Tentativa de omor

           Prin rechizitoriul nr. 896//P/2013 din 12.06.2015 Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau a fost trimis in judecata, in stare de libertate  inculpatul    B.G. pentru savarsirea infractiunilor de tentativa de omor, prev. de art. 32 N.C.pen. rap. la art. 188 al. 1 N.C.pen. (persoana vatamata A.C.), si lovire sau alte violente, prev. de art. 193 al. 1, 2 N.C.pen. (persoana vatamata B.G.), cu aplic. art. 38 al. 1 N.C.pen.,constand in aceea ca: in seara zilei de 04.03.2013, in jurul orei 17:30, in timp ce se afla pe un teren al sau situat pe raza com. G.F., sat T., jud. Bacau, punctul “T.”, pe fondul unei altercatii si cu intentia, cel putin indirecta, de a ucide, a lovit pe persoana vatamata A.C. cu o bucata de lemn in zona capului, cauzandu-i o fractura craniana care a necesitat pentru vindecare 45-50 de zile de ingrijiri medicale. De asemenea, se retine ca in aceeasi imprejurare, a lovit pe persoana vatamata B.G. cu un corp contondent si cu palmele si a izbit-o la pamant, cauzandu-i leziuni traumatice (in special echimoze) in zonele fetei, capului, gatului si membrelor, care au necesitat pentru vindecare 4-5 zile de ingrijiri medicale.
            Fiind audiata, persoana vatamata A.C.  s-a constituit parte civila in cauza cu sumele -13.200 lei - beneficiu nerealizat din cazau starii de sanatate in care s-a aflat din cauza leziunilor cauzate de inculpat, 1000 lei –cheltuieli de transport, 5000 euro –daune morale,   insa persoana vatamata  B.G.  -fl.51 dosar, a declarat ca nu se constituie parte civila in procesul penal.
           Prin adresa nr. 7064/22.04.2013, S.C.J.U. Targu Mures a comunicat ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 435,33 lei.
           Prin adresa nr. 1807/08.04.2013, S.M. Odorheiu Secuiesc a comunicat ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 469,063 lei.
           S.J.U. Miercurea Ciuc nu a comunicat daca se constituie sau nu parte civila in procesul penal.
           S.A.J. Harghita a comunicat adresa - fl.6 dosar, ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 1624,00 lei reactualizata la data executarii.
           In faza urmaririi penale au fost administrate urmatoarele mijloace de proba:
          - declaratiile persoanelor vatamate A.C. si B.G.;        certificate medico-legale privind leziunile suferite de cele doua persoane vatamate;  documente medicale, in xerocopie;  declaratiile inculpatului B.G.; declaratiile martorilor: N.M.G., N.M.I., B.I., B.P., B.M. si B.M.; adrese ale Primariei com. G.F. cu privire la situatia juridica a unor terenuri situate in punctul „T.”; proces-verbal de constatare a cioatelor provenind de la arborii sustrasi; adresa O.S. G.F., privind valoarea prejudiciului produs ca urmare a sustragerii de material lemnos.
            In cursul cercetarii judecatoresti in conformitate cu dispozitiile art. 376 Cod procedura penala  a fost audiat inculpatul B.G. –fl.40 dosar, si persoana vatamata/parte civila A.C. –fl.38 dosar si B.G.-fl.51dosar,  ale caror declaratii au fost consemnate in scris si atasate al dosarul cauzei.
           De asemenea, instanta a procedat la audierea martorilor in acuzare contestati de inculpat, respectiv N.M.G. - fl.53 dosar,  B.P. –fl.55dosar, si martorii partii civile, M.Z.-fl.57dosar, si M.L., fl.58 dosar,  ale caror declaratii au fost consemnate in scris si atasate al dosarul cauzei.     
           Analizand intregul material probator administrat in cursul urmaririi penale si cercetarii judecatoresti, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

         In seara zilei de 04.03.2013, in jurul orei 17:00, inculpatul B.G. s-a deplasat impreuna cu fratii sai B.P. si B.I., precum si cu numitii N.M.I. si N.M.G., cu autoturismul acestuia din urma, pe raza com. G.F., sat T., jud. Bacau, punctul „T.”, unde susnumitii detin suprafete de teren (pasuni, fanete), care au si spatii impadurite. Scopul deplasarii persoanelor susmentionate in acest loc a fost depistarea persoanelor vatamate A.C. si B.G., despre care aveau informatii ca sustrag material lemnos de pe respectivele suprafete.
         Cand au ajuns in apropierea podului amplasat peste paraul T., martorul N.M.G. a oprit autoturismul din care au coborat to?i ocupan?ii acestuia, dupa care N.M.G. ?i cu inculpatul B.G. s-au deplasat catre suprafa?a de teren apar?inand acestuia din urma. In acest loc, cei doi i-au surprins pe A.C. ?i pe B.G., in timp ce incarcau lemne intr-o caru?a.
          Intre aceste persoane a izbucnit o alterca?ie, in timpul careia inculpatul B.G. a luat o bucata din lemn ?i l-a lovit pe  A.C. in partea stanga a capului. Apoi, probabil cu acela?i obiect, inculpatul l-a lovit pe  B.G. in zona fe?ei, a capului  ?i   l-a izbit pe acesta la pamant.
            Persoanele vatamate A.C. ?i B.G. au fugit de la fa?a locului, deplasandu-se la locuin?a acestuia din urma, situata in satul T.. Precizam ca persoana vatamata  A.C. are o rela?ie de concubinaj cu numita B.M., sora lui B.G..
          Timp de doua zile, A.C. a refuzat sa mearga la spital, dar intrucat starea sanata?ii s-a agravat, la data de 07.03.2013, acesta s-a deplasat la dispensarul din com. L.S., jud. Harghita, de unde a fost preluat de o ambulan?a ?i transportat la S.J.U. Miercurea Ciuc, iar din acest loc a fost transferat la S.C.J.U. Targu Mure?, unde a ramas internat in intervalul 07-08.03.2013. Ulterior, in intervalul 13-21.03.2013, persoana vatamata  A.C. a fost internata la S.M. Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita.
          Din concluziile certificatului medico-legal nr. A2/38 din 12.03.2013, emis de SJML Harghita, rezulta ca persoana vatamata A.C. prezinta leziuni traumatice cranio-cerebrale care pot data din 04.03.2013 ?i s-au putut produce prin lovire cu corp dur-contondent. Timpul de ingrijire medicala necesar pentru vindecarea leziunii traumatice suferite este de 45-50 de zile, calculate de la data producerii. Cu ocazia examinarii medico-legale, s-a constatat ca persoana vatamata a prezentat o fractura infundata temporo-parietala stanga.
          Din concluziile certificatului medico-legal nr. 76/E din 06.03.2013, emis de SJML Bacau, rezulta ca persoana vatamata B.G. prezinta un traumatism obiectivat prin echimoze ?i excoria?ii, leziuni ce  s-au putut produce prin lovire cu ?i de mijloace contondente/corpuri dure, in condi?iile ce vor fi stabilite pe cale de ancheta. Leziunile pot data din 04.03.2013 ?i necesita 4-5 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare.
         Fiind audiate, cele doua persoanele vatamate au declarat ca au fost agresate de catre B.G., B.P., B.I., N.M.I. si N.M.G., insa din mijloacele de proba administrate in cauza, atat in faza urmaririi penale cit si in cursul cercetarii judecatoresti, rezulta ca doar B.G. este autorul actelor de agresiune impotriva ambelor persoane vatamate.
          In aparare,  initial  inculpatul a  sugerat ideea unei legitime aparari.
         Astfel, inculpatul B.G., fiind audiat anterior in faza actelor premergatoare si apoi ca invinuit, a declarat ca B.G. a incercat sa il loveasca pe N.M.G. cu o tapina, iar A.C. a incercat sa il loveasca pe inculpat cu un topor, ca ulterior in declaratia de inculpat B.G. a declarat ca A.C. s-a indreptat catre el, tinand mana stanga sub haina la piept, astfel incat inculpatul a crezut ca persoana vatamata are asupra sa un pistol sau un cutit. Insa, in cursul cercetarii judecatoresti  inculpatul a renuntat la aceasta aparare si, revenind,  a sustinut    ca ” am ajuns in padurea de la punctul T.,  am vazut persoanele vatamate  cu o caruta cu un cal, care incarcau niste busteni in caruta. I-am intrebat ce cauta acolo, l-am vazut pe C. ca are un topor in mina insa nu a incercat  sa ma loveasca cu toporul....”     .... ”eu nu stiu care este motivul pentru care C. desi avea un topor  in mina si anterior l-am lovit cu un lemn , nu a actionat violent fata de mine dimpotriva acesta a fugit cu calul de la locul incidentului” .  de altfel, si  martorul  N.M.G., care desi  a declarat initial ca B.G. a vrut sa il loveasca cu o tapina, iar A.C. a sarit sa il loveasca pe B.G. cu un topor, acesta din urma lovindu-l pe A.C. cu o bucata de lemn in zona capului, ulterior -  in fata  instantei -  sa revina si sa declare ca in realitate ”...persoanele vatamate aveau topor si tapina la caruta , insa nu au ripostat”, probabil ca le era frica , noi fiind mai multi.”..  
            Astfel, nu poate fi retinuta  cauza justificativa a legitimei aparari, deoarece – asa cum s-a arata si anterior -  din probe nu rezulta ca inculpatul s- aflat intr-o situatie de inlaturare a unui atac grav,  direct, imediat si iminent din partea persoanelor vatamate, in realitate inculpatul, sustinut  de martorii care il insoteau a avut initiativa declansarii actelor de violenta. Astfel,  trebuie retinut faptul ca in  dreptul persoanelor vatamate au ajuns inculpatul B.G. impreuna cu martorul N.M.G., la o distanta mica fata de acestia ramanand si celelalte trei persoane, martori in cauza. Aceste persoane, desi arata ca stiau  ca persoanele vatamate sunt violente, si-au asumat riscul de a intra in contact cu acestea, desi cel mai potrivit ar fi fost sa anunte organele de politie la numarul de telefon 112, mai mult inculpatul a avut initiativa actelor  de violenta impotriva ambelor persoane vatamate. De altfel, avand in vedere si faptul ca susnumitii nu au sesizat organele de politie, desi sustin acestia aveau date ca A.C. si B.G. sustrag material lemnos, iar inculpatul si persoanele din grupul sau  s-au deplasat in punctul „T.”,  apreciind ca este mai potrivit sa isi faca singuri dreptate – explicatiile martorului N.M.G., anume ca nu a lasat politia sa cerceteze eventualul furt de arbori de deoarece ”cred ca politistul tinea cu vatamatele si de aceea am intervenit” nu pot justifica acest comportament deosebit de violent al inculpatului.
               De altfel, inculpatul  avut aceeasi pozitie oscilanta si nesincera si cu privire  la propria actiune violenta impotriva persoanelor vatamate:
              Daca initial inculpatul a aratat –declaratie din 08.03.2013 fl.49 dup – ca ”am luat un lemn rotund , numit cep, de pe jos, cu care l-am, lovit pe A.C. peste cap, iar lui B.G. i-am dat cateva palme” , declaratie mentinuta si in data de 13.08.2013 - fl.46 dup- pentru ca in declaratia din 28.04.2013  sa nuanteze situatia si sa arate ca ”...am luat un cep de jos –o creanga mai mare de brad - si l-am lovit peste mina stinga ”,   in declaratia data in fata instantei  sa arate ca revine si recunoaste fapta insa arata ca  ”l- a lovit doar o singura data cu un lemn dar nu in cap,” insa sustinerile inculpatului           – prin care incearca sa minimalizeze efectul  actiunilor violente asupra   persoanei vatamate A.C.-  sunt contrazise de martorul ocular N.M.I., declaratie necontestata de inculpat  – care aratat in toate declaratiile - declaratie fl.57 dup ”tatal meu si cu B.G. s-au apropiat de cei doi , intrebandu-i ce cauta acolo, observand ca B.G. avea in mina un tapin iar A.C. a luat de jos un topor ramanand langa caruta .Imediat  s-a iscat o incaierarea intre B.G. si ceilalti doi, respectiv B.G.  si A.C., tatal ramanand in spate si am vazut cum B.G.  cu un cep ( bucata de lemn) l-a lovit in cap pe A.C. care a cazut  imediat  la pamant  iar apoi l-a lovit pe B.G. cu palmele peste fata si cred  ca si cu bucata  de lemn pe spate , acesta fugind catre parau.” ,  dar si de concluziile certificatului medico-legal nr. A2/38 din 12.03.2013, emis de SJML Harghita, din care rezulta ca persoana vatamata A.C. prezinta leziuni traumatice cranio-cerebrale care pot data din 04.03.2013 ?i s-au putut produce prin lovire cu corp dur-contondent. Timpul de ingrijire medicala necesar pentru vindecarea leziunii traumatice suferite este de 45-50 de zile, calculate de la data producerii. Cu ocazia examinarii medico-legale, s-a constatat ca persoana vatamata a prezentat o fractura infundata temporo-parietala stanga. 
           De asemenea, referitor si la persoana vatamata B.G. inculpatul  minimalizeaza interventia sa , in sensul ca desi in declaratia initiala  a aratat ca i-a dat cateva palme lui G. ,  in fata instantei arata ca ” eu m-am deplasat spre locul unde se desfasura conflictul intre G. si N. care se imbranceau de cateva minute si l-am lovit de vreo doua ori  p e G. cu piciorul in fund, dupa care G. a plecat.” Insa, cu privire la persoana vatamata B.G., nu pot fi retinute sustinerile inculpatului si ale unora dintre martori cu privire la faptul ca B.G. ar fi fost lovit doar cu palmele in zona fetei sau capului sau doar cateva picioare in fund –cum a revenit si declarat inculpatul in fata instantei de judecata -   in conditiile in care la examinarea medico-legala –CML nr.76/06.03.2013- au fost descoperite mai multe echimoze in diverse zone ale corpului (fata, cap, gat, membre) ” ce s-au putut produce prin lovire cu si mijloace contondente/corpuri dure”., concluziile stiintifice coroborandu-se si cu declaratia martorului ocular N.M.I., declaratie necontestata de inculpat  – care aratat in declaratie  fl.57 dup. ca inculpatul `... apoi l-a lovit pe B.G. cu palmele peste fata si cred  ca si cu bucata  de lemn pe spate , acesta fugind catre parau.”  
           De asemenea, din dinamica incidentului dintre parti –asa cum a fost retinut de catre instanta de judecata -  nu se poate retine in favoarea inculpatului nici circumstanta atenuanta  a provocarii prev. de art.75al.1lit.a in conditiile art.76 al.1C.penal. Pentru a se retine circumstanta atenuanta a provocarii, nu este suficient ca persoana vatamata sa aiba o comportare injurioasa sau amenintatoare; se cere ca victima sa dovedeasca o agresivitate sau o alta comportare care sa fie considerata ca grava, de natura sa cauzeze faptuitorului o stare de puternica tulburare sau emotie, incat sa nu fie in stare sa se abtina de la o riposta prin savarsirea de infractiuni. Legea nu cere ca fapta provocatorului sa fie la fel de grava ca riposta celui provocat, dar pentru existenta unei puternice tulburari sau emotii se presupune, de regula, ca faptele celor in cauza sa aiba o apropiata semnificatie.( ICCJ., decizia nr. 4038 din 1 iulie 2005). Avand in vedere aceste considerente, in speta, in  favoarea inculpatului nu se va retine si circumstanta atenuanta prev. de art.75 al.1 lit.a in conditiile art.76 al.1Cpenal  - deoarece atat din declaratiile martorilor, coroborate cu declaratia  victimei infractiunii dar si  a inculpatului ( ” I-am intrebat ce cauta acolo, l-am vazut pe C. ca are un topor in mina insa nu a incercat  sa ma loveasca cu toporul....”     .... ”eu nu stiu care este motivul pentru care C. desi avea un topor  in mina si anterior l-am lovit cu un lemn , nu a actionat violent fata de mine dimpotriva acesta a fugit cu calul de la locul incidentului)   nu rezulta ca fapta penala a fost savarsita pe fondul unei tulburari grave provocate de catre actiuni violente ale victimelor. 
           Astfel, din actele dosarului rezulta ca in mod cert ca inculpatul in seara zilei de 04.03.2013, in jurul orei 17:30, in timp ce se afla pe un teren al sau situat pe raza com. G.F., sat T., jud. Bacau, punctul “T.”, pe fondul unei altercatii si cu intentia, cel putin indirecta, de a ucide, a lovit pe persoana vatamata A.C. cu o bucata de lemn in zona capului, cauzandu-i o fractura craniana care a necesitat pentru vindecare 45-50 de zile de ingrijiri medicale, si in aceeasi imprejurare, a lovit pe persoana vatamata B.G. cu un corp contondent si cu palmele si a izbit-o la pamant, cauzandu-i leziuni traumatice (in special echimoze) in zonele fetei, capului, gatului si membrelor, care au necesitat pentru vindecare 4-5 zile de ingrijiri medicale, fapte care , in drept, intrunesc elementele de tipicitate ale infractiunilor  de tentativa de omor, prev. de art. 32 C.pen. rap. la art. 188 al. 1 C.pen., (persoana vatamata A.C.), si lovire sau alte violente, prev. de art. 193 al. 1, 2 N.C.pen. (persoana vatamata B.G.), cu aplic. art. 38 al. 1 N.C.pen.

               In privinta incadrarii juridice a faptei comise de inculpat, instanta  retine urmatoarele:
               Inculpatul a aratat in aparare ca fata de mijloacele  de proba administrate in faza urmaririi penale si judecata este gresit retinuta  incadrare legala a faptelor  in infractiunea sesizata de tentativa de omor fata de pvat. A.C. desi in realitate s-ar impune retinerea incadrarii juridice in infractiunea prev. de art.193 al.2 NCP., fata de nr. de zile de ingrijiri medicale indicate in CML. Insa, in  temeiul art.386 al.1 CPP. va respinge ca nefondata cererea de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea sesizata si prev de  art. 32 C.pen.rap. la art. 188 alin.1 C.pen.   in infractiunea prev. de art.193 al.2 C.penal pentru urmatoarele considerente:
  Omorul se savarseste cu intentia de a suprima viata unei persoane (animus necandi), iar nu cu intentia generala de a vatama. Expresia „uciderea unei persoane”, utilizata de textul art.174 C.pen., cuprinde implicit ideea orientarii actiunii spre un rezultat specific, constand in moartea victimei. Doctrina mai foloseste notiunea de „dol special”, definit ca vointa de a suprima viata persoanei, sau „intentie precisa”, prevazuta special de lege ca element constitutiv al unor infractiuni cu privire la care se incrimineaza producerea unui rezultat determinat.
Intentia are doua forme: directa si indirecta. Fapta este savarsita cu intentie directa cand infractorul „prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea acelei infractiuni” (art.16 al.3 lit.a C.pen.), iar cu intentie indirecta cand „prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui” (art.16 al.3 lit.b C.pen.). Ceea ce deosebeste deci, intentia directa de cea indirecta, este elementul volitiv. In timp ce la intentia directa, faptuitorul are o atitudine ferma fata de rezultatul constand in moartea victimei, voind sa se produca acel rezultat si nu altul, la intentia indirecta faptuitorul are in vedere o pluralitate de efecte posibile, dintre care unul este moartea victimei, fiindu-i indiferent care dintre aceste rezultate se va produce.
In practica judiciara, confirmandu-se opiniile exprimate in doctrina, intentia de ucidere se deduce din materialitatea actului („dolus ex re”) care, in cele mai multe cazuri, releva pozitia infractorului fata de rezultat. Deosebit de importante pentru caracterizarea pozitiei faptuitorului fata de rezultat, sunt imprejurarile in care s-a produs manifestarea de violenta si care, indiferent de materialitatea actului, pot sa releve sau sa infirme intentia de ucidere.
Esential pentru incadrarea juridica a faptei inculpatului, dupa caz, in tentativa la omor calificat (art.32 rap.la art.188 Cpenal.) ori in loviri sau alte violente /vatamare corporala grava este stabilirea formei si modalitatii vinovatiei cu care a savarsit infractiunea.
In cazul infractiunii de omor, ramasa in forma tentativei, actele de punere in executare a omorului, savarsite pana in momentul interventiei evenimentului intrerupator, trebuie sa releve – prin natura lor si imprejurarile in care au fost savarsite – ca infractorul a avut intentia specifica de omor, iar nu intentia generala de a vatama. Astfel, exista tentativa de omor si nu lovire sau alte violente sau  vatamare corporala, ori de cate ori inculpatul actioneaza in asa mod incat provoaca leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei ori foloseste instrumente sau procedee specifice uciderii. Nu are relevanta timpul necesar pentru ingrijiri medicale, deoarece acesta este caracteristic infractiunilor de lovire sau vatamare corporala si nu exprima dinamismul interior al actului infractional.
Forma si modalitatea intentiei, element al laturii subiective a infractiunii, rezulta din materialitatea actului, din relatiile personale anterioare existente intre inculpat si victima, din obiectul vulnerant folosit, numarul si intensitatea loviturilor, zona anatomica vizata, comportamentul ulterior al inculpatului.
In vederea delimitarii infractiunii de lovire sau  vatamare corporala  de tentativa la omor, in stabilirea laturii subiective, trebuie sa se tina seama de toate datele de fapt, incepand cu obiectul folosit, intensitatea cu care au fost aplicate loviturile, regiunea spre care au fost indreptate acestea, urmarile ce se puteau produce si terminand cu imprejurarea daca lipsa unei asistente medicale calificate si de urgenta punea in primejdie viata victimei.
In speta, intensitatea loviturilor, zonele vitale unde au fost aplicate si gravitatea numeroaselor leziuni produse, in raport si cu varsta tanara a victimei, conduc la concluzia ca inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale si, cu toate ca nu l-a urmarit, a acceptat posibilitatea producerii lui, savarsind astfel tentativa la omor  cu intentie indirecta si nu infractiunea de lovire sau alte violente, astfel cum a sustinut, in mod nefondat, acesta.
              In surprinderea pozitiei psihice pe care inculpatul a avut-o in momentul comiterii infractiunii, trebuie pornit de la premisa ca tocmai faptul ca s-au aplicat loviturile repetat, cu o anumita intensitate si la intamplare, este de natura sa conduca la ideea ca inculpatul  a prevazut si acceptat posibilitatea lezarii unor regiuni cu potential mortal ridicat (zona capului). Este adevarat ca orientarea expresa a loviturilor catre aceste regiuni reliefeaza mai puternic intentia de a ucide (care este directa), insa lipsa acestei orientari concretizata in loviri intamplatoare a unor atari regiuni, nu poate constitui o prezumtie de inlaturare a intentiei indirecte.
                Nici numarul de zile de ingrijiri medicale de 45-50 zile de care a avut nevoie persoana vatamata C. in recuperarea sa, ca urmare a fracturii suferite, nu sunt relevante pentru incadrarea juridica a infractiunii, deoarece intentia de a ucide se deduce din modul de a actiona al inculpatului.
               Asa fiind, inculpatul urmeaza sa raspunda penal pentru savarsirea tentativei la omor fata  de persoana vatamata A.C...
       In consecinta, cererea inculpatului de schimbare a incadrarii juridice formulata de inculpat prin avocat, respectiv din   infractiunea sesizata si prev .de  art. 32 C.pen.rap. la art. 188 alin.1 C.pen.  in infractiunea prev. de art.194 Cpenal nu este fondata, motive pentru care in temeiul art.386al.1 CPP. se va respinge, deoarece fapta de tentativa de omor subzista, avand in vedere obiectul vulnerant folosit (bita de lemn), zonele vizate (capul victimei, printre altele), intensitatea loviturilor, iar potrivit jurisprudentei relevante  si constante in materie toate aceste elemente au relevanta in stabilirea incadrarii juridice susmentionate, chiar daca leziunile suferite de victima nu au fost de natura a-i pune acesteia viata in primejdie.
               Situatia de fapt retinuta de instanta se probeaza cu urmatoarele mijloace de proba:  declaratiile persoanelor vatamate A.C. si B.G.;  certificate medico-legale privind leziunile suferite de cele doua persoane vatamate;  documente medicale, in xerocopie; declaratiile inculpatului B.G.; declaratiile martorilor: N.M.G., N.M.I., B.I., B.P., B.M. si B.M.; adrese ale Primariei com. G.F. cu privire la situatia juridica a unor terenuri situate in punctul „T.”; proces-verbal de constatare a cioatelor provenind de la arborii sustrasi; adresa O.S. G.F., privind valoarea prejudiciului produs ca urmare a sustragerii de material lemnos, precum si mijloacele de proba administrate in cursul cercetarii judecatoresti, respectiv declaratiile inculpatului B.G. –fl.40dosar, a persoanei vatamata/parte civila A.C. –fl.38 dosar si B.G.-fl.51 dosar,  martorilor N.M.G.-fl.53 dosar,  B.P. –fl.55dosar,  M.Z.-fl.57 dosar, si M.L., fl.58 dosar, 
            La individualizarea pedepsei, instanta va avea in vedere gradul de pericol social concret al infractiunii savarsite, urmarile acesteia, datele personale ale inculpatului (necunoscut cu antecedente penale, cu atitudine oscilanta pe tot parcursul procesului penal) si toate celelalte criterii generale de individualizare prev.de art.74 Cp. 
          Conduita  inculpatului inainte de comiterea faptei, prezenta lui la toate chemarile organului de urmarire penala, dar si in fata instantei de judecata, regretul  exprimat fata de cele intamplate, varsta acestuia,  sunt tot atatea circumstante  ce pot fi retinute in sarcina inculpatului, cu efect asupra cuantumului pedepsei aplicate, respectiv orientat spre minimul legal, insa potrivit NCpenal aceste aspect nu mai constituie circumstante legale atenuante pentru a primi efectele juridice de reducere a limitelor prev. de lege.   De aceea, tribunalul apreciaza ca scopul preventiv si educativ al pedepsei poate fi atins numai prin stabilirea unui cuantum egal cu minimul prevazut de lege, respectiv o pedeapsa cu inchisoare in cuantum de 5 ani, respectiv  1 an inchisoare.    In temeiul art.38 al.1, art.39 al.1 lit.b si art.45 C.penal, va dispune contopirea pedepselor aplicate pentru infractiunile deduse judecatii, va aplica pedeapsa cea mai grea de 5 ani inchisoare,  la care va adauga 1/3 din cealalta pedeapsa (4 luni), rezultand o pedeapsa  principala  de 5 ani si 4 luni inchisoare .
              Instanta apreciaza ca numai  executarea pedepsei rezultante in regim de detentei, poate atinge scopul preventiv si educativ al pedepsei,  pronuntarea condamnarii nefiind suficienta pentru ca inculpatul sa-si revizuiasca atitudinea sociala si sa nu mai comita alte fapte prevazute de legea penala.
            Actele de violenta comise de inculpat indreptate fiind impotriva valorii sociale supreme – viata – atrage in numele dreptului inviolabil la viata, la integritatea fizica, psihica si materiala a oricarei fiinte, pedepsirea corespunzatoare a faptuitorului.
Nu se poate ca, pentru faptele savarsite impotriva altui semen de al sau si caruia a incercat sa-i curme viata, raspunderea sa penala sa nu fie corespunzatoare incalcarilor grave aduse ordinii sociale, vietii.
Chiar daca individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecatorului, ea nu este totusi un proces arbitrar, subiectiv, ci din contra el trebuie sa fie rezultatul unui examen obiectiv al intregului material probatoriu, studiat dupa anumite reguli si criterii precis determinate.
Inscrierea in lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei inseamna consacrarea explicita a principiului alegerii sanctiunii, asa incat respectarea acestuia este obligatorie pentru instanta.
De altfel, ca sa-si poata indeplini functiile care-i sunt atribuite in vederea realizarii scopului sau si al legii, pedeapsa trebuie sa corespunda sub aspectul naturii (privativa sau neprivativa de libertate) si duratei, atat gravitatii faptei si potentialului de pericol social pe care il prezinta, in mod real persoana infractorului, cat si atitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta sanctiunii.
Functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justa individualizare a sanctiunii, care sa tina seama de persoana careia ii este destinata, pentru a fi ajutata sa se schimbe, in sensul adaptarii la conditiile socio-etice impuse de societate.
Actele de violenta exercitate de inculpat in comiterea faptei sunt elemente care nu pot fi omise si care trebuiesc bine evaluate de catre instanta , in alegerea pedepsei.
Asa fiind, inculpatul trebuiau sa stie ca, pe langa drepturi, are si o serie de datorii, obligatii, raspunderi, care caracterizeaza comportamentul sau in fata societatii.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atat asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cat si asupra altor persoane care, vazand constrangerea la care este supus acesta, sunt puse in situatia de a reflecta asupra propriei lor comportari viitoare si de a se abtine de la savarsirea de infractiuni.
Fermitatea cu care o pedeapsa este aplicata si pusa in executare, intensitatea si generalitatea dezaprobarii morale a faptei si faptuitorului, conditioneaza caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin marimea privatiunii, trebuie sa reflecte gravitatea infractiunii si gradul de vinovatie al faptuitorului.
Numai o pedeapsa justa si proportionala este de natura sa asigure atat exemplaritatea cat si finalitatea acesteia, preventia speciala si generala inscrise si in Codul penal roman.
Fapta este neindoielnic grava, astfel ca in operatia complexa a individualizarii tratamentului penal, instanta  va tine seama ca actiunea violenta a inculpatului putea sa aiba drept consecinta pierderea unei vieti omenesti, ceea ce demonstreaza ca resocializarea sa viitoare pozitiva nu este posibila decat prin aplicarea unei pedepse care sa fie in deplin acord cu dispozitiile Codului penal, ce exclude astfel executarea unei pedepse  care sa fie suspendata sub supraveghere.
           De asemenea, in  baza art. 66 alin. (1) lit. a), b)C. pen. va interzice inculpatului ca pedeapsa complementara exercitarea drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, pe o perioada de 3 ani de la ramanerea definitiva a prezentei sentinte si in  baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. va interzice inculpatului ca pedeapsa accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, de la ramanerea definitiva a prezentei sentinte  si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.
             Sub aspectul laturii civile:
             Persoana vatamata A.C. a declarat ca se constituie parte civila in procesul penal cu sumele -13.200 lei - beneficiu nerealizat din cazau starii de sanatate in care s-a aflat din cauza leziunilor cauzate de inculpat, 1000 lei –cheltuieli de transport, 5000 euro –daune morale,   insa persoana vatamata  B.G.  -fl.51 dosar, a declarat ca nu se constituie parte civila in procesul penal., iar persoana vatamata B.G. a declarat ca nu se constituie parte civila in procesul penal.
             Prin adresa nr. 7064/22.04.2013, S.C.J.U. Targu Mures a comunicat ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 435,33 lei.
         Prin adresa nr. 1807/08.04.2013, S.M. Odorheiu Secuiesc a comunicat ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 469,063 lei.
         S.J.U. Miercurea Ciuc nu a comunicat daca se constituie sau nu parte civila in procesul penal.
         S.A.J. Harghita nu a comunicat daca se constituie sau nu parte civila in procesul penal.
          In consecinta, apreciind ca sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, respectiv exista fapta ilicita, un prejudiciu patrimonial si nepatrimonial, cert si nereparat, raportul de cauzalitate intre fapta si prejudiciu , precum si vinovatia inculpatului instanta in baza art. 1357 si urm. Din NCCiv(act normativ in vigoare la momentul consumarii infractiunii) si art. 397 alin 1 Cod procedura penala va  admite in parte actiunea civila si va obliga inculpatul la plata catre  partea civila A.C. a urmatoarelor sume, reprezentand despagubiri civile, din care:  -10.000 lei -cu titlu de daune morale, suma pe care instanta o apreciaza ca fiind indestulatoare fata de prejudiciul nepatrimonial provocat de catre inculpat partii civile, si  1000 lei - c/v transport, cf declaratiile martorilor M.Z.-fl.57dosar, si M.L., fl.58 dosar,  si inscrisurilor depuse la dosarul cauzei de partea civila, precum si suma de 13.200 lei  - cu titlu de daune materiale, respectiv beneficiu nerealizat de parte a civila ca urmare a starii de sanatate in care s-a aflat din cauza leziunilor cauzate de inculpat prin fapta retinuta , prejudiciu dovedit cu contractul de munca din 14.02.2013 - fl.225 - 25 dosar camera prel.( 2 luni X 240 ore pe luna x 6,40 euro/ora).
             De asemenea, in temeiul art.1357 C.civ. si art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificata, va admite actiunile civile si in consecinta va obliga inculpatul la plata urmatoarelor sume:
                 - catre  partea civila S.A.J. HARGHITA—1624,00, reactualizata la data executarii;
                  - catre partea civila Spitalul Clinic Judetean  de Urgenta TG . MURES-435,339 lei, reactualizata la data executarii;
                 - catre partea civila S.M. Odorheiu Secuiesc - 469,063 lei, reactualizata la data executarii;
           Va lua act ca Spitalul de Urgenta Miercurea Ciuc nu s-a constituit parte civila in cauza.
           In temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat, dupa ramanerea definitiva.
          Va constata ca inculpatul a avut aparator ales.
         In baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. va obliga pe inculpat la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, suma in care au fost incluse si cheltuielile judiciare efectuate pe parcursul urmarii penale, in cuantum de 200 lei.