a desfasurat activitate in cadrul P.F. D. C. - B C G C. Aceasta ultima forma de activitate era necesara a fi organizata deoarece avea autorizatie pentru aplicarea stampilei speciale pe documentele ce urmau a fi depuse la O.C.P.I.
Practic, in toata perioada de activitate a B C G C D. C. veniturile si lucrarile au fost directionate catre S.C. T. I. S.R.L.
In anul 2011 s a retras din societate si a efectuat demersurile pentru incetarea activitatii persoanei fizice autorizate, ocazie cu care a fost instiintat de catre organele fiscale ca se impune un control fiscal asupra activitatii societatii pentru perioada 2009 - 2011.
A pus la dispozitia organelor fiscale toate documentele pe care le mai detinea, motivat de faptul ca cea mai mare parte a acestora a fost predata catre S.C. T. I. S.R.L. la momentul retragerii din societate.
Dupa comunicarea raportului de inspectie fiscala si a deciziei de impunere, ambele avand numarul (…)/31.07.2013 a formulat contestatie inregistrata la data de 11.09.2013 si avand numar de intrare (…)/2013 la A J F P N , contestatie care nu a fost solutionata nici pana in prezent.
Avand in vedere faptul ca de la data inregistrarii contestatiei si pana in prezent impotriva sa au fost emise somatii si efectuate acte de executare efectiva in sensul popririi drepturilor de pensie si evaluarii unor bunuri in vederea valorificarii, intelege sa formulez prezenta contestatie.
Prin raportul de inspectie fiscala si decizia de impunere contestate s au retinut urmatoarele aspecte:
- perioada supusa inspectiei fiscale a fost 01.01.2009 - 30.06.2011, perioada pentru care s a apreciat ca ar fi depasit plafonul de T.V.A., in conditiile in care Biroul nu era inregistrat ca si platitor de T.V.A.;
- pentru perioada supusa controlului ar fi avut obligatia de a intocmi documente cu regim special pentru evidentierea veniturilor;
- fata de cele consemnate la control pentru stabilirea starii de fapt fiscale organul fiscal a apreciat ca este indreptatit sa stabileasca baza de impunere si obligatia fiscala de plata aferenta prin estimarea rezonabila a bazei de impunere in conditiile reglementate de lege.
Cu toate acestea, in urma controlului s a retinut in sarcina Biroului o diferenta de T.V.A. de plata in suma de 334.862 lei, la care s au calculat dobanzi si penalitati.
Arata ca nu sunt intemeiate concluziile raportului de inspectie fiscala si nici obligatiile stabilite prin decizia de impunere pentru urmatoarele considerente:
1.La stabilirea sumei de 334.862 lei, reprezentand T.V.A. de plata, nu s a tinut cont de dispozitiile art. 1 alin. 1 din Ordinul nr. 3389/2011 al Ministerului Finantelor Publice privind stabilirea prin estimare a bazei de impunere.
Potrivit acestei norme, organele de inspectie fiscala au obligatia de a identifica acele elemente care sunt cele mai aproape de situatia fiscala de fapt, aspect care, cel putin teoretic, a fost retinut si de organele de inspectie fiscala la fila 3 punctul 3 din decizie.
Independent de faptul ca la momentul exprimarii punctului de vedere al contribuabilului a solicitat sa i se comunice in scris modalitatea de calcul pentru a putea sa o conteste in cunostinta de cauza, dar a si indicat faptul ca nu este de acord cu valoarea estimata de organul de inspectie fiscala de 2193 lei, respectiv 1742 lei (Anexa 4) pentru lucrari la care nu s au gasit chitante, organul de inspectie fiscala nu a avut in vedere obiectiunile si nu a dispus refacerea calculelor si stabilirea situatiei fiscale reale, asa cum solicitase.
Cu atat mai mult se impunea analiza punctului sau de vedere si refacerea calculelor in cadrul verificari fiscale cu cat organul de inspectie fiscala a avut la dispozitie adresa nr. (…)/2013 emisa de O.C.P.I. Nprivind situatia lucrarilor repozitionate in perioada 2009 - 2011 si pentru care nu au fost percepute onorarii.
2.In estimarea bazei de impunere organele de inspectie fiscala nu au facut aplicatiunea dispozitiilor art. 67 din O.G. 92/2003 in mod real si estimarile sunt eronate.
Astfel, ca urmare a diligentelor depuse, a identificat la S.C. T. I. S.R.L. un numar de 15 carnete chitantiere aferente perioadei 19.02.2009 - 21.01.2011 fata de care estimarea bazei de impunere s ar fi putut face cel mai apropiat situatiei de fapt fiscale.
Din verificarea chitantierelor rezulta ca in perioada 01.05.2009 si pana la finalul anului 2009, chitantele de la 1805 si pana la 1850 totalizeaza venituri de 21.331 lei si nu de 105.264 lei asa cum se consemneaza in Anexa nr. 6 si cum se estimeaza eronat de catre organele de control. Conform celor consemnate in chitantiere valoare medie per chitanta pentru anul 2009 la 474 lei si nu 2193 lei per chitanta. Fata de faptul ca nu s a realizat o estimare rezonabila a rezultat o diferenta de 83.933 lei calculata in plus asupra bazei de impunere.
In aceeasi modalitate s a procedat si pentru anii 2010 si 2011. Spre exemplu chitantele cuprinse intre 2701 - 2750 totalizeaza suma de 26.218 lei, in timp ce organele de control au estimat la suma de 85.358 lei conform Anexei 6, cu o diferenta de 59.140 lei asupra bazei de impunere.
In aceste conditii considera ca in situatia in care s ar fi efectuat o estimare rezonabila potrivit legii s ar fi observat faptul ca plafonul de scutire in valoare de 119.000 lei nu a fost depasit la data de 01.05.2009 asa cum s a retinut atat prin raportul de inspectie fiscala cat si prin decizie.
3.Nu este reala nici retinerea organelor de inspectie fiscala conform carora trebuia sa intocmeasca documente cu regim special.
Echipa de inspectie fiscala nu i a adus la cunostinta si nu i a pus in vedere ca are obligatia reconstituirii evidentei contabile, desi documentele destinate verificarii fusesera puse la dispozitie din luna noiembrie 2012.
In dovedire reclamantul a depus la dosar inscrisuri.
Parata a formulat intampinare si a solicitat respingerea actiunii. A aratat parata ca D. C. a formulat contestatie impotriva raportului de inspectie fiscala si a deciziei de impunere, ambele avand numarul 4797, fiind emise in data de 31.07.2013, de catre Activitatea de Inspectie Fiscala.
Perioada supusa inspectiei fiscale a fost cea cuprinsa intre 01.01.2009 - 30.06.2011, avand in vedere faptul ca, la data de 31.03.2009, a depasit plafonul de TVA, cand B C G C D.C. nu era inregistrat platitor de TVA.
Obiectivele inspectiei fiscale au fost verificarea realitatii declaratiilor fiscale in corelare cu datele din evidente contabila si mai ales fata de realitatea constatata in timpul verificarilor, a modului de determinare a bazei de impunere - in cazul TVA, concordanta dintre datele din decont cu cele din Jurnalul de vanzari si cumparari, evidenta contabila, declaratia informativa, declaratia recapitulativa, realitatea bazei de impozitare ca rezultat al exercitarii dreptului de deducere si a obligatiei de colectare a taxei.
Potrivit documentelor puse la dispozitie, spre verificare de catre Bl C G C D. C., rezulta faptul ca, acesta a realizat in perioada 01.01.2009 - 31.05.2011, venituri din activitatea de cadastru geodezie si cartografie potrivit obiectului de activitate.
Din punct de vedere al impozitului pe venit in perioada verificata, venitul net anual a fost stabilit pe baza normelor de venit, neavand obligatia conform art. 49, al. 8 din Codul Fiscal, in forma aplicabila perioadei incidente, sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla.
Din punct de vedere al impozitarii TVA, s a constatat ca Biroul de Cadastru nu a organizat si condus evidenta veniturilor realizate anual in vederea aplicarii „Regimului special de scutire”, respectiv incadrarea in plafonul special de scutire de 35.000 euro prevazut la art. 152, al. 1 si 2 Cod Fiscal.
Potrivit prevederilor pct. 62, al. 1 din H.G. nr. 44/2004 in forma aplicabila perioadei 2009 - 2011: „Persoanele care aplica regimul special de scutire, conform art. 152 din Codul fiscal, au obligatia sa tina evidenta livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii care ar fi taxabile, daca nu ar fi realizate de o mica intreprindere, cu ajutorul jurnalului de vanzari, precum si evidenta bunurilor si a serviciilor taxabile achizitionate, cu ajutorul jurnalului pentru cumparari. „
Evidentierea veniturilor se realizeaza pe baza de documente legale cu regim special, prevazute de H.G. nr. 831/1997 si O.M.E.F. nr. 3512/2008 in forma aplicabila perioadei incidente si, pe cale de consecinta, contribuabilul pentru prestarile de serviciu catre beneficiari avea obligatia sa intocmeasca facturi, chitante sau alte documente cu regim special pentru evidentierea veniturilor.
Chiar daca a emis catre beneficiari chitante si facturi, s a constatat faptul ca, B C G C D.C. pentru perioada 01.01.2009 - 31.12.2010 nu a organizat si condus evidenta veniturilor realizate din activitatea desfasurata potrivit obiectului de activitate.
In perioada supusa controlului, contestatorul evidentiaza in Registrul Jurnal de Incasari si Plati venituri in suma de 31.182 lei aferente anului 2011, dar nu a prezentat organului de control fiscal spre verificare, toate carnetele de facturi si chitante achizitionate.
Pentru neprezentarea facturilor si chitantelor care au facut obiectul estimarii, s a luat nota explicativa reprezentantului legal al contribuabilului, d lui Dramboi Constantin, care a declarat faptul ca, „chitantele prezentate sunt neoficiale, fara regim special, neavand obligatia folosirii chitantelor, fiind impozitat la norma de venit.”
Explicatia data si motivul invocat nu au temei legal si nu sunt de natura sa infirme constatarile organelor de inspectie fiscala, care au procedat in baza prevederilor art. 6 din O.G. nr. 92/2003.
Potrivit actelor si documentelor prezentate si a estimarilor efectuate la control, s au stabilit pentru perioada 01.01.2009 - 31.05.2011 venituri realizate in cuantum total de 1.569.045 lei, din care in perioada 01.01.2009 - 31.03.2009 suma de 203.524 lei, depasind astfel plafonul de scutire de 35.000 euro, prevazut la art. 152, al. 1 si 2 Cod Fiscal. Contestatorul avea obligatia potrivit prevederilor art. 152, al. 6 Cod Fiscal, sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA, conform prevederilor art. 153 Cod Fiscal in termen de 10 zile, incepand cu luna urmatoare celei in care s a atins, respectiv depasit plafonul de scutire TVA de 35.000 euro, prevazut la art. 152, al. 1 si 2 din Legea nr. 571/2003.
Intrucat contribuabilul nu a solicitat inregistrarea in scopuri de TVA, organele de inspectie fiscala au stabilit pentru perioada 01.05.2009 - 31.05.2011, TVA de plata suplimentara in suma de 334.862 lei, la nivelul taxei pe valoare adaugata ce trebuia colectata pentru veniturile in suma de 1.569.045 lei, realizate in aceasta perioada potrivit prevederilor punctului 62, a1in.2, lit. a din H.G. nr. 44/2004 in forma aplicabila anilor 2009 - 2011.
Conform prevederilor art. 152, alin. 6 Cod Fiscal, „daca persoana impozabila respectiva, nu solicita sau solicita inregistrarea cu intarziere, organele fiscale competente au dreptul sa stabileasca obligatii privind taxa de plata si accesoriile aferente, de la data la care ar fi trebuit sa fie inregistrat in scopuri de taxa, conform art. 153.”
Pentru diferenta de TVA de plata in suma de 334.862 lei stabilita la control potrivit prevederilor art. 119 si art. 120 din O.G. nr. 92/2003, s au stabilit accesorii in suma de 213.588 lei, din care 163.359 lei – dobanzi si 50.229 lei - penalitati.
Avand in vedere sustinute, rezulta in mod cert faptul ca s au constatat nereguli privind modul de inregistrare a TVA - ului colectat.
La data de 18.03.2014 s au formulat precizari de catre reclamant in care s a mentionat ca actiunea a fost formulata in numele si interesul P.F. D. C. - Birou Cadastru Geodezie Cartografie.
In cursul judecatii reclamantul a completat cererea si cu anularea deciziei nr. (…)/2014 prin care s a respins contestatia impotriva deciziei de impunere nr. (…)/2013. A motivat reclamantul ca decizia nr. (…)/2014 este nula intrucat lipseste temeiul de drept, ca parata nu a motivat si nici nu a indicat actul normativ concret care i a permis transferarea obligatiei de plata catre persoana fizica, ca refacerea deciziei de impunere putea fi justificata numai cu respectarea unei proceduri exprese, respectiv in situatia existentei unei hotarari de atragere a raspunderii administratorului in conformitate cu Legea nr. 85/2006, ca persoana fizica autorizata are un statut diferit de persoana fizica.
A mai aratat reclamantul ca facturile intocmite pentru S.C. C. S.A. nu sunt semnate de reprezentantul PFA, ca O.C.P.I. nu a avut in vedere faptul ca lucrarile efectuate de PFA se regasesc si in evidentele S.C. T. I. S.R.L. si S.C. M. S.R.L., ca organul de control a refuzat primirea documentelor motivat de faptul ca finalizase controlul.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta constata urmatoarele:
In urma inspectiei efectuate la contribuabilul B C GC - D. C., avand ca obiect verificarea legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, verificarea bazelor de impunere pentru perioada 01.01.2009-30.06.2011, s a incheiat Raportul de inspectie fiscala nr. (…)/31.07.2013. Prin acest raport s a stabilit ca reclamantul nu a organizat si condus evidenta veniturilor realizate din activitatea desfasurata si nu a prezentat spre verificare toate carnetele de facturi si chitantele achizitionate. Pentru stabilirea starii de fapt fiscale, organul de control a facut aplicarea art. 6 din O.G. nr. 92/2003. Astfel, in baza actelor si documentelor prezentate de reclamant si in baza estimarilor efectuate la control, s a stabilit ca pentru perioada 01.01.2009-31.05.2011, reclamantul a realizat venituri in suma totala de 1.569.045 lei, depasind plafonul de scutire de TVA prevazut de art. 152 aalin. 1 si 2 din Codul Fiscal, obligatii fiscale fiind in suma de 334.862 lei.
In baza raportului de inspectie fiscala, s a emis decizia de impunere nr. (…)/31.07.2013 in care au fost evidentiate obligatii fiscale cu titlu de TVA in suma de 334.862 lei, dobanzi in suma de 163.359 lei si penalitati de intarziere de 5213 lei (filele 22-24 dosar). Intrucat BC G C - D. C. a fost radiat la data de 01.11.2011, parata a emis la 08.01.2014 o decizie de impunere refacuta, sumele de pe codul de identificare fiscala (…), mentionat in decizia nr. (…)/31.07.2013, fiind transferate pe CNP (…), respectiv pe numele reclamantului D. C..
Contestatia formulata de reclamant impotriva deciziei de impunere a fost respinsa prin Decizia nr. (…)/2014.
Instanta constata ca in cauza nu se impune anularea actelor fiscale contestate de reclamant.
Astfel, sustinerea potrivit careia decizia este nula intrucat lipseste temeiul de drept, nu poate fi primita, organul fiscal evidentiind in cuprinsul deciziei nr. (…)/2015 dispozitiile legale in baza carora s au stabilit obligatiile fiscale.
Nici sustinerea cu privire la transferarea obligatiei de plata catre persoana fizica nu este de natura sa duca la anularea actelor fiscale, reclamantului D. C. necauzandu i-se nici o vatamare prin respectivul transfer. B CG C - D. C., in care si a desfasurat activitatea titularul obligatiilor fiscale, nu are un patrimoniu distinct de cel al persoanei fizice care si a ales aceasta modalitate de desfasurare a profesiei. Ori, prin radierea B C G C, nu se poate aprecia ca se radiaza si obligatiile fiscale aferente acestuia, transferul catre persoana fizica titulara a biroului fiind corect dispus.
Pe fondul cauzei instanta constata ca obligatiile fiscale au fost corect stabilite.
Potrivit art. 152 alin. 1 din Legea nr. 571/2003, in forma in vigoare in perioada supusa verificarii fiscale, “Persoana impozabila stabilita in Romania conform art. 125^1 alin. (2) lit. a), a carei cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 35.000 euro, al carui echivalent in lei se stabileste la cursul de schimb comunicat de B N R la data aderarii si se rotunjeste la urmatoarea mie, poate aplica scutirea de taxa, numita in continuare regim special de scutire, pentru operatiunile prevazute la art. 126 alin. (1), cu exceptia livrarilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b)” iar potrivit aliniatului 6 al aceluiasi articol, „Persoana impozabila care aplica regimul special de scutire si a carei cifra de afaceri, prevazuta la alin. (2), este mai mare sau egala cu plafonul de scutire prevazut la alin. (1) ori, dupa caz, la alin. (5) trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 153, in termen de 10 zile de la data atingerii sau depasirii plafonului. Data atingerii sau depasirii plafonului se considera a fi prima zi a lunii calendaristice urmatoare celei in care plafonul a fost atins sau depasit. Regimul special de scutire se aplica pana la data inregistrarii in scopuri de TVA, conform art. 153. Daca persoana impozabila respectiva nu solicita sau solicita inregistrarea cu intarziere, organele fiscale competente au dreptul sa stabileasca obligatii privind taxa de plata si accesoriile aferente, de la data la care ar fi trebuit sa fie inregistrat in scopuri de taxa conform art. 153.”
In conditiile in care veniturile evidentiate de organul de control in Anexa nr. 6 la raportul de inspectie fac dovada ca in perioada 01.01.2009-31.05.2011 reclamantul a realizat venituri in suma totala de 1.569.045 lei, (in perioada 01.01.2009-31.03.2009 – suma de 203.524 lei), respectiv, in conditiile depasirii plafonul de scutire de TVA, reclamantul avea obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA, asa cum prevedea in mod imperativ dispozitiile art. 152 alin. 6 din Legea nr. 571/2003.
Instanta constata ca si dispozitiile art. 6 din O.G. nr. 92/2003 au fost corect aplicate la stabilirea obligatiei fiscale.
Astfel, potrivit art. 62 alin. 1 din H.G. nr. 44/2004, „Persoanele care aplica regimul special de scutire, conform art. 152 din Codul fiscal, au obligatia sa tina evidenta livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii care ar fi taxabile daca nu ar fi realizate de o mica intreprindere, cu ajutorul jurnalului pentru vanzari, precum si evidenta bunurilor si a serviciilor taxabile achizitionate, cu ajutorul jurnalului pentru cumparari” iar potrivit art. 1 alin. 2 din H.G. nr. 831/1997, persoanele juridice si persoanele fizice prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 vor utiliza, pentru determinarea veniturilor din activitatea de exploatare, numai formulare tipizate cu regim special, comune pe economie. De asemenea, potrivit art. 1 lit. A din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 3512/2008 privind documentele financiar contabile, persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, consemneaza operatiunile economico financiare, in momentul efectuarii lor, in documente justificative, pe baza carora se fac inregistrari in contabilitate (jurnale, fise si alte documente contabile, dupa caz).
Rezulta ca reclamantul, in calitate de prestator de servicii, avea obligatia de a intocmi documente contabile cu regim special pentru a evidentia in mod corect veniturile si cheltuielile BC. Insa, in conditiile in care obligatiile legale cu privire la evidentierea veniturilor nu au fost indeplinite, in mod corect obligatiile fiscale au fost stabilite prin apreciere, conform art. 6 din O.G. nr. 92/2003, articol care stabilea ca organul fiscal este indreptatit sa aprecieze, in limitele atributiilor si competentelor ce ii revin, relevanta starilor de fapt fiscale si sa adopte solutia admisa de lege, intemeiata pe constatari complete asupra tuturor imprejurarilor edificatoare in cauza.
Desi in cursul judecatii reclamantul a prezentat chitantiere care nu au fost avute in vedere de organul fiscal la data controlului (in raportul de inspectie fiind mentionat, la pagina 4 ca nu au fost prezentate chitantierele de la 1501 la 3350), instanta nu va acorda eficienta juridica acestor inscrisuri intrucat, din verificarea originalelor chitantelor, rezulta ca acestea nu pot avea calitatea de documente justificative, nefiind intocmite in conformitate cu dispozitiile legale. Astfel, in chitantierul in care sunt evidentiate chitantele de la 1651 la 1700, pentru anul 2009, chitanta nr. 1661 este datata 13.03.2008, in chitantierul in care sunt evidentiate chitantele de la 1751 la 1800, chitanta nr. 1768 nu are data iar chitanta nr. 1789 este din 22.06.2009 desi chitanta anterioara, respectiv 1788 este din 23.06.2009. Aceeasi situatie se regaseste si in chitantierele in care sunt evidentiate chitantele: de la 1800 la 1850 (chitanta nr. 1806 este din 04.05.2009 iar chitantele nr. 1807 si 1808 sunt din 05.04.2009), de la 2551 la 2600 (chitanta nr. 2588 este din 09.01.2010 iar chitanta nr. 2589 este din 05.01.2010), de la 2601 la 2650 (chitanta nr. 2630 nu are data si sunt doua chitante cu nr. 2635, una din 09.02.2010 si una din 11.02.2010), de la 2751 la 2800 (chitanta nr. 2767 nu are data), de la 3101 la 3150 (chitanta nr. 3108 este din 20.09.2010 iar chitanta nr. 3109 este din 20.08.2010), de la 2651 la 2700 (chitanta nr. 2671 nu are data), de la 2551 la 2600 (chitanta nr. 2554 este din 24.04.2010 iar chitanta nr. 2556 este din 23.04.2010), de la 3201 la 3250 (chitanta nr. 3212 este din 03.01.2011 iar chitanta nr. 3214 este din 30.12.2010.
In consecinta, avand in vedere ca unele chitante nu au data iar altele nu sunt inregistrate cronologic, prin respectarea succesiunii dupa data de intocmire, instanta constata ca inscrisurile depuse la dosar de reclamant, nefiind intocmite in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 3512/2008, nu sunt de natura sa infirme constatarile organului fiscal.
Nici sustinerea reclamantului potrivit careia in toata perioada de activitate a B C G C D. C. veniturile si lucrarile au fost directionate catre S.C. T. I. S.R.L. nu este de natura sa duca la anularea actelor fiscale, eficienta juridica acordandu se numai documentelor intocmite in conformitate cu prevederile legale.
Potrivit dispozitiilor art. 62 alin. 2 lit. a din H.G. nr. 44/2004, „In cazul in care persoana impozabila a atins sau a depasit plafonul de scutire si nu a solicitat inregistrarea conform prevederilor art. 152 alin. (6) din Codul fiscal, organele fiscale competente vor proceda dupa cum urmeaza: in cazul in care nerespectarea prevederilor legale este identificata de organele de inspectie fiscala inainte de inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, acestea vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze daca ar fi fost inregistrata normal in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, pe perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat in termenul prevazut de lege inregistrarea si data identificarii nerespectarii prevederilor legale. Totodata, organele fiscale competente vor inregistra din oficiu aceste persoane in scopuri de taxa. Prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala se va stabili data de la care persoanele respective vor fi inregistrate in scopuri de taxa”.
De asemenea, potrivit 67 alin. 1 din O.G. nr.92/2003, Daca organul fiscal nu poate determina marimea bazei de impunere, acesta trebuie sa o estimeze. In acest caz trebuie avute in vedere toate datele si documentele care au relevanta pentru estimare. Estimarea consta in identificarea acelor elemente care sunt cele mai apropiate situatiei de fapt fiscale.
Ori, in raport de aceste dispozitii legale, obligatia fiscala contestata in cauza a fost corect stabilita.
De asemenea, instanta constata ca reclamantul datoreaza si accesorii fiscale in raport de exigibilitatea platii taxei. Potrivit art. 134 alin. 3 din Codul fiscal, exigibilitatea platii taxei reprezinta data la care o persoana are obligatia de a plati taxa la bugetul statului conform prevederilor art. 157 alin. 1.Aceasta data determina si momentul de la care se datoreaza majorari de intarziere pentru neplata taxei.
Cum Codul fiscal prevede dispozitii exprese cu privire la momentul de la care se datoreaza accesoriile fiscale, instanta constata ca nu se impune anularea acestora.
Pentru considerentele retinute si constatand ca la emiterea actelor fiscale contestate de reclamant parata a facut o corecta aplicarea a dispozitiilor legale in materie fiscala, instanta va respinge actiunea ca nefondata, conform dispozitivului.


PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:


Respinge actiunea formulata de reclamantii D.C. si P.F. D.C. - B C G C ambii cu sediul in (…), judetul N, in contradictoriu cu parata A J A F P Ncu sediul in P N, , judetul N, ca nefondata.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 24.11.2015.