Omor calificat
(Sentinta penala nr. 46 din data de 11.12.2015 pronuntata de Tribunalul Covasna)R O M A N I A
TRIBUNALUL COVASNA
SECTIA PENALA
SENTINTA PENALA NR. 46
Sedinta publica din data de 11 decembrie 2015
Instanta constituita din:
Completul de judecata C8P _ Camera Preliminara si Fond
Presedinte: ……….. - judecator
Grefier: …………
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror …….., din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Covasna
Pe rol fiind pronuntarea asupra actiunii penale pornite impotriva inculpatei K. E. E., trimisa in judecata pentru
savarsirea infractiunii prevazute de art. 174, art. 175 lit. c si lit. d Cod penal din 1969.
Dezbaterile asupra cauzei de fata s-au desfasurat in conformitate cu dispozitiile art. 369 al. 1 Noul Cod procedura
penala, in sensul ca au fost inregistrate pe suport audio computerizat.
La apelul nominal facut in sedinta publica de astazi, se constata lipsa partilor.
Procedura de citare legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei dupa care:
Dezbaterile in cauza de fata au avut loc in sedinta publica din 23 noiembrie 2015, cand partile prezente au pus
concluzii in sensul celor consemnate in incheierea de sedinta, iar instanta, in vederea deliberarii, a amanat pronuntarea
pentru 3 decembrie 2015, iar ulterior pentru 11 decembrie 2015.
T R I B U N A L U L
Deliberand asupra cauzei penale de fata, retine urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr. 458/P/2012 din data de 19.11.2012 al Parchetului de pe langa Tribunalul Covasna, inregistrat pe
rolul acestei instante sub numarul de mai sus, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in
stare de libertate, a inculpatei K. E.-E., sub aspectul savarsirii infractiunii de omor calificat, prev. de art. 174 - 175
lit. c, d C.pen.
In cuprinsul actului de sesizare s-a retinut ca inculpata, ascunzand anterior sarcina, a dat nastere la domiciliul
sau unui nou nascut viu de sex masculin la data de 18.06.2012, pe care l-a introdus in momentele imediat subsecvente nasterii
intr-o punga de material plastic ascunsa, la randul sau, intr-un butoi cu varza murata, situat in pivnita locuintei, unde a
si fost identificat de catre organele de politie.
Potrivit raportului medico-legal de necropsie nr. 1050/A3/107/26.06.2012 al SML Covasna fatul s-a nascut viu, viabil, a
prezentat o dezvoltare corespunzatoare unui fat la termen si a respirat, moartea fiind violenta si datorandu-se unei
hemoragii meningee, consecinta unui traumatism cranio-cerebral cu fractura liniara de bolta craniana. S-a conchis in
respectivul raport ca leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu sau de un corp-plan dur cu suprafata mare,
existand legatura de cauzalitate directa intre leziuni si deces, iar viata extrauterina s-a situat in limita a 24 de ore.
Din raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 1054/A1-P/89/20.09.2012 al SML Covasna a rezultat ca
inculpata si-a pastrat capacitatea de discernamant la momentul savarsirii faptei, prezentand insa o tulburare depresiva
reactiva.
Aceasta situatie a fost retinuta pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale, respectiv:
- proces verbal de sesizare, f.1 dup
- proces verbal de cercetare la fata locului si planse foto anexate, f.4-17 dup
- fisa de constatari preliminare, f. 28 dup
- raport medico-legal de necropsie, f. 19-20 dup
- raport de prima expertiza medico-legala, f.22-23 dup
- raportul de expertiza medico-legala psihiatrica, f. 24-27 dup
- declaratiile invinuitei, f. 43-46 dup
- declaratiile martorilor K. S. (f. 28-31 dup), K. A. (f. 32-34 dup), K. E.(f. 35-39 dup), K. K. Z. (f. 40-41 dup), K. L. (f.
42 dup)
La termenul din data de 13.02.2013 (f. 22 vol.I) instanta a dispus efectuarea unei noi expertize psihiatrice de catre
IML Tg. Mures (f. 58 vol.I) si, de asemenea, intocmirea de catre Serviciul de Probatiune a unui referat de evaluare, depus la
fila 32 vol.I.
La termenul din data de 23.09.2013 (f. 81 vol.I) instanta a supus spre avizare Comisiei Superioare de Medicina Legala
raportul de noua expertiza psihiatrica intocmit de catre IML Tg. Mures, precum si avizul acordat de catre Comisia de Control
si Avizare a actelor medico-legale din cadrul IML Tg Mures.
In cauza nu exista constituire de parte civila.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Potrivit procesului verbal de sesizare din data de 25.06.2012 (f. 1 dup), organele de politie din cadrul Sectiei de
Politie Rurala nr. 1 Sfantu Gheorghe au fost informate de catre medicul B. A. din cadrul Spitalului Judetean Sf. Gheorghe cu
privire la faptul ca, in cursul zilei de 24.06.2012 a fost internata in cadrul acestei unitati medicale o pacienta in stare
febrila si care prezinta semnele clinice ale unei nasteri recente, pe care insa o neaga.
Potrivit procesului verbal de cercetare la fata locului din data de 25.06.2012 (f. 4-17 dup), cercetare efectuata in
baza sesizarii personalului medical si in prezenta sotului inculpatei, martorul K. S., in pivnita locuintei inculpatei a fost
identificat un butoi de 60 de litri (f. 14 dup), continand lichid specific saramurii de varza, o piatra cu dimensiunile de
25*15*10 cm si o aripa metalica de bicicleta, ambele imersate in acelasi lichid (f. 15 dup), sub cele doua fiind decelata o
plasa din material plastic, inauntrul careia se afla cadavrul unui nou nascut de sex masculin, prezentand un cordon ombilical
in lungime de 27 cm, cu urme de rupere la capat (f. 16 dup).
Potrivit raportului medico-legal de necropsie nr. 1050/A3/107/26.06.2012 al SML Covasna (f. 19 dup), fatul s-a nascut
viu, viabil, a prezentat o dezvoltare corespunzatoare unui fat la termen si a respirat, moartea fiind violenta si
datorandu-se unei hemoragii meningee, consecinta unui traumatism cranio-cerebral cu fractura liniara de bolta craniana. S-a
conchis in respectivul raport ca leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu sau de un corp-plan dur cu suprafata
mare, existand legatura de cauzalitate directa intre leziuni si deces, iar durata vietii extrauterine s-a situat in limita a
24 de ore, mai exact cateva zeci de minute - ore. Raportul mai evidentiaza faptul ca nou nascutului nu i-au fost acordate
ingrijirile medicale necesare in perioada imediat urmatoare nasterii, lipsa bosei sero-sangvine de la nivelul scalpului si
prezenta unui edem scrotal pledeaza pentru o nastere in prezentatie pelviana, iar aspectul capatului liber al cordonului
ombilical induce ipoteza sectionarii acestuia cu un obiect taietor.
La termenul de judecata din data de 11.02.2015 (f. 104 vol. II) instanta a incuviintat cererea apararii in sensul
efectuarii de catre IML Tg Mures a unui raport de expertiza medico-legala vizand cauzele decesului nou nascutului.
Raportul nr. 672/A1/59 a fost intocmit la data de 17.03.2015 (f. 124 vol.II), acesta concluzionand ca moartea nou
nascutului a fost violenta si s-a datorat insuficientei respiratorii acute aparute in contextul traumatismului
cranio-cerebral (cu fractura liniara de bolta craniana si hemoragie meningee), combinat cu lipsa acordarii ingrijirilor
medicale si respiratia intr-un mediu sarac in oxigen (introdus fiind in punga de plastic). Se apreciaza ca durata vietii
extrauterine a fost de circa 20 de minute, iar la momentul introducerii in punga de plastic bebelusul ar fi putut fi inca in
viata, dar intr-o stare letargic comatoasa. Se arata totodata ca in conditiile unei nasteri precipitate in prezentatie
pelvina (pozitia in picioare) nu s-ar fi putut produce lovirea capului de o suprafata dura.
Institutul de Medicina Legala Tg Mures a emis cu privire la acest raport avizul nr. 17/E2/2015 (f. 129 vol.II),
retinand in esenta ca nou nascutul nu a prezentat malformatii congenitale incompatibile cu viata, fiind nascut la termen, viu
si viabil, iar cu privire la cauzele mortii au fost invederate urmatoarele concluzii:
- moartea nou-nascutului a fost violenta si s-ar fi putut produce prin asfixie - fara sa fie neaparat dovedit morfopatologic
(lipsa petesiilor asfixice)-, prin introducerea acestuia intr-un mediu lipsit de aer, respectiv in punga de nylon si
introducerea ulterioara in butoiul din material plastic ce continea zeama de varza, coroborat cu existenta traumatismului
cranio-cerebral evidentiat prin infiltratul sanguin epicranian, fractura occipitala mediana, hemoragie subarahnoidiana, si
lipsa ingrijirilor medicale (obiectivate prin prezenta vernix caseosa, cordon ombilical neligaturat, neinfasat, etc).
- proba pozitiva a docimaziei pulmonare si gastro-duodenale (care a evidentiat prezenta aerului in stomac si in primii 5 cm
din intestinul subtire) conduce la concluzia ca moartea copilului nou-nascut NU s-a produs instantaneu (imediat dupa
nastere), ci a existat o supravietuire extrauterina, de aproximativ 20-30 minute, patrunderea aerului in tubul digestiv
facandu-se prin instalarea respiratiei si a deglutitiei. Comisia medicala nuanteaza totodata aceasta concluzie, invederand ca
respectiva proba trebuie interpretata cu unele rezerve, avand in vedere ca la investigatiile complementare histopatologice la
nivelul pulmonului a fost consemnata aparitia pe alocuri a unor bule de emfizem de putrefactie.
- privitor la traumatismul cranio-cerebral consemnat la necropsie ca si cauza de deces prin consemnarea diagnosticului:
hemoragie meningee, consecinta unui traumatism cranio-cerebral cu fractura liniara de bolta craniana, comisia a opinat ca
aceasta cauza este una dintre cele frecvente de moarte violenta accidentala a nou-nascutului, care se poate produce in
nasterile precipitate, consecutive unui travaliu scurt cu expulzia brusca a fatului, la femeia aflata in ortostatism (in
picioare), soldate cu caderea fatului. Se arata apoi ca in general aceasta cadere este amortizata de frecarea de fetele
interne ale coapselor, ca si de intinderea cordonului ombilical, care se rupe mai frecvent la nivelul insertiei fetale. In
cazul de fata, nou-nascutul a prezentat leziune cefalica, sub forma de hematom epicranian si fractura occipitala insotite de
hemoragie meningee, fapt ce indreptateste concluzia ca nasterea a avut loc in prezentatie craniana, iar ca mecanism de
producere se considera ca leziunile puteau surveni in conditiile traumatismului obstetrical al unei nasteri neasistate, dar
nu se poate exclude nici lovirea cu sau de o suprafata dura.
- in momentul introducerii copilului in punga de nylon se opineaza ca nou-nascutul putea sa fie viu, dar afectat de
traumatismul cranio-cerebral.
Apreciind necesare explicatiile expertilor care au emis sus mentionatul aviz, instanta a procedat la audierea
acestora la termenul din data de 09.09.2015.
Astfel, din declaratiile coroborate ale medicilor legisti C. L., E.-Zs. E. si H. V. (f. 8, 13 vol. III) se desprind
urmatoarele concluzii:
- fatul s-a nascut viu si viabil, a respirat circa 15-20 de minute, concluzie
desprinsa indubitabil din plutirea unui fragment de 5 cm din intestinul subtire, lungimea portiunii oxigenate ducand la
stabilirea aproximativa a duratei de viata;
- nasterea s-a produs in prezentatie craniana, fiind exclusa ipoteza celei pelvine
datorita atat caracterului superficial al rupturii de col uterin a mamei, cat si absentei oricarei urme de luxare/fracturare
a umarului fatului, fenomen ce se petrece adesea in cazul nasterilor pelvine neasistate;
- pornind de la prezumtia nasterii ortostatice, invederata de inculpata si care o
favorizeaza oricum ca si consecinte, raportat la inaltimea mamei, lungimea fatului, a cordonului ombilical, care nu s-a rupt
la nivelul insertiei fetale – neindicand asadar o tensionare, ci a fost taiat, expertii au invederat in majoritate o
probabilitate practic inexistenta de izbire cu capul de sol a fatului, cu atat mai mult cu cat acesta a prezentat o fractura
occipitala, si nicidecum parietala;
- in ceea ce priveste mecanismul de producere al fracturii occipitale, medicul
C. este singurul care sustine varianta pe care am invederat-o mai sus ca fiind exclusa, respectiv lovirea cu capul de un plan
dur (excluzand totodata posibilitatea lovirii cu un corp contondent, datorita absentei oricarei marci externe la nivelul
scalpului); ceilalti doi experti au conchis ca data fiind structura de evantai a osului occipital si caracterul elastic al
acestuia, prezent in cazul nou-nascutilor, mecanismul de producere nu poate fi explicat decat prin compresia osului generata
de flexarea reflexa a coapselor de catre mama, in momentul resimtirii expulziei; desi ipoteza unei nasteri precipitate a fost
exclusa prin prisma semnelor clinice decelate (ruptura de col uterin si greutatea deloc mica a fatului), s-a aratat in
detaliu de catre medicul E.-Zs. ca ultima faza a nasterii, respectiv expulzia, este posibil sa se fi produs “precipitat” si
sa fi surprins inculpata, care a flexat reflex coapsele;
- in ceea ce priveste potentialul tanatogenerator al fracturii occipitale, in
unanimitate expertii au aratat ca desi aceasta a cauzat fatului o stare de inconstienta, hemoragia craniana patrunzand in
spatiul subarahnoidian, sangele nu a ajuns in ventriculul IV cerebral, doar o atare patologie fiind considerata de obicei
mortala;
- cu privire la cauza mortii, au conchis de asemenea in unanimitate ca
aceasta a fost generata de asfixia mecanica subsecventa introducerii copilului intr-o punga de nylon si imersiei in lichid,
amplasarea pietrei si a aripii de bicicleta deasupra pungii facilitand impiedicarea respiratiei datorita greutatii si
contribuind la rapiditatea procesului de asfixiere.
Comisia Superioara Medico-Legala a aprobat atat Raportul nr. 672/A1/59 din data de 17.03.2015, cat si avizul nr.
17/E2/2015 al IML Mures, conchizand, la randul sau prin actul nr. E1/8325/09.11.2015 (f. 37 vol. III), ca leziunile
cranio-meningo-cerebrale constatate la nou nascut nu pot explica decesul numai prin ele insele, necesitand o perioada de
supravietuire pentru a determina decesul. Se arata ca decesul s-a datorat cel mai probabil unei asfixii consecutive
introducerii in punga de plastic.
Coroborat cu concluziile actelor medicale mai sus expuse, raportul de prima expertiza medico-legala cu examinarea
persoanei nr. 1053/A1/62/26.07.2012, efectuat de catre SML Covasna (f.22-23 dup), a conchis ca inculpata a prezentat semnele
unei nasteri recente, dovedite prin constatari clinice si paraclinice, consemnate in cuprinsul celor doua foi de observatie
intocmite la Spitalul Judetean Sf. Gheorghe si Spitalul Judetean Clinic de Urgenta Targu Mures, fiind internata continuu in
intervalul 24.06 – 12.07-2012, diagnosticata cu endometrita puerperala cu evolutie grava, date ce pledeaza pentru plasarea in
timp a nasterii cu circa o saptamana inainte de spitalizare. Acelasi organ medico-legal a conchis ca nu exista elemente care
sa sustina ipoteza unei nasteri dificile, lipsind leziuni semnificative ale canalului pelvigenital, coroborat cu
antecedentele de nastere normala a 2 copii cu greutate de peste 3.000 g.
In ceea ce priveste discernamantul inculpatei, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr.
1054/A1-P/89/20.09.2012 (f. 24-27 dup) intocmit de catre SML Covasna invedereaza ca la momentul savarsirii faptei si imediat
dupa aceea nu se reconstituie tulburari cognitive si volitive de natura a modifica capacitatea de discernamant si implicit
comportamentul inculpatei.
Raportul intocmit de catre IML Tg. Mures nr. 546/28.05.2013, vizand o noua expertiza psihiatrica (f. 58 vol.I),
conchide ca in momentul savarsirii faptei (imediat dupa nastere) inculpata ar fi putut manifesta o reducere a capacitatii
psihice de a aprecia critic continutul si consecintele social-negative ale faptelor sale, pe fondul unei tulburari psihice
tranzitorii, cu ingustarea campului constientei, ducand la o “usoara diminuare a discernamantului”.
Acest raport a fost avizat favorabil (f. 68 vol.I) de catre Comisia de Control si Avizare a actelor medico-legale din
cadrul IML Tg Mures (aviz nr. 20/E2/29.05.2013), care precizeaza suplimentar ca fapta a fost savarsita pe fondul unor
tulburari psihice cauzate de nastere, intrucat hemoragia abundenta imediat subsecventa nasterii este in masura sa produca
episoade de hipoxie cerebrala cu lipotimie si ingustarea accentuata a campului constientei.
La termenul de judecata din data de 23.09.2013 (f. 81 vol. I) reprezentanta Ministerului Public a solicitat avizarea de
catre Comisia Superioara Medico-Legala a actelor medico-legale psihiatrice intocmite in cauza, care, prin documentul nr.
E1/10094/2013 (f.92 vol.I) a recomandat efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice la INML Bucuresti. Noua
expertiza medico-legala psihiatrica nr. A6/708/29.10.2014 (f.88 vol.II) conchide, dupa examinarea inculpatei internata la
Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Alex Obregia” in perioada 06-13.05.2014, ca aceasta “nu prezenta tulburari psihice
clinic manifeste anterior savarsirii faptei si la data prezumata a comiterii, respectiv cu 7 zile anterior datei de
25.06.2012. Ulterior, dupa instalarea endometritei post-partum a prezentat tulburare depresiva reactiva situational juridic.
Nu s-a reconstituit o tulburare psihica pricinuita de nastere, sus numita avand pastrata capacitatea psihica de apreciere
critica asupra continutului si consecintelor social negative ale faptei pentru care este judecata si fata de care
discernamantul a fost pastrat.”
Organele medico-legale invedereaza ca in cauza nu se reconstituie o tulburare psihica pricinuita de nastere in sensul
art. 177 din Codul penal anterior si nicio modificare a functiilor psihice in primele 24 de ore dupa nastere, in sensul art.
200 din Codul penal in vigoare. Dimpotriva, se arata ca modalitatea de actiune denota “pasi” coerenti cu eficienta in
ascunderea nou nascutului, ca patologia depresiva ulterioara este de tip reactiv, situational juridic si nu are legatura cu
nasterea propriu zisa, ci cu constientizarea faptei si a consecintelor acesteia, comportamentul postfaptic denotand ca fapta
ar fi putut ramane nedescoperita daca starea somatica a inculpatei nu ar fi suferit o agravare majora.
Acest nou raport a fost aprobat de catre Comisia Superioara Medico-Legala la data de 17.12.2014 (f. 87 vol. II).
Coroborand constatarile actelor medico-legale cu depozitiile martorilor audiati in cauza, instanta retine urmatoarea
stare de fapt:
Asa cum rezulta din declaratia martorului K. S. (f. 29-31 dup, f. 40 vol.I), inculpata a ascuns prezenta sarcinii
fata de toti membrii familiei, starea sa de introvertire si apatie netrezind suspiciuni, datorita modului uzual de a se
comporta in acest fel, iar prezenta sarcinii nu a fost vizibila in opinia sa, datorita unei conformatii mai corpolente a
inculpatei. Martorul neaga orice suspiciuni de infidelitate la adresa sotiei sale, invederand ca a fost intodeauna o mama
buna, non-violenta la adresa celorlalti doi copii ai sai, si in afara de faptul ca i-a dezvaluit, la insistentele sale,
locatia in care a ascuns copilul, martorul nu a mai reusit niciodata sa antameze acest subiect cu inculpata, lui insusi
ramanandu-i abscons resortul interior al gestului infanticid.
Confirmand relatarile fiului sau, soacra inculpatei, martora K. A. (f.32-34 dup, f.36-37 vo.I) invedereaza ca nora sa
a fost intotdeauna o fire retrasa, foarte putin comunicativa inclusiv cu membrii familiei, prezenta deseori accese de plans
si nu agrea suportul psihologic al nimanui, desi martora a intrebat-o deseori sub ce forma o poate ajuta. Aceasta arata ca
anterior datei de 25.06.2012, cand a fost descoperit cadavrul nou nascutului, a vizitat-o de doua ori, observand faptul ca
sangera, dar banuind ca este la menstruatie nu a insistat asupra cauzei, inculpata refuzand categoric sugestia de a fi
transportata la spital si spunand ca vrea sa moara. Martora neaga faptul ca intre inculpata si fiul sau ar fi existat
violente fizice si, de asemenea, sustine ca nimeni nu ar fi observat ca este insarcinata. In declaratia din data de
22.07.2015 (f. 186 vol.II) martora confirma sustinerile fiului sau, K. S., respectiv relatarea potrivit careia inculpata,
internata in spital, i-a revelat locul in care a ascuns copilul dupa ce acesta a insistat si i-a invederat ca politia va
rascoli oricum toata casa pentru a-l gasi.
Cele doua cumnate ale inculpatei, martorele K. E. (f. 35-39 dup, f. 38-39 vol.I) si K. K. Z. (f. 40-42 dup, f. 53
vol.I), ambele partajand locativ aceeasi curte cu inculpata, arata in consens cu ceilalti doi martori ca nu au sesizat
sarcina inculpatei si ca aceasta este o fire extrem de retrasa, nesocializand nici macar cu membrii familiei. K. E.
invedereaza ca a vizitat-o pe inculpata de citeva ori anterior datei de 25.06.2012, observand ca se simte rau, insa deoarece
pretexta ciclul menstrual drept cauza a asteniei sale fizice, martora a renuntat la incercarile repetate de a o convinge sa
solicite ajutor medical. Martora arata in fata instantei ca sotul inculpatei i-a confirmat descoperirea copilului in pivnita
casei, in locul unde ii indicase personal inculpata. In data de 24.06.2012 toti martorii arata ca au aflat de internarea
inculpatei, aceasta fiind precedata de o stare febrila care i-a alertat sotul, ce a transportat-o la spitalul din Sf.
Gheorghe cu autoturismul unui vecin.
Martorul C. L. (f. 184 vol. II), ofiter de investigatii criminale in cadrul politiei rurale la nivelul anilor
2011-2012, arata ca el a fost organul de politie instiintat de catre medicul ginecolog B. A. cu privire la posibilitatea
ascunderii de catre inculpata a nou nascutului si isi aminteste ca, deplasandu-se la spital, inculpata a solicitat sa isi
vada sotul, care s-a prezentat in scurt timp, iar dupa o conversatie confidentiala intre cei doi, acesta l-a instiintat ca
bebelusul se afla in pivnita casei intr-un butoi, aspecte ce se coroboreaza cu cele infatisate de catre martorul K. S.
In declaratia din faza de urmarire penala (f. 45-46 dup vol. II) inculpata arata ca undeva in cursul anului 2012 a
realizat ca este insarcinata, simtind miscarile fetale, dar nu a impartasit nimanui informatia, partial datorita faptului ca
nu-si dorea copilul, trecand prin dificultati financiare, partial datorita disconfortului resimtit in ipoteza de a fi supusa
oprobriului social. Inculpata subliniaza ca nu s-a gandit sa omoare produsul de conceptie, invederand ca la momentul
nasterii, care s-a produs la domiciliu, fiind singura, a simtit copilul iesind, iar acesta a cazut pe jos, in conditiile in
care pozitia sa era ortostatica. Toate momentele ulterioare sustine ca nu si le mai aminteste, aratand totusi ca, mai mult ca
sigur ea este persoana care a introdus copilul in punga de plastic pe care a imersat-o in butoiul cu varza, asezand peste ea
o piatra si o aripa de bicicleta. Inculpata declara ca tot ea a facut curat, cu certitudine, pentru a ascunde urmele
nasterii, iar in zilele urmatoare nu a vrut sa mearga la spital, desi sangera, pentru ca ii era foarte rusine de ceea ce
facuse si dorea sa moara. In acord cu cele declarate de martorul K. S., inculpata arata ca, odata internata in spital, doar
sotului sau i-a dezvaluit locul in care a ascuns copilul. Cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala din data de
16.11.2012 (f. 51 dup) inculpata a declarat in fata procurorului de caz ca nu a lovit nou nascutul in cap, ci acesta a
cazut, datorita nasterii in picioare.
In declaratia din data de 13.02.2013 (f. 20 vol.I) in fata instantei, inculpata nuanteaza faptele invederate
procurorului, in sensul ca invoca o amnezie cvasi-totala, amintindu-si despre nastere doar faptul ca a resimtit dureri foarte
mari si a vazut cazand ceva ce i s-a parut a fi un picior, insa isi aminteste cu exactitate ca in aceeasi zi, in jurul orelor
17-18 a intretinut conversatii cu sotul si copiii sai, exercitandu-si in continuare imperturbabila activitatile gospodaresti.
Arata ca ulterior a avut hemoragii foarte puternice, insa a refuzat sa fie dusa la spital si a lesinat, ne mai amintindu-si
daca a fost chestionata de medici cu privire la faptul nasterii. Sustine ca nici in momentul in care i s-a relevat de catre
psihologul spitalului din Targu Mures descoperirea copilului in butoi, nu si-a amintit nimic.
In declaratia din data de 15.06.2015 (f. 161 vol. II), inculpata invedereaza ca a ascuns sarcina intreaga perioada de 9
luni datorita problemelor de alcoolism ale sotului si dificultatilor financiare ale familiei, simtind insa non stop ca
doreste sa moara; arata ca in momentul nasterii se afla in pozitie ortostatica, insa nu s-a uitat la copil, nu stie ce sex
avea, nu-si poate explica cine i-a taiat cordonul ombilical si nici cine a curatat urmele nasterii, iar la exhibarea de catre
instanta a pozelor de la cercetarea la fata locului inculpata a aratat ca nu recunoaste butoiul de la filele 14-15 dup si
nici nu isi explica mecanismul prin care punga de la fila 16 dup a ajuns in acel butoi, insa invedereaza ca nu a mai coborat
niciodata in pivnita de la producerea evenimentului incoace.
De asemenea, arata ca desi avea in posesie un telefon mobil in momentul declansarii nasterii si cunostea utilitatea
serviciului 112, nu l-a apelat, motivatia fiind neclar redata, in sensul ca dorea atat sa nasca, cat si sa moara. Cu privire
la derularea ulterioara a evenimentelor, inculpata mentine aceeasi versiune de sincopa amnezica, amintindu-si doar ca la
spital a fost prezent si un politist.
Avand in vedere intregul material probatoriu administrat in cauza, instanta va inlatura declaratiile inculpatei privind
nerecunoasterea partiala a faptei, conchizand totodata ca inculpata este vinovata de savarsirea infractiunii de omor
calificat retinuta in sarcina sa, prin prisma urmatoarelor considerente:
Analizand cronologic sustinerile inculpatei, observam ca in faza de urmarire penala aceasta si-a asumat “mai mult ca
sigur” gestul de a fi introdus copilul in punga de plastic pe care a imersat-o in butoiul cu varza, asezand peste ea o piatra
si o aripa de bicicleta si afirmand tot cu certitudine ca ea este persoana care a curatat urmele nasterii, dezvaluindu-i
sotului sau locatia in care a ascuns copilul. Apoi, in prima declaratie data in fata instantei, inculpata isi nuanteaza masiv
pozitia, aratand ca isi aminteste cu privire la nastere doar intensitatea durerilor si imprejurarea “caderii unui picior”,
nimic altceva suplimentar; insa, este de notat ca amnezia invocata nu se extinde si asupra situatiilor imediat subsecvente
nasterii, inculpata aratand cu precizie ca in intervalul orar 17-18 a purtat discutii cu sotul si copiii sai, sositi acasa.
In a doua declaratie data in fata instantei, cu exceptia recunoasterii atitudinii de camuflare a sarcinii pe perioada celor
noua luni, motivata de alcoolismul sotului, inculpata nu mai recunoaste nici una dintre actiunile asumate anterior,
invederand ca nu si-a privit copilul, nu stie ce sex avea, nu-si poate explica cine i-a taiat cordonul ombilical si nici cine
a curatat urmele nasterii, negand de asemenea cunoasterea existentei fizice a butoiului din pivnita si a mecanismului prin
care punga continand fatul a ajuns in acel butoi.
Atitudinea inculpatei este contrazisa de constatarea cuprinsa in raportul medico-legal de necropsie nr.
1050/A3/107/26.06.2012 al SML Covasna (f. 19 dup), potrivit careia aspectul capatului liber al cordonului ombilical induce
ipoteza sectionarii acestuia cu un obiect taietor, constatare care, spre deosebire de cea privind cauzele mortii ca fiind
datorate hemoragiei meningee consecutive traumatismului cranio-cerebral cu fractura liniara de bolta craniana, nu a fost
inlaturata sau nuantata de expertizele medico-legale ulterioare efectuate in cauza.
Instanta retine ca deosebit de importanta aceasta observatie medico-legala in planul aprecierii elementelor ce
intrunesc latura constitutiva subiectiva a infractiunii de omor calificat, intrucat actiunea de a taia cordonul ombilical
denota cu privire la starea psiho-somatica a inculpatei, imediat subsecventa nasterii, faptul ca aceasta nu s-a aflat sub
imperiul lipotimiei, constientizand din plin consumarea expulziei si manevrele inerente ce se impuneau. Sustinem cu tarie
aceasta ipoteza intrucat, daca hemoragia ocazionata de nastere ar fi fost masiva, ducand la instalarea lipotimiei
instantaneu, este greu de crezut cum inculpata si-ar fi putut reveni din aceasta stare fara asistenta medicala – fiind de la
sine inteles ca hemoragia atingand acest nivel de gravitate nu ar fi cunoscut decat un trend ascendent, si nu invers –
reusind, in cele 15-20 de minute cat s-a demonstrat stiintific ca a supravietuit copilul, sa taie cordonul ombilical si sa
introduca fatul in punga de plastic pe care sa o scufunde apoi in butoiul cu varza.
Instanta retine ca neverosimile apararile inculpatei intemeiate pe amnezia survenita pe fondul socului post-traumatic,
intrucat pe de o parte, cum am aratat anterior, aceasta releva imediat ulterior nasterii activitati uzuale pe care le-a
desfasurat, gen conversatii, iar de alta parte, nu intrezarim vreun fundament al prezumtiei de intervenire a lipotimiei
ulterior imersiei fatului in butoiul cu varza, datorita efectuarii unei alte activitati extrem de relevante in planul
conduitei subiective, si anume eliminarea tuturor urmelor nasterii.
Instanta retine ca din probatoriul administrat minutios in cauza nu s-a putut decela prezenta vreunei alte persoane in
campul infractional, pasibila de o eventuala complicitate la fapta de omor. Asa cum insasi inculpata a recunoscut intr-o
prima faza, ea este cea care a curatat in intregime toate urmele nasterii. Aceasta activitate, coroborata cu ascunderea
sarcinii pe parcursul celor noua luni, dublata de cea a taierii cordonului ombilical si de pozitionarea aripii de bicicleta
in butoiul cu varza, peste punga in care fusese imersat fatul, denota in opinia instantei o coordonare factuala indreptata
constient si exclusiv catre disimularea producerii nasterii si a suprimarii produsului de conceptie, atat fata de membrii
familiei, cat si fata de autoritati, compatibila doar cu actiunile ce contureaza latura obiectiva a infractiunii de omor, in
forma intentiei directe.
Avand in vedere, astfel cum am subliniat anterior, ca raportul medico-legal de necropsie nr. 1050/A3/107/26.06.2012 al
SML Covasna (f. 19 dup) ce a stabilit initial drept cauza a mortii hemoragia meningee, consecutiva traumatismului
cranio-cerebral cu fractura liniara de bolta craniana, a fost inlaturat sub acest aspect, expertizele medico-legale avizate
inclusiv de Comisia Superioara Medico-Legala (f. 87 vol. II) invederand drept cauza a mortii asfixia mecanica subsecventa
introducerii copilului intr-o punga de nylon si imersiei in lichid, instanta retine ca dovedita legatura de cauzalitate intre
actiunea inculpatei de a introduce nou-nascutul in punga de plastic si urmarea imediata, respectiv decesul acestuia.
In cauza s-a formulat de catre aparare, la ultimul termen de judecata, o cerere de schimbare a incadrarii juridice din
infractiunea de omor in cea de pruncucidere, in forma prevazuta de noul Cod penal la art. 200 al. 1 si sub noua denumire de
“uciderea ori vatamarea nou-nascutului savarsita de catre mama”, text legal ce prevede urmatoarele: “uciderea copilului
nou-nascut imediat dupa nastere, dar nu mai tarziu de 24 de ore, savarsita de catre mama aflata in stare de tulburare psihica
se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani.”
Constatand ca in ceea ce priveste latura obiectiva elementul material al infractiunii este in principiu identic cu cel
al infractiunii de omor, retinem ca latura subiectiva, in schimb, trebuie sa fie intregita prin realizarea unei cerinte
esentiale, respectiv intentia de a ucide trebuie sa aiba la baza o stare de tulburare psihica. Se observa ca legiuitorul a
renuntat la conditia stabilita in vechea reglementare, respectiv ca starea de tulburare sa fie pricinuita de nastere.
Potrivit doctrinei actuale, vor putea fi avute in vedere astfel, pe langa tulburarile provocate in mod nemijlocit de procesul
nasterii, si alte stari de tulburare psihica, ce au legatura cu nasterea sau cu traumele afective generate de contextul
socio-familial in care se afla autoarea faptei la momentul nasterii.
In speta, noua expertiza medico-legala psihiatrica nr. A6/708/29.10.2014 (f.88 vol.II), aprobata de catre Comisia
Superioara Medico-Legala la data de 17.12.2014 (f. 87 vol. II), conchide, dupa examinarea inculpatei internata la Spitalul
Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Alex Obregia” in perioada 06-13.05.2014, ca aceasta “nu prezenta tulburari psihice clinic
manifeste anterior savarsirii faptei si la data prezumata a comiterii, respectiv cu 7 zile anterior datei de 25.06.2012.
Ulterior, dupa instalarea endometritei post-partum a prezentat tulburare depresiva reactiva situational juridic. Nu s-a
reconstituit o tulburare psihica pricinuita de nastere, sus numita avand pastrata capacitatea psihica de apreciere critica
asupra continutului si consecintelor social negative ale faptei pentru care este judecata si fata de care discernamantul a
fost pastrat.” Organele medico-legale invedereaza ca in cauza nu se reconstituie o tulburare psihica pricinuita de nastere
in sensul art. 177 din Codul penal anterior si nicio modificare a functiilor psihice in primele 24 de ore dupa nastere, in
sensul art. 200 din Codul penal in vigoare. Dimpotriva, se arata ca modalitatea de actiune denota “pasi” coerenti cu
eficienta in ascunderea nou nascutului, ca patologia depresiva ulterioara este de tip reactiv, situational juridic si nu are
legatura cu nasterea propriu zisa, ci cu constientizarea faptei si a consecintelor acesteia, comportamentul postfaptic
denotand ca fapta ar fi putut ramane nedescoperita daca starea somatica a inculpatei nu ar fi suferit o agravare majora.
Acest nou raport a inlaturat concluziile IML Tg. Mures potrivit carora inculpata ar fi putut manifesta o reducere a
capacitatii psihice de a aprecia critic continutul si consecintele social-negative ale faptelor sale, pe fondul unei
tulburari psihice tranzitorii, cu ingustarea campului constientei, ducand la o “usoara diminuare a discernamantului”, avizate
favorabil (f. 68 vol.I) de catre Comisia de Control si Avizare a actelor medico-legale din cadrul IML Tg Mures (aviz nr.
20/E2/29.05.2013), care precizeaza suplimentar ca fapta a fost savarsita pe fondul unor tulburari psihice cauzate de nastere,
intrucat hemoragia abundenta imediat subsecventa nasterii este in masura sa produca episoade de hipoxie cerebrala cu
lipotimie si ingustarea accentuata a campului constientei.
Este adevarat ca, potrivit art. 103 al. 1 C.p.p. probele nu au o valoare dinainte stabilita prin lege si sunt supuse
liberei aprecieri a organelor judiciare, in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza, in concret insemnand ca
instanta ar putea sa-si insuseasca motivat, concluziile unei expertize in detrimentul alteia sau sa le inlature pe ambele.
In speta observam ca cel mai inalt for medico-legal a inlaturat concluziile unui institut medico-legal si a adoptat
varianta contrara, apreciind ca inculpata nu numai ca a avut discernamantul pastrat in momentul savarsirii faptei, dar si ca
aceasta nu a suferit nicio tulburare psihica pricinuita de nastere in sensul art. 177 din Codul penal anterior sau vreo
modificare a functiilor psihice in primele 24 de ore dupa nastere, in sensul art. 200 din Codul penal in vigoare. INML
Bucuresti a accentuat faptul ca situatia de femeie gravida avand deja doi copii mari (din care unul major) nu reprezinta un
factor social psihostresor care sa determine o reactie de omucidere in niciun mediu apartenent cu particularitati cutumiare.
Instanta nu regaseste vreun temei pentru a inlatura aceste concluzii, cu atat mai mult cu cat concluzia din avizul IML
Mures contravine starii de fapt stabilite de instanta, mai sus expusa, in sensul in care aceasta institutie statueaza ca
lipotimia si ingustarea campului constientei s-au produs pe fondul hemoragiei survenite imediat dupa nastere, aspect
contrazis atat expertizele medico-legale efectuate pentru stabilirea cauzelor mortii nou-nascutului, cat si de logica
derularii evenimentelor.
Astfel, din foaia medicala de internare la Spitalul Judetean Sf. Gheorghe rezulta ca inculpata a fost internata cu
hemoragie masiva in data de 24.06.2012, in data de 26.06.2012 fiind transferata la Targu Mures in soc septic. Or, atat pe
baza declaratiilor inculpatei, care a aratat ca a nascut in data de 18.06.2012, cat si pe baza constatarilor medico-legale
din data de 26.06.2012 (f. 18 dosar UP) asupra cadavrului nou nascutului, care au relevat o stare de putrefactie instalata de
circa 7 zile, putem conchide cu rigurozitate ca hemoragia nu a survenit imediat dupa nastere, cum se retine in concluziile
medicale sus mentionate.
De altfel, cum am aratat anterior, sustinerea ipotezei starii lipotimice intervenita pe fond hemoragic, imediat dupa
nastere, stare in care inculpata ar fi savarsit fapta, este lipsita de suport atat faptic, cat si logic, in realitate,
deoarece: documentele medicale confirma socul hemoragic la 7 zile de la producerea nasterii, depozitiile martorilor confirma
faptul ca inculpata pretexta o menstruatie mai abundenta in acest interval, simtindu-se rau, iar daca hemoragia ar fi
survenit imediat dupa nastere, odata instalata lipotimia, inculpata nu ar fi avut cum sa-si revina fara asistenta medicala in
circa 15-20 de minute cat a durat supravietuirea fatului (dovada ca gravitatea hemoragiei la un moment dat a cauzat soc
septic, facand indispensabila spitalizarea) si sa comita faptele de a caror savarsire instanta a stabilit ca se face
vinovata. Dimpotriva, probele administrate in cauza dovedesc ca inculpata a continuat sa efectueze diverse sarcini cu
caracter domestic, cu o eficienta atenuata de complicatiile infectioase ale nasterii neasistate, refuzand sistematic sa fie
transportata la spital, ceea ce dovedeste o data in plus constientizarea consecintelor gestului sau, dublata de teama
descoperirii faptei. Este adevarat ca, astfel cum invedereaza rapoartele psihologice si expertizele medico-legale psihiatrice
intocmite in cauza, subsecvent socului septic suferit inculpata este posibil sa fi dezvoltat o reactie de blocaj emotional cu
privire la derularea faptelor, medicii aratand ca in momentul in care este confruntata cu faptele de care este acuzata se
tensioneaza, tremura si plange, persistand in a sustine ca nu isi mai aminteste nimic – insa nu putem confunda aceasta stare
psihica reactiva cu o tulburare anterioara sau existenta in momentul nasterii.
Pentru aceste considerente, instanta retine ca inculpata nu s-a aflat intr-o stare de tulburare psihica si va respinge
cererea de schimbare a incadrarii juridice.
Intrucat intre momentul savarsirii faptei si momentul judecarii definitive a cauzei a intervenit o noua lege penala,
instanta a pus in discutie din oficiu schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de omor calificat, prevazuta de art.
174 – art. 175 lit. c, d Cod penal, in infractiunea de omor prevazuta de art. 188 al. 1 Cod penal raportat la art. 199 al. 1
si art. 77 lit. e Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Desi raportat la limitele de pedeapsa legea penala noua este mai favorabila, avand un minim special - 10 ani mai mic
decat minimul special al legii vechii – 15 ani, in conditiile unui maxim special identic – 25 de ani, obtinut in cazul legii
noi prin majorarea cu o patrime in conditiile art. 199 al. 1 C.p., instanta apreciaza ca legea veche este mai favorabila,
intrucat retinerea circumstantelor atenuante permite reducerea pedepsei cel mult pana la o treime din minimul special, in
conditiile art. 76 al. 2 C.p.
In drept, fapta inculpatei K. E. E. care, in data de 18.06.2012, subsecvent unei nasteri neasistate la domiciliu, a
introdus fatul nascut viu intr-o punga de nylon, pe care a imersat-o intr-un butoi cu varza din pivnita locuintei, ducand la
decesul nou nascutului prin asfixie mecanica, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor calificat,
prevazuta de art. 174 – art. 175 lit. c, d Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Avand in vedere ca fapta a fost savarsita asupra unei rude apropiate (fiu) si profitand de starea de neputinta a
victimei de a se apara, in cauza se vor retine elementele circumstantiale agravante prevazute de art. 174 – art. 175 lit. c,
d Cod penal, dandu-se eficienta legii penale mai favorabile.
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatei, instanta va avea in vedere dispozitiile art.72 C.p., respectiv
dispozitiile din partea generala a Codului penal, limitele de pedeapsa prevazute in partea speciala, gradul de pericol social
concret al infractiunii savarsite, modul si imprejurarile concrete ale comiterii acesteia, si persoana inculpatei.
Astfel, instanta retine potrivit declaratiilor martorilor audiati in cauza ca inculpata a fost intotdeauna perceputa in
comunitate ca o mama buna, devotata celor doi copii. De asemenea, constatam ca subsecvent savarsirii faptei aceasta a
dezvoltat un episod depresiv major, fiind internata in repetate randuri la sectia de psihiatrie si urmand si in prezent
tratament medicamentos, psihologii care au examinat-o apreciind ca manifesta un tablou clinic dominat de sentimentul de
vinovatie, ceea ce dovedeste constientizarea gravitatii faptei comise. Deopotriva, referatul de evaluare intocmit in cauza
arata ca inculpata beneficiaza de perspective bune de integrare sociala, prin prisma suportului familial de care beneficiaza,
lipsa antecedentelor penale, absenta adictiilor, anturajul noncriminogen, factorii defavorizanti fiind lipsa unui loc de
munca si sentimentul de auto-devalorizare.
Pentru aceste considerente, instanta urmeaza a retine incidenta circumstantelor atenuante prevazute de art. 74 lit. a
- respectiv conduita buna inainte de savarsirea faptei - raportat la art. 76 al. 2 Cod penal, urmand a dispune, urmare a
reducerii pedepsei, ca inculpata sa execute pedeapsa de 5 ani inchisoare, in regim de detentie.
Avand in vedere textul legal al art. art. 174 – art. 175 lit. c, d Cod penal, potrivit caruia interzicerea unor
drepturi este obligatorie, in temeiul art.71 al.1, 2, 3 Cod penal va interzice inculpatei exercitarea drepturilor prevazute
de art. 64 lit.a (teza a II-a), b, e Cod penal pe durata executarii pedepsei principale, apreciind ca date fiind
circumstantele savarsirii faptei aceasta nu este apta de a indeplini rolul de tutore sau curator, decaderea din drepturile
parintesti neputand opera prin prisma varstei de peste 18 ani a ambilor sai copii, la acest moment procesual. Instanta va
interzice aceleasi drepturi cu titlu de pedeapsa complementara pe o perioada de 2 ani dupa executarea pedepsei principale, in
temeiul art. 64 lit. a teza a- II-a, lit. b, e Cod penal
In ceea ce priveste latura civila, in temeiul art.19, 397 al. 1 C.p.p., instanta constata ca nu exista constituire de
parte civila in cauza.
In temeiul art. 274 alin. 1 C.proc.pen. va obliga inculpata la plata a 4.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare
avansate de catre stat.
In temeiul art. 275 al. 6 C.p.p. cheltuielile cu onorariul interpretului vor ramane in sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
In temeiul art.386 al. 1 C.proc. pen. respinge cererea de schimbare a incadrarii juridice solicitata de inculpata din
infractiunea de omor calificat prevazuta de art. 174 – art. 175 lit. c, d Cod penal in infractiunea de pruncucidere prevazuta
de art. 200 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
In temeiul art.386 al. 1 C.proc. pen. respinge schimbarea incadrarii juridice pusa in discutie din oficiu, din
infractiunea de omor calificat prevazuta de art. 174 – art. 175 lit. c, d Cod penal in infractiunea de omor prevazuta de art.
188 al. 1 Cod penal raportat la art. 199 al. 1 si art. 77 lit. e Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
In temeiul art. 174 – art. 175 lit. c,d Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a raportat la art. 76 al. 2 Cod penal, cu
aplicarea art. 5 Cod penal, condamna pe inculpata K. E. E., fiica lui B. si E., nascuta la data de …….., in loc. …., jud. ….,
cu domiciliul com. …….., CNP ….., identificata cu CI seria KV nr. …….., fara antecedente penale, la pedeapsa de 5 ani
inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de omor calificat.
Aplica inculpatei pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a- II-a, lit. b,
e Cod penal pe o perioada de 2 ani dupa executarea pedepsei principale.
In temeiul art.71 al.1, 2, 3 Cod penal interzice inculpatei exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit.a (teza a
II-a), b, e Cod penal pe durata executarii pedepsei principale.
In temeiul art.19, 397 al. 1 C.p.p. constata ca nu s-a formulat actiune civila in cauza.
In temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpata K. E. E. in vederea
adaugarii profilelor sale genetice in Sistemul National de Date Genetice Judiciare.
In temeiul art. 274 alin. 1 C.proc.pen. obliga inculpata la plata a 4.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate
de catre stat.
In temeiul art. 275 al. 6 C.p.p. cheltuielile cu onorariul interpretului raman in sarcina statului.
Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 11.12.2015.
PRESEDINTE, GREFIER
TRIBUNALUL COVASNA
SECTIA PENALA
SENTINTA PENALA NR. 46
Sedinta publica din data de 11 decembrie 2015
Instanta constituita din:
Completul de judecata C8P _ Camera Preliminara si Fond
Presedinte: ……….. - judecator
Grefier: …………
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror …….., din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Covasna
Pe rol fiind pronuntarea asupra actiunii penale pornite impotriva inculpatei K. E. E., trimisa in judecata pentru
savarsirea infractiunii prevazute de art. 174, art. 175 lit. c si lit. d Cod penal din 1969.
Dezbaterile asupra cauzei de fata s-au desfasurat in conformitate cu dispozitiile art. 369 al. 1 Noul Cod procedura
penala, in sensul ca au fost inregistrate pe suport audio computerizat.
La apelul nominal facut in sedinta publica de astazi, se constata lipsa partilor.
Procedura de citare legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei dupa care:
Dezbaterile in cauza de fata au avut loc in sedinta publica din 23 noiembrie 2015, cand partile prezente au pus
concluzii in sensul celor consemnate in incheierea de sedinta, iar instanta, in vederea deliberarii, a amanat pronuntarea
pentru 3 decembrie 2015, iar ulterior pentru 11 decembrie 2015.
T R I B U N A L U L
Deliberand asupra cauzei penale de fata, retine urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr. 458/P/2012 din data de 19.11.2012 al Parchetului de pe langa Tribunalul Covasna, inregistrat pe
rolul acestei instante sub numarul de mai sus, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in
stare de libertate, a inculpatei K. E.-E., sub aspectul savarsirii infractiunii de omor calificat, prev. de art. 174 - 175
lit. c, d C.pen.
In cuprinsul actului de sesizare s-a retinut ca inculpata, ascunzand anterior sarcina, a dat nastere la domiciliul
sau unui nou nascut viu de sex masculin la data de 18.06.2012, pe care l-a introdus in momentele imediat subsecvente nasterii
intr-o punga de material plastic ascunsa, la randul sau, intr-un butoi cu varza murata, situat in pivnita locuintei, unde a
si fost identificat de catre organele de politie.
Potrivit raportului medico-legal de necropsie nr. 1050/A3/107/26.06.2012 al SML Covasna fatul s-a nascut viu, viabil, a
prezentat o dezvoltare corespunzatoare unui fat la termen si a respirat, moartea fiind violenta si datorandu-se unei
hemoragii meningee, consecinta unui traumatism cranio-cerebral cu fractura liniara de bolta craniana. S-a conchis in
respectivul raport ca leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu sau de un corp-plan dur cu suprafata mare,
existand legatura de cauzalitate directa intre leziuni si deces, iar viata extrauterina s-a situat in limita a 24 de ore.
Din raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 1054/A1-P/89/20.09.2012 al SML Covasna a rezultat ca
inculpata si-a pastrat capacitatea de discernamant la momentul savarsirii faptei, prezentand insa o tulburare depresiva
reactiva.
Aceasta situatie a fost retinuta pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale, respectiv:
- proces verbal de sesizare, f.1 dup
- proces verbal de cercetare la fata locului si planse foto anexate, f.4-17 dup
- fisa de constatari preliminare, f. 28 dup
- raport medico-legal de necropsie, f. 19-20 dup
- raport de prima expertiza medico-legala, f.22-23 dup
- raportul de expertiza medico-legala psihiatrica, f. 24-27 dup
- declaratiile invinuitei, f. 43-46 dup
- declaratiile martorilor K. S. (f. 28-31 dup), K. A. (f. 32-34 dup), K. E.(f. 35-39 dup), K. K. Z. (f. 40-41 dup), K. L. (f.
42 dup)
La termenul din data de 13.02.2013 (f. 22 vol.I) instanta a dispus efectuarea unei noi expertize psihiatrice de catre
IML Tg. Mures (f. 58 vol.I) si, de asemenea, intocmirea de catre Serviciul de Probatiune a unui referat de evaluare, depus la
fila 32 vol.I.
La termenul din data de 23.09.2013 (f. 81 vol.I) instanta a supus spre avizare Comisiei Superioare de Medicina Legala
raportul de noua expertiza psihiatrica intocmit de catre IML Tg. Mures, precum si avizul acordat de catre Comisia de Control
si Avizare a actelor medico-legale din cadrul IML Tg Mures.
In cauza nu exista constituire de parte civila.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Potrivit procesului verbal de sesizare din data de 25.06.2012 (f. 1 dup), organele de politie din cadrul Sectiei de
Politie Rurala nr. 1 Sfantu Gheorghe au fost informate de catre medicul B. A. din cadrul Spitalului Judetean Sf. Gheorghe cu
privire la faptul ca, in cursul zilei de 24.06.2012 a fost internata in cadrul acestei unitati medicale o pacienta in stare
febrila si care prezinta semnele clinice ale unei nasteri recente, pe care insa o neaga.
Potrivit procesului verbal de cercetare la fata locului din data de 25.06.2012 (f. 4-17 dup), cercetare efectuata in
baza sesizarii personalului medical si in prezenta sotului inculpatei, martorul K. S., in pivnita locuintei inculpatei a fost
identificat un butoi de 60 de litri (f. 14 dup), continand lichid specific saramurii de varza, o piatra cu dimensiunile de
25*15*10 cm si o aripa metalica de bicicleta, ambele imersate in acelasi lichid (f. 15 dup), sub cele doua fiind decelata o
plasa din material plastic, inauntrul careia se afla cadavrul unui nou nascut de sex masculin, prezentand un cordon ombilical
in lungime de 27 cm, cu urme de rupere la capat (f. 16 dup).
Potrivit raportului medico-legal de necropsie nr. 1050/A3/107/26.06.2012 al SML Covasna (f. 19 dup), fatul s-a nascut
viu, viabil, a prezentat o dezvoltare corespunzatoare unui fat la termen si a respirat, moartea fiind violenta si
datorandu-se unei hemoragii meningee, consecinta unui traumatism cranio-cerebral cu fractura liniara de bolta craniana. S-a
conchis in respectivul raport ca leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu sau de un corp-plan dur cu suprafata
mare, existand legatura de cauzalitate directa intre leziuni si deces, iar durata vietii extrauterine s-a situat in limita a
24 de ore, mai exact cateva zeci de minute - ore. Raportul mai evidentiaza faptul ca nou nascutului nu i-au fost acordate
ingrijirile medicale necesare in perioada imediat urmatoare nasterii, lipsa bosei sero-sangvine de la nivelul scalpului si
prezenta unui edem scrotal pledeaza pentru o nastere in prezentatie pelviana, iar aspectul capatului liber al cordonului
ombilical induce ipoteza sectionarii acestuia cu un obiect taietor.
La termenul de judecata din data de 11.02.2015 (f. 104 vol. II) instanta a incuviintat cererea apararii in sensul
efectuarii de catre IML Tg Mures a unui raport de expertiza medico-legala vizand cauzele decesului nou nascutului.
Raportul nr. 672/A1/59 a fost intocmit la data de 17.03.2015 (f. 124 vol.II), acesta concluzionand ca moartea nou
nascutului a fost violenta si s-a datorat insuficientei respiratorii acute aparute in contextul traumatismului
cranio-cerebral (cu fractura liniara de bolta craniana si hemoragie meningee), combinat cu lipsa acordarii ingrijirilor
medicale si respiratia intr-un mediu sarac in oxigen (introdus fiind in punga de plastic). Se apreciaza ca durata vietii
extrauterine a fost de circa 20 de minute, iar la momentul introducerii in punga de plastic bebelusul ar fi putut fi inca in
viata, dar intr-o stare letargic comatoasa. Se arata totodata ca in conditiile unei nasteri precipitate in prezentatie
pelvina (pozitia in picioare) nu s-ar fi putut produce lovirea capului de o suprafata dura.
Institutul de Medicina Legala Tg Mures a emis cu privire la acest raport avizul nr. 17/E2/2015 (f. 129 vol.II),
retinand in esenta ca nou nascutul nu a prezentat malformatii congenitale incompatibile cu viata, fiind nascut la termen, viu
si viabil, iar cu privire la cauzele mortii au fost invederate urmatoarele concluzii:
- moartea nou-nascutului a fost violenta si s-ar fi putut produce prin asfixie - fara sa fie neaparat dovedit morfopatologic
(lipsa petesiilor asfixice)-, prin introducerea acestuia intr-un mediu lipsit de aer, respectiv in punga de nylon si
introducerea ulterioara in butoiul din material plastic ce continea zeama de varza, coroborat cu existenta traumatismului
cranio-cerebral evidentiat prin infiltratul sanguin epicranian, fractura occipitala mediana, hemoragie subarahnoidiana, si
lipsa ingrijirilor medicale (obiectivate prin prezenta vernix caseosa, cordon ombilical neligaturat, neinfasat, etc).
- proba pozitiva a docimaziei pulmonare si gastro-duodenale (care a evidentiat prezenta aerului in stomac si in primii 5 cm
din intestinul subtire) conduce la concluzia ca moartea copilului nou-nascut NU s-a produs instantaneu (imediat dupa
nastere), ci a existat o supravietuire extrauterina, de aproximativ 20-30 minute, patrunderea aerului in tubul digestiv
facandu-se prin instalarea respiratiei si a deglutitiei. Comisia medicala nuanteaza totodata aceasta concluzie, invederand ca
respectiva proba trebuie interpretata cu unele rezerve, avand in vedere ca la investigatiile complementare histopatologice la
nivelul pulmonului a fost consemnata aparitia pe alocuri a unor bule de emfizem de putrefactie.
- privitor la traumatismul cranio-cerebral consemnat la necropsie ca si cauza de deces prin consemnarea diagnosticului:
hemoragie meningee, consecinta unui traumatism cranio-cerebral cu fractura liniara de bolta craniana, comisia a opinat ca
aceasta cauza este una dintre cele frecvente de moarte violenta accidentala a nou-nascutului, care se poate produce in
nasterile precipitate, consecutive unui travaliu scurt cu expulzia brusca a fatului, la femeia aflata in ortostatism (in
picioare), soldate cu caderea fatului. Se arata apoi ca in general aceasta cadere este amortizata de frecarea de fetele
interne ale coapselor, ca si de intinderea cordonului ombilical, care se rupe mai frecvent la nivelul insertiei fetale. In
cazul de fata, nou-nascutul a prezentat leziune cefalica, sub forma de hematom epicranian si fractura occipitala insotite de
hemoragie meningee, fapt ce indreptateste concluzia ca nasterea a avut loc in prezentatie craniana, iar ca mecanism de
producere se considera ca leziunile puteau surveni in conditiile traumatismului obstetrical al unei nasteri neasistate, dar
nu se poate exclude nici lovirea cu sau de o suprafata dura.
- in momentul introducerii copilului in punga de nylon se opineaza ca nou-nascutul putea sa fie viu, dar afectat de
traumatismul cranio-cerebral.
Apreciind necesare explicatiile expertilor care au emis sus mentionatul aviz, instanta a procedat la audierea
acestora la termenul din data de 09.09.2015.
Astfel, din declaratiile coroborate ale medicilor legisti C. L., E.-Zs. E. si H. V. (f. 8, 13 vol. III) se desprind
urmatoarele concluzii:
- fatul s-a nascut viu si viabil, a respirat circa 15-20 de minute, concluzie
desprinsa indubitabil din plutirea unui fragment de 5 cm din intestinul subtire, lungimea portiunii oxigenate ducand la
stabilirea aproximativa a duratei de viata;
- nasterea s-a produs in prezentatie craniana, fiind exclusa ipoteza celei pelvine
datorita atat caracterului superficial al rupturii de col uterin a mamei, cat si absentei oricarei urme de luxare/fracturare
a umarului fatului, fenomen ce se petrece adesea in cazul nasterilor pelvine neasistate;
- pornind de la prezumtia nasterii ortostatice, invederata de inculpata si care o
favorizeaza oricum ca si consecinte, raportat la inaltimea mamei, lungimea fatului, a cordonului ombilical, care nu s-a rupt
la nivelul insertiei fetale – neindicand asadar o tensionare, ci a fost taiat, expertii au invederat in majoritate o
probabilitate practic inexistenta de izbire cu capul de sol a fatului, cu atat mai mult cu cat acesta a prezentat o fractura
occipitala, si nicidecum parietala;
- in ceea ce priveste mecanismul de producere al fracturii occipitale, medicul
C. este singurul care sustine varianta pe care am invederat-o mai sus ca fiind exclusa, respectiv lovirea cu capul de un plan
dur (excluzand totodata posibilitatea lovirii cu un corp contondent, datorita absentei oricarei marci externe la nivelul
scalpului); ceilalti doi experti au conchis ca data fiind structura de evantai a osului occipital si caracterul elastic al
acestuia, prezent in cazul nou-nascutilor, mecanismul de producere nu poate fi explicat decat prin compresia osului generata
de flexarea reflexa a coapselor de catre mama, in momentul resimtirii expulziei; desi ipoteza unei nasteri precipitate a fost
exclusa prin prisma semnelor clinice decelate (ruptura de col uterin si greutatea deloc mica a fatului), s-a aratat in
detaliu de catre medicul E.-Zs. ca ultima faza a nasterii, respectiv expulzia, este posibil sa se fi produs “precipitat” si
sa fi surprins inculpata, care a flexat reflex coapsele;
- in ceea ce priveste potentialul tanatogenerator al fracturii occipitale, in
unanimitate expertii au aratat ca desi aceasta a cauzat fatului o stare de inconstienta, hemoragia craniana patrunzand in
spatiul subarahnoidian, sangele nu a ajuns in ventriculul IV cerebral, doar o atare patologie fiind considerata de obicei
mortala;
- cu privire la cauza mortii, au conchis de asemenea in unanimitate ca
aceasta a fost generata de asfixia mecanica subsecventa introducerii copilului intr-o punga de nylon si imersiei in lichid,
amplasarea pietrei si a aripii de bicicleta deasupra pungii facilitand impiedicarea respiratiei datorita greutatii si
contribuind la rapiditatea procesului de asfixiere.
Comisia Superioara Medico-Legala a aprobat atat Raportul nr. 672/A1/59 din data de 17.03.2015, cat si avizul nr.
17/E2/2015 al IML Mures, conchizand, la randul sau prin actul nr. E1/8325/09.11.2015 (f. 37 vol. III), ca leziunile
cranio-meningo-cerebrale constatate la nou nascut nu pot explica decesul numai prin ele insele, necesitand o perioada de
supravietuire pentru a determina decesul. Se arata ca decesul s-a datorat cel mai probabil unei asfixii consecutive
introducerii in punga de plastic.
Coroborat cu concluziile actelor medicale mai sus expuse, raportul de prima expertiza medico-legala cu examinarea
persoanei nr. 1053/A1/62/26.07.2012, efectuat de catre SML Covasna (f.22-23 dup), a conchis ca inculpata a prezentat semnele
unei nasteri recente, dovedite prin constatari clinice si paraclinice, consemnate in cuprinsul celor doua foi de observatie
intocmite la Spitalul Judetean Sf. Gheorghe si Spitalul Judetean Clinic de Urgenta Targu Mures, fiind internata continuu in
intervalul 24.06 – 12.07-2012, diagnosticata cu endometrita puerperala cu evolutie grava, date ce pledeaza pentru plasarea in
timp a nasterii cu circa o saptamana inainte de spitalizare. Acelasi organ medico-legal a conchis ca nu exista elemente care
sa sustina ipoteza unei nasteri dificile, lipsind leziuni semnificative ale canalului pelvigenital, coroborat cu
antecedentele de nastere normala a 2 copii cu greutate de peste 3.000 g.
In ceea ce priveste discernamantul inculpatei, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr.
1054/A1-P/89/20.09.2012 (f. 24-27 dup) intocmit de catre SML Covasna invedereaza ca la momentul savarsirii faptei si imediat
dupa aceea nu se reconstituie tulburari cognitive si volitive de natura a modifica capacitatea de discernamant si implicit
comportamentul inculpatei.
Raportul intocmit de catre IML Tg. Mures nr. 546/28.05.2013, vizand o noua expertiza psihiatrica (f. 58 vol.I),
conchide ca in momentul savarsirii faptei (imediat dupa nastere) inculpata ar fi putut manifesta o reducere a capacitatii
psihice de a aprecia critic continutul si consecintele social-negative ale faptelor sale, pe fondul unei tulburari psihice
tranzitorii, cu ingustarea campului constientei, ducand la o “usoara diminuare a discernamantului”.
Acest raport a fost avizat favorabil (f. 68 vol.I) de catre Comisia de Control si Avizare a actelor medico-legale din
cadrul IML Tg Mures (aviz nr. 20/E2/29.05.2013), care precizeaza suplimentar ca fapta a fost savarsita pe fondul unor
tulburari psihice cauzate de nastere, intrucat hemoragia abundenta imediat subsecventa nasterii este in masura sa produca
episoade de hipoxie cerebrala cu lipotimie si ingustarea accentuata a campului constientei.
La termenul de judecata din data de 23.09.2013 (f. 81 vol. I) reprezentanta Ministerului Public a solicitat avizarea de
catre Comisia Superioara Medico-Legala a actelor medico-legale psihiatrice intocmite in cauza, care, prin documentul nr.
E1/10094/2013 (f.92 vol.I) a recomandat efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice la INML Bucuresti. Noua
expertiza medico-legala psihiatrica nr. A6/708/29.10.2014 (f.88 vol.II) conchide, dupa examinarea inculpatei internata la
Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Alex Obregia” in perioada 06-13.05.2014, ca aceasta “nu prezenta tulburari psihice
clinic manifeste anterior savarsirii faptei si la data prezumata a comiterii, respectiv cu 7 zile anterior datei de
25.06.2012. Ulterior, dupa instalarea endometritei post-partum a prezentat tulburare depresiva reactiva situational juridic.
Nu s-a reconstituit o tulburare psihica pricinuita de nastere, sus numita avand pastrata capacitatea psihica de apreciere
critica asupra continutului si consecintelor social negative ale faptei pentru care este judecata si fata de care
discernamantul a fost pastrat.”
Organele medico-legale invedereaza ca in cauza nu se reconstituie o tulburare psihica pricinuita de nastere in sensul
art. 177 din Codul penal anterior si nicio modificare a functiilor psihice in primele 24 de ore dupa nastere, in sensul art.
200 din Codul penal in vigoare. Dimpotriva, se arata ca modalitatea de actiune denota “pasi” coerenti cu eficienta in
ascunderea nou nascutului, ca patologia depresiva ulterioara este de tip reactiv, situational juridic si nu are legatura cu
nasterea propriu zisa, ci cu constientizarea faptei si a consecintelor acesteia, comportamentul postfaptic denotand ca fapta
ar fi putut ramane nedescoperita daca starea somatica a inculpatei nu ar fi suferit o agravare majora.
Acest nou raport a fost aprobat de catre Comisia Superioara Medico-Legala la data de 17.12.2014 (f. 87 vol. II).
Coroborand constatarile actelor medico-legale cu depozitiile martorilor audiati in cauza, instanta retine urmatoarea
stare de fapt:
Asa cum rezulta din declaratia martorului K. S. (f. 29-31 dup, f. 40 vol.I), inculpata a ascuns prezenta sarcinii
fata de toti membrii familiei, starea sa de introvertire si apatie netrezind suspiciuni, datorita modului uzual de a se
comporta in acest fel, iar prezenta sarcinii nu a fost vizibila in opinia sa, datorita unei conformatii mai corpolente a
inculpatei. Martorul neaga orice suspiciuni de infidelitate la adresa sotiei sale, invederand ca a fost intodeauna o mama
buna, non-violenta la adresa celorlalti doi copii ai sai, si in afara de faptul ca i-a dezvaluit, la insistentele sale,
locatia in care a ascuns copilul, martorul nu a mai reusit niciodata sa antameze acest subiect cu inculpata, lui insusi
ramanandu-i abscons resortul interior al gestului infanticid.
Confirmand relatarile fiului sau, soacra inculpatei, martora K. A. (f.32-34 dup, f.36-37 vo.I) invedereaza ca nora sa
a fost intotdeauna o fire retrasa, foarte putin comunicativa inclusiv cu membrii familiei, prezenta deseori accese de plans
si nu agrea suportul psihologic al nimanui, desi martora a intrebat-o deseori sub ce forma o poate ajuta. Aceasta arata ca
anterior datei de 25.06.2012, cand a fost descoperit cadavrul nou nascutului, a vizitat-o de doua ori, observand faptul ca
sangera, dar banuind ca este la menstruatie nu a insistat asupra cauzei, inculpata refuzand categoric sugestia de a fi
transportata la spital si spunand ca vrea sa moara. Martora neaga faptul ca intre inculpata si fiul sau ar fi existat
violente fizice si, de asemenea, sustine ca nimeni nu ar fi observat ca este insarcinata. In declaratia din data de
22.07.2015 (f. 186 vol.II) martora confirma sustinerile fiului sau, K. S., respectiv relatarea potrivit careia inculpata,
internata in spital, i-a revelat locul in care a ascuns copilul dupa ce acesta a insistat si i-a invederat ca politia va
rascoli oricum toata casa pentru a-l gasi.
Cele doua cumnate ale inculpatei, martorele K. E. (f. 35-39 dup, f. 38-39 vol.I) si K. K. Z. (f. 40-42 dup, f. 53
vol.I), ambele partajand locativ aceeasi curte cu inculpata, arata in consens cu ceilalti doi martori ca nu au sesizat
sarcina inculpatei si ca aceasta este o fire extrem de retrasa, nesocializand nici macar cu membrii familiei. K. E.
invedereaza ca a vizitat-o pe inculpata de citeva ori anterior datei de 25.06.2012, observand ca se simte rau, insa deoarece
pretexta ciclul menstrual drept cauza a asteniei sale fizice, martora a renuntat la incercarile repetate de a o convinge sa
solicite ajutor medical. Martora arata in fata instantei ca sotul inculpatei i-a confirmat descoperirea copilului in pivnita
casei, in locul unde ii indicase personal inculpata. In data de 24.06.2012 toti martorii arata ca au aflat de internarea
inculpatei, aceasta fiind precedata de o stare febrila care i-a alertat sotul, ce a transportat-o la spitalul din Sf.
Gheorghe cu autoturismul unui vecin.
Martorul C. L. (f. 184 vol. II), ofiter de investigatii criminale in cadrul politiei rurale la nivelul anilor
2011-2012, arata ca el a fost organul de politie instiintat de catre medicul ginecolog B. A. cu privire la posibilitatea
ascunderii de catre inculpata a nou nascutului si isi aminteste ca, deplasandu-se la spital, inculpata a solicitat sa isi
vada sotul, care s-a prezentat in scurt timp, iar dupa o conversatie confidentiala intre cei doi, acesta l-a instiintat ca
bebelusul se afla in pivnita casei intr-un butoi, aspecte ce se coroboreaza cu cele infatisate de catre martorul K. S.
In declaratia din faza de urmarire penala (f. 45-46 dup vol. II) inculpata arata ca undeva in cursul anului 2012 a
realizat ca este insarcinata, simtind miscarile fetale, dar nu a impartasit nimanui informatia, partial datorita faptului ca
nu-si dorea copilul, trecand prin dificultati financiare, partial datorita disconfortului resimtit in ipoteza de a fi supusa
oprobriului social. Inculpata subliniaza ca nu s-a gandit sa omoare produsul de conceptie, invederand ca la momentul
nasterii, care s-a produs la domiciliu, fiind singura, a simtit copilul iesind, iar acesta a cazut pe jos, in conditiile in
care pozitia sa era ortostatica. Toate momentele ulterioare sustine ca nu si le mai aminteste, aratand totusi ca, mai mult ca
sigur ea este persoana care a introdus copilul in punga de plastic pe care a imersat-o in butoiul cu varza, asezand peste ea
o piatra si o aripa de bicicleta. Inculpata declara ca tot ea a facut curat, cu certitudine, pentru a ascunde urmele
nasterii, iar in zilele urmatoare nu a vrut sa mearga la spital, desi sangera, pentru ca ii era foarte rusine de ceea ce
facuse si dorea sa moara. In acord cu cele declarate de martorul K. S., inculpata arata ca, odata internata in spital, doar
sotului sau i-a dezvaluit locul in care a ascuns copilul. Cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala din data de
16.11.2012 (f. 51 dup) inculpata a declarat in fata procurorului de caz ca nu a lovit nou nascutul in cap, ci acesta a
cazut, datorita nasterii in picioare.
In declaratia din data de 13.02.2013 (f. 20 vol.I) in fata instantei, inculpata nuanteaza faptele invederate
procurorului, in sensul ca invoca o amnezie cvasi-totala, amintindu-si despre nastere doar faptul ca a resimtit dureri foarte
mari si a vazut cazand ceva ce i s-a parut a fi un picior, insa isi aminteste cu exactitate ca in aceeasi zi, in jurul orelor
17-18 a intretinut conversatii cu sotul si copiii sai, exercitandu-si in continuare imperturbabila activitatile gospodaresti.
Arata ca ulterior a avut hemoragii foarte puternice, insa a refuzat sa fie dusa la spital si a lesinat, ne mai amintindu-si
daca a fost chestionata de medici cu privire la faptul nasterii. Sustine ca nici in momentul in care i s-a relevat de catre
psihologul spitalului din Targu Mures descoperirea copilului in butoi, nu si-a amintit nimic.
In declaratia din data de 15.06.2015 (f. 161 vol. II), inculpata invedereaza ca a ascuns sarcina intreaga perioada de 9
luni datorita problemelor de alcoolism ale sotului si dificultatilor financiare ale familiei, simtind insa non stop ca
doreste sa moara; arata ca in momentul nasterii se afla in pozitie ortostatica, insa nu s-a uitat la copil, nu stie ce sex
avea, nu-si poate explica cine i-a taiat cordonul ombilical si nici cine a curatat urmele nasterii, iar la exhibarea de catre
instanta a pozelor de la cercetarea la fata locului inculpata a aratat ca nu recunoaste butoiul de la filele 14-15 dup si
nici nu isi explica mecanismul prin care punga de la fila 16 dup a ajuns in acel butoi, insa invedereaza ca nu a mai coborat
niciodata in pivnita de la producerea evenimentului incoace.
De asemenea, arata ca desi avea in posesie un telefon mobil in momentul declansarii nasterii si cunostea utilitatea
serviciului 112, nu l-a apelat, motivatia fiind neclar redata, in sensul ca dorea atat sa nasca, cat si sa moara. Cu privire
la derularea ulterioara a evenimentelor, inculpata mentine aceeasi versiune de sincopa amnezica, amintindu-si doar ca la
spital a fost prezent si un politist.
Avand in vedere intregul material probatoriu administrat in cauza, instanta va inlatura declaratiile inculpatei privind
nerecunoasterea partiala a faptei, conchizand totodata ca inculpata este vinovata de savarsirea infractiunii de omor
calificat retinuta in sarcina sa, prin prisma urmatoarelor considerente:
Analizand cronologic sustinerile inculpatei, observam ca in faza de urmarire penala aceasta si-a asumat “mai mult ca
sigur” gestul de a fi introdus copilul in punga de plastic pe care a imersat-o in butoiul cu varza, asezand peste ea o piatra
si o aripa de bicicleta si afirmand tot cu certitudine ca ea este persoana care a curatat urmele nasterii, dezvaluindu-i
sotului sau locatia in care a ascuns copilul. Apoi, in prima declaratie data in fata instantei, inculpata isi nuanteaza masiv
pozitia, aratand ca isi aminteste cu privire la nastere doar intensitatea durerilor si imprejurarea “caderii unui picior”,
nimic altceva suplimentar; insa, este de notat ca amnezia invocata nu se extinde si asupra situatiilor imediat subsecvente
nasterii, inculpata aratand cu precizie ca in intervalul orar 17-18 a purtat discutii cu sotul si copiii sai, sositi acasa.
In a doua declaratie data in fata instantei, cu exceptia recunoasterii atitudinii de camuflare a sarcinii pe perioada celor
noua luni, motivata de alcoolismul sotului, inculpata nu mai recunoaste nici una dintre actiunile asumate anterior,
invederand ca nu si-a privit copilul, nu stie ce sex avea, nu-si poate explica cine i-a taiat cordonul ombilical si nici cine
a curatat urmele nasterii, negand de asemenea cunoasterea existentei fizice a butoiului din pivnita si a mecanismului prin
care punga continand fatul a ajuns in acel butoi.
Atitudinea inculpatei este contrazisa de constatarea cuprinsa in raportul medico-legal de necropsie nr.
1050/A3/107/26.06.2012 al SML Covasna (f. 19 dup), potrivit careia aspectul capatului liber al cordonului ombilical induce
ipoteza sectionarii acestuia cu un obiect taietor, constatare care, spre deosebire de cea privind cauzele mortii ca fiind
datorate hemoragiei meningee consecutive traumatismului cranio-cerebral cu fractura liniara de bolta craniana, nu a fost
inlaturata sau nuantata de expertizele medico-legale ulterioare efectuate in cauza.
Instanta retine ca deosebit de importanta aceasta observatie medico-legala in planul aprecierii elementelor ce
intrunesc latura constitutiva subiectiva a infractiunii de omor calificat, intrucat actiunea de a taia cordonul ombilical
denota cu privire la starea psiho-somatica a inculpatei, imediat subsecventa nasterii, faptul ca aceasta nu s-a aflat sub
imperiul lipotimiei, constientizand din plin consumarea expulziei si manevrele inerente ce se impuneau. Sustinem cu tarie
aceasta ipoteza intrucat, daca hemoragia ocazionata de nastere ar fi fost masiva, ducand la instalarea lipotimiei
instantaneu, este greu de crezut cum inculpata si-ar fi putut reveni din aceasta stare fara asistenta medicala – fiind de la
sine inteles ca hemoragia atingand acest nivel de gravitate nu ar fi cunoscut decat un trend ascendent, si nu invers –
reusind, in cele 15-20 de minute cat s-a demonstrat stiintific ca a supravietuit copilul, sa taie cordonul ombilical si sa
introduca fatul in punga de plastic pe care sa o scufunde apoi in butoiul cu varza.
Instanta retine ca neverosimile apararile inculpatei intemeiate pe amnezia survenita pe fondul socului post-traumatic,
intrucat pe de o parte, cum am aratat anterior, aceasta releva imediat ulterior nasterii activitati uzuale pe care le-a
desfasurat, gen conversatii, iar de alta parte, nu intrezarim vreun fundament al prezumtiei de intervenire a lipotimiei
ulterior imersiei fatului in butoiul cu varza, datorita efectuarii unei alte activitati extrem de relevante in planul
conduitei subiective, si anume eliminarea tuturor urmelor nasterii.
Instanta retine ca din probatoriul administrat minutios in cauza nu s-a putut decela prezenta vreunei alte persoane in
campul infractional, pasibila de o eventuala complicitate la fapta de omor. Asa cum insasi inculpata a recunoscut intr-o
prima faza, ea este cea care a curatat in intregime toate urmele nasterii. Aceasta activitate, coroborata cu ascunderea
sarcinii pe parcursul celor noua luni, dublata de cea a taierii cordonului ombilical si de pozitionarea aripii de bicicleta
in butoiul cu varza, peste punga in care fusese imersat fatul, denota in opinia instantei o coordonare factuala indreptata
constient si exclusiv catre disimularea producerii nasterii si a suprimarii produsului de conceptie, atat fata de membrii
familiei, cat si fata de autoritati, compatibila doar cu actiunile ce contureaza latura obiectiva a infractiunii de omor, in
forma intentiei directe.
Avand in vedere, astfel cum am subliniat anterior, ca raportul medico-legal de necropsie nr. 1050/A3/107/26.06.2012 al
SML Covasna (f. 19 dup) ce a stabilit initial drept cauza a mortii hemoragia meningee, consecutiva traumatismului
cranio-cerebral cu fractura liniara de bolta craniana, a fost inlaturat sub acest aspect, expertizele medico-legale avizate
inclusiv de Comisia Superioara Medico-Legala (f. 87 vol. II) invederand drept cauza a mortii asfixia mecanica subsecventa
introducerii copilului intr-o punga de nylon si imersiei in lichid, instanta retine ca dovedita legatura de cauzalitate intre
actiunea inculpatei de a introduce nou-nascutul in punga de plastic si urmarea imediata, respectiv decesul acestuia.
In cauza s-a formulat de catre aparare, la ultimul termen de judecata, o cerere de schimbare a incadrarii juridice din
infractiunea de omor in cea de pruncucidere, in forma prevazuta de noul Cod penal la art. 200 al. 1 si sub noua denumire de
“uciderea ori vatamarea nou-nascutului savarsita de catre mama”, text legal ce prevede urmatoarele: “uciderea copilului
nou-nascut imediat dupa nastere, dar nu mai tarziu de 24 de ore, savarsita de catre mama aflata in stare de tulburare psihica
se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani.”
Constatand ca in ceea ce priveste latura obiectiva elementul material al infractiunii este in principiu identic cu cel
al infractiunii de omor, retinem ca latura subiectiva, in schimb, trebuie sa fie intregita prin realizarea unei cerinte
esentiale, respectiv intentia de a ucide trebuie sa aiba la baza o stare de tulburare psihica. Se observa ca legiuitorul a
renuntat la conditia stabilita in vechea reglementare, respectiv ca starea de tulburare sa fie pricinuita de nastere.
Potrivit doctrinei actuale, vor putea fi avute in vedere astfel, pe langa tulburarile provocate in mod nemijlocit de procesul
nasterii, si alte stari de tulburare psihica, ce au legatura cu nasterea sau cu traumele afective generate de contextul
socio-familial in care se afla autoarea faptei la momentul nasterii.
In speta, noua expertiza medico-legala psihiatrica nr. A6/708/29.10.2014 (f.88 vol.II), aprobata de catre Comisia
Superioara Medico-Legala la data de 17.12.2014 (f. 87 vol. II), conchide, dupa examinarea inculpatei internata la Spitalul
Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Alex Obregia” in perioada 06-13.05.2014, ca aceasta “nu prezenta tulburari psihice clinic
manifeste anterior savarsirii faptei si la data prezumata a comiterii, respectiv cu 7 zile anterior datei de 25.06.2012.
Ulterior, dupa instalarea endometritei post-partum a prezentat tulburare depresiva reactiva situational juridic. Nu s-a
reconstituit o tulburare psihica pricinuita de nastere, sus numita avand pastrata capacitatea psihica de apreciere critica
asupra continutului si consecintelor social negative ale faptei pentru care este judecata si fata de care discernamantul a
fost pastrat.” Organele medico-legale invedereaza ca in cauza nu se reconstituie o tulburare psihica pricinuita de nastere
in sensul art. 177 din Codul penal anterior si nicio modificare a functiilor psihice in primele 24 de ore dupa nastere, in
sensul art. 200 din Codul penal in vigoare. Dimpotriva, se arata ca modalitatea de actiune denota “pasi” coerenti cu
eficienta in ascunderea nou nascutului, ca patologia depresiva ulterioara este de tip reactiv, situational juridic si nu are
legatura cu nasterea propriu zisa, ci cu constientizarea faptei si a consecintelor acesteia, comportamentul postfaptic
denotand ca fapta ar fi putut ramane nedescoperita daca starea somatica a inculpatei nu ar fi suferit o agravare majora.
Acest nou raport a inlaturat concluziile IML Tg. Mures potrivit carora inculpata ar fi putut manifesta o reducere a
capacitatii psihice de a aprecia critic continutul si consecintele social-negative ale faptelor sale, pe fondul unei
tulburari psihice tranzitorii, cu ingustarea campului constientei, ducand la o “usoara diminuare a discernamantului”, avizate
favorabil (f. 68 vol.I) de catre Comisia de Control si Avizare a actelor medico-legale din cadrul IML Tg Mures (aviz nr.
20/E2/29.05.2013), care precizeaza suplimentar ca fapta a fost savarsita pe fondul unor tulburari psihice cauzate de nastere,
intrucat hemoragia abundenta imediat subsecventa nasterii este in masura sa produca episoade de hipoxie cerebrala cu
lipotimie si ingustarea accentuata a campului constientei.
Este adevarat ca, potrivit art. 103 al. 1 C.p.p. probele nu au o valoare dinainte stabilita prin lege si sunt supuse
liberei aprecieri a organelor judiciare, in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza, in concret insemnand ca
instanta ar putea sa-si insuseasca motivat, concluziile unei expertize in detrimentul alteia sau sa le inlature pe ambele.
In speta observam ca cel mai inalt for medico-legal a inlaturat concluziile unui institut medico-legal si a adoptat
varianta contrara, apreciind ca inculpata nu numai ca a avut discernamantul pastrat in momentul savarsirii faptei, dar si ca
aceasta nu a suferit nicio tulburare psihica pricinuita de nastere in sensul art. 177 din Codul penal anterior sau vreo
modificare a functiilor psihice in primele 24 de ore dupa nastere, in sensul art. 200 din Codul penal in vigoare. INML
Bucuresti a accentuat faptul ca situatia de femeie gravida avand deja doi copii mari (din care unul major) nu reprezinta un
factor social psihostresor care sa determine o reactie de omucidere in niciun mediu apartenent cu particularitati cutumiare.
Instanta nu regaseste vreun temei pentru a inlatura aceste concluzii, cu atat mai mult cu cat concluzia din avizul IML
Mures contravine starii de fapt stabilite de instanta, mai sus expusa, in sensul in care aceasta institutie statueaza ca
lipotimia si ingustarea campului constientei s-au produs pe fondul hemoragiei survenite imediat dupa nastere, aspect
contrazis atat expertizele medico-legale efectuate pentru stabilirea cauzelor mortii nou-nascutului, cat si de logica
derularii evenimentelor.
Astfel, din foaia medicala de internare la Spitalul Judetean Sf. Gheorghe rezulta ca inculpata a fost internata cu
hemoragie masiva in data de 24.06.2012, in data de 26.06.2012 fiind transferata la Targu Mures in soc septic. Or, atat pe
baza declaratiilor inculpatei, care a aratat ca a nascut in data de 18.06.2012, cat si pe baza constatarilor medico-legale
din data de 26.06.2012 (f. 18 dosar UP) asupra cadavrului nou nascutului, care au relevat o stare de putrefactie instalata de
circa 7 zile, putem conchide cu rigurozitate ca hemoragia nu a survenit imediat dupa nastere, cum se retine in concluziile
medicale sus mentionate.
De altfel, cum am aratat anterior, sustinerea ipotezei starii lipotimice intervenita pe fond hemoragic, imediat dupa
nastere, stare in care inculpata ar fi savarsit fapta, este lipsita de suport atat faptic, cat si logic, in realitate,
deoarece: documentele medicale confirma socul hemoragic la 7 zile de la producerea nasterii, depozitiile martorilor confirma
faptul ca inculpata pretexta o menstruatie mai abundenta in acest interval, simtindu-se rau, iar daca hemoragia ar fi
survenit imediat dupa nastere, odata instalata lipotimia, inculpata nu ar fi avut cum sa-si revina fara asistenta medicala in
circa 15-20 de minute cat a durat supravietuirea fatului (dovada ca gravitatea hemoragiei la un moment dat a cauzat soc
septic, facand indispensabila spitalizarea) si sa comita faptele de a caror savarsire instanta a stabilit ca se face
vinovata. Dimpotriva, probele administrate in cauza dovedesc ca inculpata a continuat sa efectueze diverse sarcini cu
caracter domestic, cu o eficienta atenuata de complicatiile infectioase ale nasterii neasistate, refuzand sistematic sa fie
transportata la spital, ceea ce dovedeste o data in plus constientizarea consecintelor gestului sau, dublata de teama
descoperirii faptei. Este adevarat ca, astfel cum invedereaza rapoartele psihologice si expertizele medico-legale psihiatrice
intocmite in cauza, subsecvent socului septic suferit inculpata este posibil sa fi dezvoltat o reactie de blocaj emotional cu
privire la derularea faptelor, medicii aratand ca in momentul in care este confruntata cu faptele de care este acuzata se
tensioneaza, tremura si plange, persistand in a sustine ca nu isi mai aminteste nimic – insa nu putem confunda aceasta stare
psihica reactiva cu o tulburare anterioara sau existenta in momentul nasterii.
Pentru aceste considerente, instanta retine ca inculpata nu s-a aflat intr-o stare de tulburare psihica si va respinge
cererea de schimbare a incadrarii juridice.
Intrucat intre momentul savarsirii faptei si momentul judecarii definitive a cauzei a intervenit o noua lege penala,
instanta a pus in discutie din oficiu schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de omor calificat, prevazuta de art.
174 – art. 175 lit. c, d Cod penal, in infractiunea de omor prevazuta de art. 188 al. 1 Cod penal raportat la art. 199 al. 1
si art. 77 lit. e Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Desi raportat la limitele de pedeapsa legea penala noua este mai favorabila, avand un minim special - 10 ani mai mic
decat minimul special al legii vechii – 15 ani, in conditiile unui maxim special identic – 25 de ani, obtinut in cazul legii
noi prin majorarea cu o patrime in conditiile art. 199 al. 1 C.p., instanta apreciaza ca legea veche este mai favorabila,
intrucat retinerea circumstantelor atenuante permite reducerea pedepsei cel mult pana la o treime din minimul special, in
conditiile art. 76 al. 2 C.p.
In drept, fapta inculpatei K. E. E. care, in data de 18.06.2012, subsecvent unei nasteri neasistate la domiciliu, a
introdus fatul nascut viu intr-o punga de nylon, pe care a imersat-o intr-un butoi cu varza din pivnita locuintei, ducand la
decesul nou nascutului prin asfixie mecanica, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor calificat,
prevazuta de art. 174 – art. 175 lit. c, d Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Avand in vedere ca fapta a fost savarsita asupra unei rude apropiate (fiu) si profitand de starea de neputinta a
victimei de a se apara, in cauza se vor retine elementele circumstantiale agravante prevazute de art. 174 – art. 175 lit. c,
d Cod penal, dandu-se eficienta legii penale mai favorabile.
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatei, instanta va avea in vedere dispozitiile art.72 C.p., respectiv
dispozitiile din partea generala a Codului penal, limitele de pedeapsa prevazute in partea speciala, gradul de pericol social
concret al infractiunii savarsite, modul si imprejurarile concrete ale comiterii acesteia, si persoana inculpatei.
Astfel, instanta retine potrivit declaratiilor martorilor audiati in cauza ca inculpata a fost intotdeauna perceputa in
comunitate ca o mama buna, devotata celor doi copii. De asemenea, constatam ca subsecvent savarsirii faptei aceasta a
dezvoltat un episod depresiv major, fiind internata in repetate randuri la sectia de psihiatrie si urmand si in prezent
tratament medicamentos, psihologii care au examinat-o apreciind ca manifesta un tablou clinic dominat de sentimentul de
vinovatie, ceea ce dovedeste constientizarea gravitatii faptei comise. Deopotriva, referatul de evaluare intocmit in cauza
arata ca inculpata beneficiaza de perspective bune de integrare sociala, prin prisma suportului familial de care beneficiaza,
lipsa antecedentelor penale, absenta adictiilor, anturajul noncriminogen, factorii defavorizanti fiind lipsa unui loc de
munca si sentimentul de auto-devalorizare.
Pentru aceste considerente, instanta urmeaza a retine incidenta circumstantelor atenuante prevazute de art. 74 lit. a
- respectiv conduita buna inainte de savarsirea faptei - raportat la art. 76 al. 2 Cod penal, urmand a dispune, urmare a
reducerii pedepsei, ca inculpata sa execute pedeapsa de 5 ani inchisoare, in regim de detentie.
Avand in vedere textul legal al art. art. 174 – art. 175 lit. c, d Cod penal, potrivit caruia interzicerea unor
drepturi este obligatorie, in temeiul art.71 al.1, 2, 3 Cod penal va interzice inculpatei exercitarea drepturilor prevazute
de art. 64 lit.a (teza a II-a), b, e Cod penal pe durata executarii pedepsei principale, apreciind ca date fiind
circumstantele savarsirii faptei aceasta nu este apta de a indeplini rolul de tutore sau curator, decaderea din drepturile
parintesti neputand opera prin prisma varstei de peste 18 ani a ambilor sai copii, la acest moment procesual. Instanta va
interzice aceleasi drepturi cu titlu de pedeapsa complementara pe o perioada de 2 ani dupa executarea pedepsei principale, in
temeiul art. 64 lit. a teza a- II-a, lit. b, e Cod penal
In ceea ce priveste latura civila, in temeiul art.19, 397 al. 1 C.p.p., instanta constata ca nu exista constituire de
parte civila in cauza.
In temeiul art. 274 alin. 1 C.proc.pen. va obliga inculpata la plata a 4.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare
avansate de catre stat.
In temeiul art. 275 al. 6 C.p.p. cheltuielile cu onorariul interpretului vor ramane in sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
In temeiul art.386 al. 1 C.proc. pen. respinge cererea de schimbare a incadrarii juridice solicitata de inculpata din
infractiunea de omor calificat prevazuta de art. 174 – art. 175 lit. c, d Cod penal in infractiunea de pruncucidere prevazuta
de art. 200 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
In temeiul art.386 al. 1 C.proc. pen. respinge schimbarea incadrarii juridice pusa in discutie din oficiu, din
infractiunea de omor calificat prevazuta de art. 174 – art. 175 lit. c, d Cod penal in infractiunea de omor prevazuta de art.
188 al. 1 Cod penal raportat la art. 199 al. 1 si art. 77 lit. e Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
In temeiul art. 174 – art. 175 lit. c,d Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a raportat la art. 76 al. 2 Cod penal, cu
aplicarea art. 5 Cod penal, condamna pe inculpata K. E. E., fiica lui B. si E., nascuta la data de …….., in loc. …., jud. ….,
cu domiciliul com. …….., CNP ….., identificata cu CI seria KV nr. …….., fara antecedente penale, la pedeapsa de 5 ani
inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de omor calificat.
Aplica inculpatei pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a- II-a, lit. b,
e Cod penal pe o perioada de 2 ani dupa executarea pedepsei principale.
In temeiul art.71 al.1, 2, 3 Cod penal interzice inculpatei exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit.a (teza a
II-a), b, e Cod penal pe durata executarii pedepsei principale.
In temeiul art.19, 397 al. 1 C.p.p. constata ca nu s-a formulat actiune civila in cauza.
In temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpata K. E. E. in vederea
adaugarii profilelor sale genetice in Sistemul National de Date Genetice Judiciare.
In temeiul art. 274 alin. 1 C.proc.pen. obliga inculpata la plata a 4.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate
de catre stat.
In temeiul art. 275 al. 6 C.p.p. cheltuielile cu onorariul interpretului raman in sarcina statului.
Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 11.12.2015.
PRESEDINTE, GREFIER
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Omor; Pruncucidere
Anulare decizie de concediere - Sentinta civila nr. 822 din data de 28.09.2017Contestatie la executare - Decizie nr. 538/A din data de 03.10.2017
Actiune prefect-tutela administrativa - Sentinta civila nr. 318 din data de 07.04.2017
Anulare decizie de concediere - Sentinta civila nr. 93 din data de 02.02.2017
Tutela administrativa - Sentinta civila nr. 74 din data de 27.01.2017
Suspendarea executarii - Decizie nr. 4/A din data de 31.01.2017
Actiune in raspundere patrimoniala - Sentinta civila nr. 1037 din data de 17.11.2016
Pretentii - Decizie nr. 595/A din data de 18.10.2016
Succesiune. Partaj - Decizie nr. 594/A din data de 18.10.2016
Fals. Uz de fals. Inselaciune. Abuz in serviciu - Sentinta penala nr. 17 din data de 31.03.2017
Contestatie la executare - Sentinta penala nr. 39 din data de 14.09.2017
Tentativa la omor - Sentinta penala nr. 38 din data de 07.09.2017
Contestatie la executare - Sentinta penala nr. 37 din data de 12.07.2017
Recunoasterea hotararilor penale straine - Sentinta penala nr. 6/CC din data de 31.07.2017
Revizuire - Sentinta penala nr. 5/CC din data de 17.07.2017
Evaziune fiscala.Taiere fara drept de arbori - Sentinta penala nr. 36 din data de 30.06.2017
Evaziune fiscala - Sentinta penala nr. 32 din data de 29.05.2017
Tentativa de omor - Sentinta penala nr. 23 din data de 25.04.2017
Dare de mita - Sentinta penala nr. 15 din data de 22.03.2017
Revizuire - Sentinta penala nr. 14 din data de 20.03.2017