Partaj. Respingerea actiunii pe exceptia autoritatii de lucru judecat.

R O M A N I A
TRIBUNALUL PENTRU MINORI SI FAMILIE BRASOV

                      DECIZIA CIVILA NR. 82/R
                              Sedinta publica din data de 19.09.2012

Pentru astazi fiind amanata pronuntarea cauzei civile de fata, care s-a dezbatut in fond in sedinta publica din data de ….2012, cand partile prezente au pus concluzii in sensul celor consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, care face parte integranta din prezenta sentinta, iar instanta din lipsa de timp pentru deliberare a amanat pronuntarea cauzei pentru data de ….2012.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare, se constata lipsa partilor.
Procedura indeplinita.
S-a facut referatul cauzei, dupa care:
Instanta, in urma deliberarii a pronuntat decizia de mai jos.

                                                     T R I B U N A L U L,

asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele:

      Prin sentinta civila nr. ... aprilie 2012 pronuntata de Judecatoria Brasov in dosarul nr. ... a fost admisa exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de parata E.I. fata de decizia civila nr. ... noiembrie 2008 a Tribunalului pentru Minori si Familie Brasov in dosarul civil nr. .../2006, cu consecinta respingerii actiunii civile formulate de reclamantul R.L. in contradictoriu cu parata E.I.. Totodata, s-a luat act de faptul ca parata nu a solicitat cheltuieli de judecata.
      
      Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:
      I. Cu privire la partajul de bunuri comune – solutionat cu autoritate de lucru judecat:
      Reclamantul R.L. si parata E.I. au fost casatoriti, casatoria lor fiind desfacuta. Consecutiv, partile s-au judecat in proces de partaj de bunuri comune.
      Prin decizia civila nr. ... noiembrie 2008 a Tribunalului pentru Minori si Familie Brasov, pronuntata in dosarul civil nr. .../2006, instanta a sistat comunitatea de bunuri a partilor, stabilind cu autoritate de lucru judecat masa bunurilor comune, cota de contributie egala, a fost impartita masa partajabila, a fost atribuit imobilul catre parata si bunurile mobile catre reclamant, cu obligarea paratei la plata unei sulte egalizatoare.
      Temeiurile de drept ale partajului au fost art. 32 C. fam. si art. 6735 C. pr. civ.
      
      II. Cu privire la actiunea dedusa judecatii:
      Capetele de cerere ale actiunii deduse judecatii vizeaza:
      i. primul capat de cerere: o actiune vizand constatarea componentei masei de bunuri comune dobandite in timpul casatoriei partilor, in care sa se includa; „ca bun comun apartamentul situat in……….”;
      ii. al doilea capat de cerere: o „actiune in constatare”, si anume: „sa se constate ca, in baza deciziei civile nr. ....11.2008 a Tribunalului pentru Minori si Familie Brasov, imobilul indicat mai sus a fost atribuit paratei, fiind acum proprietatea ei exclusiva”;
      iii. al treilea capat de cerere: o „actiune in constatare”, si anume: „sa se constate ca contractarea imprumutului de nevoi personale in valoare de 150.686 lei, reprezentand credit + dobanzi + comisioane a beneficiat ambilor soti la achizitionarea apartamentului”;
      iv. al patrulea capat de cerere: o „actiune in pretentii”, si anume: „sa fie obligata parata sa plateasca reclamantului suma de 75.343 lei reprezentand 1/2 din credit”.
      Motivarea actiunii are la baza gresita solutionare a actiunii de partaj de bunuri comune, in opinia reclamantului, cu gresita retinere a cotelor de contributie egale ale partilor.
Temeiurile de drept ale actiunii sunt: art. 32 C. fam. si art. 1073 C. civ.

      III. Ce inseamna autoritate de lucru judecat:
      Potrivit art. 1201 C. civ.: este lucru judecat atunci cand a doua cerere in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele si in contra lor in aceeasi calitate.
Autoritatea de lucru judecat cunoaste doua manifestari procesuale, aceea de exceptie procesuala (conform art. 1201 C. civ. si art. 166 C. pr. civ.) si aceea de prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 al. 2 C. civ.).
      Daca in manifestarea sa de exceptie procesuala (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natura sa opreasca a doua judecata), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevazuta de art. 1201 C. civ. (obiect, parti, cauza), nu tot astfel se intampla atunci cand acest efect important al hotararii se manifesta pozitiv, demonstrand modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit.
      Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune intr-un al doilea proces care are legatura cu chestiunea litigioasa dezlegata anterior, fara posibilitatea de a mai fi contrazis. Aceasta reglementare a autoritatii de lucru judecat in forma prezumtiei vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele a doua sau mai multor hotarari judecatoresti.
      Cum, potrivit art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 al. 2 C. civ., in relatia dintre parti, aceasta prezumtie are caracter absolut, inseamna ca nu se poate introduce o noua actiune in cadrul careia sa pretinda stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecatoreste anterior.
      Principiul autoritatii de lucru judecat corespunde necesitatii de stabilitate juridica si ordine sociala, fiind interzisa readucerea in fata instantelor a chestiunii litigioase deja rezolvate si nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevazut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justitie nu este unul absolut, el poate cunoaste limitari, decurgand din aplicarea altor principii.
      
      IV. Cu aplicare in speta dedusa judecatii:
      Instanta de fond a retinut ca fiind fondate sustinerile paratei in sensul in care invoca autoritatea de lucru judecat argumentand, in esenta, imprejurarea ca pretentiile actuale ale reclamantului au drept cauza nemultumirea sa fata de solutia ce s-a dat in procesul de partaj de bunuri comune finalizat prin pronuntarea deciziei civile nr. ... noiembrie 2008 a Tribunalului pentru Minori si Familie Brasov.
      Prin aceasta hotarare, instanta a sistat comunitatea de bunuri a partilor, stabilind cu autoritate de lucru judecat masa bunurilor comune, cota de contributie egala, a fost atribuit imobilul catre parata, instanta a analizat contractul de imprumut si natura acestuia de datorie comuna. Comunitatea de bunuri a sotilor reprezinta o universalitate juridica, cuprinzand toate drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor, iar prin partaj s-a sistat aceasta comunitate in devalmasie, s-au impartit atat drepturile reale, cat si drepturile de creanta si, totodata, si obligatiile patrimoniale ale sotilor. Prin hotararea anterioara, instanta s-a pronuntat si asupra sumei de bani intrata in patrimoniul comun al sotilor, asupra creantelor nascute din starea de coproprietate comuna.
      Prin actiunea dedusa judecatii, reclamantul incearca sa determine instanta sa se pronunte din nou asupra chestiunilor deja dezlegate prin hotarare judecatoreasca irevocabila. Dar instanta s-a pronuntat deja in baza art. 6735 C. pr. civ. inclusiv asupra creantelor nascute din starea de proprietate comuna pe care le au coproprietarii unii fata de altii. Reclamantul tinde a modifica cota de contributie si, daca instanta de recurs ar fi mentinut hotararea primei instante prin care acestuia i-ar fi revenit o cota de contributie de 85%, el nu ar mai fi promovat prezenta actiune. Fiind insa nemultumit de decizia din recurs, incearca sa modifice pe alta cale aceasta cota de contributie.
      A se admite actiunea dedusa judecatii, ar insemna sa se modifice dispozitiile primei instante si a se reveni la hotararea data initial la fond, pretentia dedusa judecatii nefiind una noua, ci a fost analizata ca argument pentru invocarea cotei sale superioare.

      V. Cu privire la modalitatea in care exista tripla identitate in speta pendinte:

1. Identitatea de parti: aceasta, fireste, exista.
2. Identitatea de obiect:
      Instanta de fond a retinut ca, intre cele doua actiuni, exista identitate de obiect, astfel:
      Totodata, prima instanta a observat ca actiunea dedusa judecatii este formata din patru capete de cerere, aparent diferite de cauza ce a avut drept obiect „partajarea bunurilor comune”. Astfel:
      i. primul capat de cerere: o actiune vizand constatarea componentei masei de bunuri comune dobandite in timpul casatoriei partilor, in care sa se includa „ca bun comun apartamentul situat in, …”.
Instanta de fond a retinut ca aceasta a facut obiectul judecatii in dosarul civil nr. .../2006 finalizat cu decizia civila nr. ... noiembrie 2008 a Tribunalului pentru Minori si Familie Brasov. Pana aici, obiectul celor doua actiuni este identic.
      ii. al doilea capat de cerere: o „actiune in constatare”, si anume: „sa se constate ca, in baza deciziei civile nr. ....11.2008 a Tribunalului pentru Minori si Familie Brasov, imobilul indicat mai sus a fost atribuit paratei, fiind acum proprietatea ei exclusiva”;
      Prima instanta a retinut ca imbracarea acestui petit in forma unei „actiuni in constatare” este menita exclusiv sa creeze aparenta unui obiect diferit al celor doua actiuni.
      Instanta de fond a constatat ca, sub aspectul acestui petit, se poate pune problema admisibilitatii ori, mai degraba, a inadmisibilitatii lui pentru argumente ce tin de insasi inadmisibilitatea unei actiuni in constatarea unei stari de fapt. Mai mult, prima instanta a retinut ca, sub acelasi aspect, se poate pune si problema existentei ori nu a interesului unui asemenea capat de cerere, atata timp cat imobilul a fost, cu adevarat, atribuit paratei printr-o hotarare anterioara.
      Dar instanta de fond nu va pronunta solutie in sensul celor doua idei de mai sus, ci va retine ca si atribuirea imobilului a facut deja obiectul judecatii in mod irevocabil in dosarul civil nr. .../2006, finalizat cu decizia civila nr. ... noiembrie 2008 a Tribunalului pentru Minori si Familie Brasov.
      Mai mult, fata de considerentele expuse mai sus si, in plus, fata de lipsa indicarii vreunui temei de drept al acestui capat de cerere, prima instanta a retinut ca petitul 2 este pur fictiv, fiind introdus pentru a crea doar aparenta unei alte actiuni, diferite de prima.
      iii. al treilea capat de cerere: o „actiune in constatare”, si anume: „sa se constate ca contractarea imprumutului de nevoi personale in valoare de 150.686 lei, reprezentand credit + dobanzi + comisioane a beneficiat ambilor soti la achizitionarea apartamentului”.
      Instanta de fond a retinut ca si acest capat de cerere este imbracat in forma unei „actiuni in constatare”. Cu toate acestea, prima instanta a retinut ca si aceasta a facut obiectul judecatii in dosarul civil nr. .../2006, finalizat cu decizia civila nr. ... noiembrie 2008 a Tribunalului pentru Minori si Familie Brasov. Si aici, obiectul celor doua actiuni este identic, chiar daca si acest capat de cerere este menit, prin modul in care este formulat, sa induca in eroare cu privire la un posibil obiect diferit al actiunii fata de prima.
      iv. al patrulea capat de cerere: o „actiune in pretentii”, si anume: „sa fie obligata parata sa plateasca reclamantului suma de 75.343 lei reprezentand 1/2 din credit”.
      Instanta de fond a retinut ca acest capat de cerere este imbracat in forma unei „actiuni in pretentii”. Cu toate acestea, prima instanta a retinut ca si aceasta a facut obiectul judecatii in dosarul civil nr. .../2006, finalizat cu decizia civila nr. ... noiembrie 2008 a Tribunalului pentru Minori si Familie Brasov. Creantele rezultate din sistarea comunitatii de bunuri au fost desocotite tot prin procesul purtat intre parti anterior.
      Si aici, obiectul celor doua actiuni este identic, chiar daca si acest capat de cerere este menit, prin modul in care este formulat, sa induca ideea unui posibil obiect diferit al actiunii fata de prima.

3. Identitatea de cauza:
      Prima instanta a retinut ca reclamantul a invocat in prezenta actiune doua temeiuri de drept, si anume art. 32 C. fam. si art. 1073 C. civ.
      In ceea ce priveste art. 32 C. fam., acesta este temeiul de drept al ambelor actiuni.
      In ceea ce priveste art. 1073 C. civ., acesta vizeaza „efectele obligatiilor” si are urmatorul continut: „Creditorul are dreptul de a dobandi indeplinirea exacta a obligatiei, si in caz contrar are dreptul la dezdaunare. (C. civ. 1021, 1074 si urm., 1081 si urm., 1084)”. In speta insa, instanta de fond nu a gasit care sunt obligatiile dintre parti a caror neindeplinire din partea vreuneia dintre ele sa conduca la dezdaunare. Prima instanta a retinut ca invocarea acestui temei de drept este, din nou, menita sa conduca la ideea ca actiunea dedusa judecatii este diferita de prima.
      Instanta de fond a retinut ca, prin introducerea acestei noi cereri, reclamantul tinde sa lipseasca de efectele lucrului judecat o hotarare anterioara, sa o contrazica. De altfel, chiar motivarea actiunii introductive face o critica hotararii irevocabile anterioare si arata ca scopul actiunii pendinte este acela de a desocoti in mod corect creantele dintre parti rezultate din imprumutul contractat in timpul casatoriei.
      Asa cum s-a aratat, in relatia dintre parti, prezumtia de autoritate de lucru judecat are caracter absolut, ceea ce inseamna ca reclamantul nu poate introduce o noua actiune in cadrul careia sa pretinda stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecatoreste anterior, respectiv, sa determine alte creante decat cele deja statuate prin partajul judecat.
      Imprejurarea ca in primul proces s-au invocat anumite temeiuri de drept, vizand, asa cum era normal, partajul de bunuri comune, in timp ce in prezentul proces se invoca un alt temei, si anume art. 1073 C. civ. – de altfel, fara nicio legatura cu cauza, adica pur fictiv, nu deschide, contrar aprecierii reclamantului, calea unui nou proces.
      In realitate, reclamantul nu pretinde o alta cauza juridica a pretentiilor lui, ci formuleaza aceleasi pretentii ca la partaj, dar sub o alta aparenta juridica, in realitate insa aceeasi, ceea ce nu este permis dupa ce litigiul a fost transat irevocabil si comunitatea de bunuri sistata in mod irevocabil.
      Comunitatea de bunuri a sotilor a cuprins drepturile si obligatiile partilor, obligatia de plata a pasivului fiind parte a procesului de partaj si fiind analizata de catre instantele anterior investite in dosarul civil nr. .../2006.
      La randul sau, sistarea comunitatii de bunuri a vizat impartirea atat a drepturilor cat si a obligatiilor partilor, obligatia de plata a pasivului fiind parte a procesului de sistare a comunitatii de bunuri si fiind analizata de catre instantele anterior investite in dosarul civil nr. .../2006.
In concluzie, altfel spus, formularea diferita a petitelor prezentei actiuni privind „actiune in constatare si actiune in pretentii” nu conduce nicidecum la concluzia ca reclamantul ar urmari sa obtina altceva decat modificarea cotelor de contributie la dobandirea bunurilor comune sau participarea paratei la plata pasivului comunitatii de bunuri.
      In final, este de mentionat faptul ca autoritatea de lucru judecat opereaza indiferent daca solutia irevocabila la care se raporteaza a fost una corecta ori una gresita, una dreapta ori una nedreapta, una echitabila ori una inechitabila, pana la urma legala ori nelegala.
      In consecinta, instanta de fond a admis exceptia autoritatii de lucru judecat si a luat act ca parata nu a mai solicitat cheltuieli de judecata pe aceasta cale.
      
      Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, in interiorul termenului prevazut de art. 301 C. pr. civ., reclamantul R.L., prin care a solicitat:
- in principal, admiterea recursului, casarea hotararii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare in vederea administrarii de probe;
- in subsidiar, admiterea recursului, modificarea in tot a hotararii atacate si, rejudecand, admiterea actiunii introductive de instanta;
- cu cheltuieli de judecata.
      
      In motivarea caii de atac promovate, recurentul – reclamant a aratat ca in mod gresit prima instanta a admis exceptia autoritatii de lucru judecat si a respins actiunea reclamantului, intrucat in speta nu poate fi retinuta o asemenea exceptie ci, cel mult, se poate vorbi de puterea lucrului judecat in ceea ce priveste faptul ca creditul de nevoi personale contractat de reclamant reprezinta datorie comuna cu parata, fiind folosit in integralitate pentru achizitionarea apartamentului bun comun. Insa, mai precizeaza recurentul, cu privire la aceasta datorie nu s-a dispus de catre nicio instanta, astfel ca nu putem avea autoritate de lucru judecat, neexistand identitate decat in ceea ce priveste partile, cauza neavand avand acelasi obiect si nici aceeasi cauza. Prin actiunea introductiva reclamantul nu tinde sa lipseasca de efecte juridice o hotarare anterior pronuntata, cum in mod gresit a retinut prima instanta. Datoria comuna a partilor, constand in creditul contractat de reclamant pentru achizitionarea apartamentului bun comun, nu a fost avuta in vedere la solutionarea partajului de bunuri. 
      A mai precizat reclamantul prin motivele de recurs si faptul ca, desi s-a constatat ca a contractat un credit de nevoi personale cu acordul intimatei (fosta sotie), imprumut care a dobandit regimul juridic al unei datorii comune si care a fost folosit de ambii soti pentru achizitionarea bunului imobil, totusi parata nu a fost obligata la plata, astfel ca actiunea reclamantului este indreptatita si are la baza constatarile, ramase doar la stadiul de constatari, ale instantei de recurs, instanta care a solutionat partajul de bunuri comune. In aceste conditii in care s-a statuat cu putere de lucru judecat ca creditul de nevoi personale contractat de reclamant reprezinta o datorie comuna cu parata, iar aceasta din urma nu a achitat nicio suma de bani pana la data introducerii actiunii, se apreciaza ca cererea formulata in fata primei instante este intemeiata iar hotararea pronuntata de judecatorie este nelegala.                         
      In sustinerea celor invocate prin motivele de recurs, reclamantul R.L. nu a administrat alte probe – inscrisuri – permise de lege in aceasta cale de atac, potrivit art. 305 C. pr. civ.
      In drept, au fost invocate prevederile art. 304 pct. 8 si 9 si art. 3041, art. 312 C. pr. civ.
      Prin intampinarea depusa la dosar prin serviciul de registratura a instantei la data de 15 iunie 2012, intimata – parata E.I. a solicitat respingerea recursului formulat de reclamant, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata (f. 12-14 dosar TMF).
Se arata prin intampinare ca prin decizia civila nr. ... noiembrie 2008 a Tribunalului pentru Minori si Familie Brasov, pronuntata in dosarul nr. .../2006, instanta a sistat comunitatea de bunuri a partilor, stabilind, cu autoritate de lucru judecat, ca apartamentul bun comun al sotilor a fost dobandit de acestia, cu contributie egala, in timpul casatoriei, imobilul fiind atribuit intimatei, cu obligarea sa la plata unei sulte pentru egalizarea loturilor, avandu-se in vedere contributia reclamantului la dobandirea bunului. Comunitatea de bunuri a sotilor se infatiseaza ca o universalitate juridica, cuprinzand toate drepturile si obligatiile patrimoniale ale acestora, respectiv dreptul de proprietate comuna in devalmasie al celor doi soti, alte drepturi reale, drepturile de creanta si obligatiile patrimoniale ale sotilor. Din moment ce prin hotararea judecatoreasca anterior mentionata instanta a sistat, cu autoritate de lucru judecat, comunitatea de bunuri a sotilor, fiind analizata si suma obtinuta de reclamant cu titlu de imprumut prin contractul de credit, prezenta actiune prin care reclamantul solicita din nou sa se pronunte asupra comunitatii de bunuri si a creantelor nascute din starea de coproprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de altii (facand trimitere la acelasi bun si la acelasi imprumut), este paralizata de autoritatea de lucru judecat pe care o are decizia civila nr. …/.. noiembrie 2008. Mai precizeaza intimata – parata si ca, in ipoteza in care hotararea pronuntata de instanta de fond investita cu solutionarea partajului, hotarare prin care reclamantului i se recunostea o cota de contributie de 85% in dobandirea bunurilor comune, instanta avand in vedere tocmai contractul de credit la care se face referire si in prezentul dosar, nu ar fi fost modificata, este evident ca reclamantul nu ar mai fi promovat prezenta cerere de chemare in judecata. Fiind insa nemultumit de hotararea pronuntata in recurs, prin care s-au stabilit cote de contributie egale, iar imobilul a fost atribuit intimatei, cu obligarea la plata unei sulte in favoarea reclamantului, acesta din urma formuleaza prezenta cerere de chemare in judecata prin care nu face altceva decat sa critice hotararea pronuntata in recurs si sa tinda la modificarea ei.
In final, se arata ca a admite recursul si, implicit, actiunea formulata de reclamant in prezentul dosar ar insemna ca pe aceasta cale sa se schimbe dispozitiile hotararii irevocabile pronuntate in recurs si revenirea la dispozitiile hotararii pronuntate la fond, prin care i se recunostea paratului o cota de contributie mai mare. Pretentia reclamantului din prezenta actiune nu este un bun nou, nesupus partajului, ci a constituit un argument valorificat in procesul de partaj pentru a se obtine o cota de contributie mai mare la dobandirea bunurilor.
Intimata – parata E.I. nu a solicitat administrarea, in recurs, a vreunei probe in apararea sa.   
In cauza, au fost depuse la dosar concluzii scrise din partea recurentului – reclamant, prin care se reitereaza aceleasi sustineri ca si in motivarea recursului (f. 23-26 dosar TMF).
      Instanta constata ca recursul declarat de reclamantul R.L. este legal timbrat cu suma de 4,00 de lei taxa judiciara de timbru si timbru judiciar in cuantum de 0,15 lei (f. 16 dosar TMF), in conformitate cu prevederile art. 11 al. 2 din Legea nr. 146/1997 – privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare.
      
      Examinand actele si lucrarile dosarului, in raport de motivele de recurs formulate de reclamantul R.L., precum si intreaga cauza sub toate aspectele, in conformitate cu prevederile art. 3041 C. pr. civ., tribunalul specializat apreciaza ca recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi aratate in continuare: 
      
      Prima instanta a interpretat in mod corect raportul juridic dedus judecatii, in sensul in care a constatat in cauza existenta autoritatii de lucru judecat a cererii de chemare in judecata formulate de reclamant in prezenta cauza, raportat la decizia civila nr. ... noiembrie 2008 a Tribunalului pentru Minori si Familie Brasov, pronuntata in dosarul nr. .../2006.
      Fara a mai relua considerentele expuse de judecatorul fondului in motivarea acestei solutii (pe care instanta de control judiciar si le insuseste in totalitate), tribunalul urmeaza a constata ca in cauza exista tripla identitate de parti, obiect si cauza, pentru a se retine autoritatea de lucru judecat, astfel ca sustinerile recurentului – reclamant in sensul ca instanta a lasat nesolutionat aspectul referitor la datoria comuna a partilor cu ocazia judecarii partajului nu pot fi primite.
      Este evident ca, astfel cum retine si prima instanta, sistarea comunitatii de bunuri care a facut obiectul partajului in dosarul nr. .../2006 a vizat impartirea atat a drepturilor cat si a obligatiilor partilor, obligatia de plata a pasivului fiind parte a procesului de sistare a comunitatii de bunuri si fiind analizata de catre instantele investite cu partajul de bunuri al fostilor soti.
      A se aduce din nou in discutie pe calea unei actiuni in justitie a existentei datoriei comune a sotilor ar insemna ca orice parte nemultumita de o hotarare judecatoreasca – in speta, reclamantul – sa se poata indrepta oricand cu o noua cerere impotriva partii adverse pentru a pune in discutie aspecte care au facut deja obiectul judecatii unei instante, or acest lucru nu este legal admisibil, fiind impiedicat de principiul autoritatii de lucru judecat, consacrat de prevederile art. 1201 Cod civil.          
      Prin urmare, avand in vedere considerentele mai sus expuse, tribunalul specializat urmeaza a respinge recursul declarat de reclamantul R.L. impotriva sentintei civile nr.  a Judecatoriei Brasov, pronuntata in dosarul nr. ..., cu consecinta mentinerii in integralitate a hotararii atacate.
      In temeiul art. 274 al. 1 C. pr. civ., recurentul – reclamant, aflat in culpa procesuala, va fi obligat la plata sumei de 1.500 lei in favoarea intimatei – parate, reprezentand cheltuieli de judecata in recurs, constand din onorariu de avocat (f. 22 dosar TMF).  
                
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
D E C I D E:

Respinge recursul declarat de recurentul – reclamant R.L., in contradictoriu cu intimata – parata E.I., impotriva sentintei civile nr. …./.. aprilie 2012 a Judecatoriei Brasov, pronuntata in dosarul nr. ....
Mentine in integralitate hotararea atacata.
In baza art. 274 al. 1 C. pr. civ., obliga recurentul – reclamant la plata sumei de 1.500 lei in favoarea intimatei – parate, reprezentand cheltuieli de judecata in recurs.
Irevocabila.
      Pronuntata in sedinta publica, astazi, 19 septembrie 2012.