Rezolutiune contract de intretinere

S E N T I N T A  C I V I L A NR. 1717/01.04.2010 - rezolutiune contract de intretinere



Deliberand asupra cauzei civile, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 14.01.2009, sub nr. xx, reclamantul xx a solicitat, in contradictoriu cu paratii xx, sa se dispuna rezolutiunea contractului de intretinere autentificat sub nr. 2252/20.12.2007, de BNP Samson Grigore si repunerea partilor in situatia anterioara, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca paratii nu si-au indeplinit obligatiile asumate prin contractul mentionat mai sus. Astfel, paratii nu au achitat suma de 20.000 lei, mentionata in contract, nici nu au prestat activitati specifice obligatiei de intretinere. Desi, initial, reclamantul a locuit in imobilul – obiect al contractului de intretinere, conform clauzei din contract, prin care si-a rezervat un drept de abitatie, ulterior, a fost batut si dat afara de catre parati. In perioada cat a fost bolnav si internat in spital, paratii nu l-au vizitat. Mai mult decat atat, paratii i-au furat actele, cheile de la autoturism si unele bunuri din casa.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 1020-1021 din Codul civil.
In dovedirea cererii, legal timbrata, reclamantul a depus la dosarul cauzei, in fotocopie, o serie de inscrisuri: contractul de intretinere autentificat sub nr. 2252/20.12.2007, de BNP Samson Grigore, contractul de construire nr. 2252/2007, titlul de proprietate nr. 1333/29.03.2007, chitante, facturi fiscale, fisa locatarului, cererea de chemare in judecata formulata de Asociatia de Proprietari, contract de prestari servicii de parcare de resedinta, acte de stare civila, adresa nr. 10354/07.12.2009, eliberata de BCR – sucursala Neamt.
La data de 03.02.2009, paratii xx au depus la dosarul cauzei intampinare (filele 18-20), prin care au solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, deoarece si-au indeplinit obligatiile ce deriva din contractul de intretinere.
Paratii au aratat ca si-au indeplinit obligatia de intretinere, chiar daca reclamantul nu s-a aflat intotdeauna in stare de nevoie. In baza relatiilor de rudenie dintre parti, reclamantul a locuit in apartamentul paratilor in perioada 18.10.2007 – 14.10.2008, cand s-a hotarat sa revina in apartamentul – obiect al prezentului litigiu pe motiv ca fusese reclamat la Asociatia de proprietari pentru comportamentul sau pe fondul consumului de alcool. Dupa ce reclamantul s-a mutat in apartamentul instrainat paratilor, acestia din urma au continuat sa il intretina, inclusiv l-au luat in excursii. Paratii i-au acordat intretinere chiar daca reclamantul a refuzat sa munceasca; de asemenea, au achitat pretul mentionat in contract. Reclamantul a intentat prezenta actiune, fiind influentat de mama sa, pentru a-l instraina din nou precum si pentru a-i santaja pe parati sa declare in mod mincinos intr-un dosar penal in care este cercetat pentru infractiunea de conducere pe drumurile publice sub influenta alcoolului.
Intampinarea nu a fost motivata in drept.
In sustinerea intampinarii, paratii au atasat la dosar, in fotocopie, urmatoarele inscrisuri: inscris olograf al reclamantului, facturi fiscale, contract de prestari servicii de parcare de resedinta, fotografii, rezolutia din data de 03.03.2009, pronuntata in dosarul nr. 237/P/2009, de Parchetul de pe langa Judecatoria Piatra Neamt, adeverinta din data de 20.08.2009, eliberata de Asociatia de Proprietari.
La data de 05.03.2009, reclamantul a formulat raspuns la intampinare (filele 55-57), prin care a aratat ca paratii s-au purtat normal cu acesta pana in august – septembrie 2008. Reaua – credinta a paratilor rezulta din depunerea la dosar a facturilor fiscale pe care le-au sustras din apartamentul sau. Reclamantul a recunoscut ca, pana in luna august 2008, s-a inteles bine cu paratii insa, ulterior, acestia nu si-au mai indeplinit obligatiile contractuale; prin urmare, reclamantul a fost chemat in judecata de Asociatia de proprietari pentru plata datoriilor restante. Litigiul a fost stins prin plata debitului de catre reclamant. Reclamantul a mai aratat ca sustinerile paratilor conform carora ar fi dependent de alcool sunt tendentioase si nu corespund realitatii.
Sub aspectul probatoriului, au fost incuviintate si administrate, pentru partile prezentului litigiu, in conformitate cu disp. art. 167 alin. 1 si art. 168 din Codul de procedura civila, proba cu  inscrisuri, proba testimoniala, precum si, pentru parati, proba cu interogatoriul reclamantului.
La termenul de judecata din data de 07.05.2009, instanta a administrat proba cu interogatoriul reclamantului, raspunsurile sale fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei – fila 76.
La termenul de judecata din data de 07.05.2009, a fost audiat martorul xx – propus de catre reclamant, iar la termenul de judecata din data de 05.11.2009, a fost audiat martorul xx – propus de parati, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei – filele 77 si 97.
La termenul de judecata din data de 07.05.2009, instanta a respins proba cu expertiza medico-legala pentru dovedirea capacitatii sau a incapacitatii de munca a reclamantului, solicitata de parati, fasa de imprejurarea de fapt ca nu este o proba utila de vreme ce obligatia de intretinere contractuala trebuie prestata independent de starea de nevoie a creditorului intretinerii.
Instanta a respins cererea formulata de reclamant, de suplimentare a probatoriului cu inca un martor, dupa audierea celui incuviintat initial, deoarece fusese deja administrata proba cu interogatoriul acestuia, prin care si-a exprimat clar pozitia sa procesuala, iar conditiile art. 138 din Codul de procedura civila nu erau indeplinite. Astfel, odata cu propunerea probelor, reclamantul, asistat de aparator ales, avea posibilitatea indicarii tuturor persoanelor care aveau cunostinta de acest litigiu iar, nu dupa ce instanta a audiat pe martorul indicat initial. De altfel, martorul audiat de instanta este singura persoana care a fost audiata si in dosarul penal intentat de reclamant numitei xx si care a invederat si cu acea ocazie ca nu ii cunoaste pe parati.
La solicitarea reclamantului, instanta a solicitat Asociatiei de Proprietari la care este arondat apartamentul – obiect al prezentului litigiu pentru a indica cine a locuit in acesta incepand cu anul 2007 si pana in prezent, precum si pentru a preciza persoana care plateste cheltuielile de intretinere.
La data de 10.02.2010, Asociatia de Proprietari nr. 31 a depus la dosarul cauzei o adresa (fila 127), prin care a aratat ca, pana in luna octombrie 2009, cheltuielile de intretinere au fost achitate de catre reclamant, iar in prezent, locuiesc chiriasi, conform celor relatate de vecini. Nu s-a indicat cine a locuit efectiv in acest apartament.

Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
La data de 20.12.2007, pe fondul relatiilor de rudenie existente intre partile in litigiu, s-a incheiat intre acestea un contract denumit „contract de vanzare – cumparare cu clauza de intretinere si abitatie viagera”, autentificat sub nr. 2252, de BNP Samson Grigore. In baza acestui contract, reclamantul a transmis paratilor dreptul de proprietate a apartamentului nr. 8, din Bl. B 3, sc. A, et. 1, situat in municipiul Piatra Neamt, Bdul Dacia nr. 12, judetul Neamt, rezervandu-si un drept de abitatie viagera, in schimbul sumei de 20.000 lei si a intretinerii.
Astfel, prin acelasi contract, paratii si-au asumat obligatia intretinerii reclamantului pe toata durata vietii sale, cu cele necesare traiului iar, in caz de neputinta si boala, sa ii acorde asistenta medicala si medicamente. S-a specificat faptul ca, in caz de deces, debitorii obligatiei de intretinere vor suporta cheltuielile de inmormantare si cele ocazionate de obiceiurile oranduite de biserica crestin - ortodoxa.
Avand in vedere faptul ca suma de bani platita de parati in vederea achizitionarii imobilului mentionat de sus a fost de 20.000 lei (astfel cum rezulta din dispozitiile contractuale semnate de ambele parti), deci mai putin de jumatate din valoarea integrala (de 50.000 lei, conform mentiunilor din contract), rezulta ca actul juridic incheiat de partile prezentului litigiu este un contract de intretinere, fiindu-i aplicabile regulile speciale acestui contract nenumit, astfel cum au fost consacrate de doctrina si practica judiciara. Prin urmare, obligatia principala asumata de catre dobanditori a constat in prestarea intretinerii.
In ceea ce priveste probatoriul, instanta retine ca reclamantul avea obligatia dovedirii unor fapte pozitive determinate din care sa rezulte faptul negativ determinat al neexecutarii obligatiei de intretinere de catre parati.
Din depozitia martorului audiat in cauza, xx – propus de parati (fila 97), reiese faptul ca reclamantul a locuit, dupa decesul sotiei sale (19.10.2007), intr-un apartament al mamei paratei, xx; la acest domiciliu, reclamantul a fost ingrijit de catre parati. Aceasta imprejurare de fapt este confirmata si de inscrisul de la fila 88, provenit de la Asociatia de Proprietari nr. 31, in raza careia este arondat si apartamentul in litigiu, conform caruia, in perioada ianuarie – octombrie 2008, nu a locuit nimeni. Faptul ca reclamantul a platit cheltuielile de intretinere, conform adresei de la fila 127 nu prezinta relevanta in cauza deoarece acesta nu a facut dovada provenientei banilor in conditiile in care nu a avut loc de munca. Mai mult decat atat, conform aceluiasi inscris, reclamantul a inchiriat apartamentul in litigiu fapt ce contravine dispozitiilor contractuale prin care si-a rezervat doar un drept de abitatie viagera, care nu poate fi cedat sau inchiriat in intregime (art. 572 si 573 din Codul civil).
Martorul xx, propus de reclamant – fila 77, a declarat ca locuieste in blocul in care se situeaza si apartamentul in litigiu si nu ii cunoaste pe parati. Acest lucru nu face decat sa confirme imprejurarea de fapt ca reclamantul a locuit cu paratii, conform celor mentionate mai sus, astfel cum rezulta si din fotografiile depuse la dosarul cauzei de catre acestia din urma. De altfel, aceasta a fost si declaratia data in fata organelor de urmarire penala, de catre acelasi martor (rezolutia din data de 03.03.2009, pronuntata in dosarul nr. 237/P/2009, de Parchetul de pe langa Judecatoria Piatra Neamt – fila 75).
De altfel, martorul propus de reclamant a declarat si ca nu cunoaste despre existenta unor dosare penale ale reclamantului; prin urmare, ori depozitia sa nu este sincera ori este lacunara datorita necunoasterii realitatii.
Conform inscrisurilor depuse la dosarul cauzei de catre parati, in original (facturi fiscale de plata telefon, energie electrica, contract de prestari servicii de parcare de resedinta, fotografii) coroborate cu declaratia martorului propus de parati, acestia sunt cei care i-au acordat intretinere reclamantului in perioada 2007 - august, septembrie 2008, astfel cum rezulta si din recunoasterea acestuia din urma in raspunsul la intampinare depus la dosarul cauzei. Mai mult decat atat, reclamantul nu a avut niciun loc de munca, lucrand cu ziua uneori, astfel cum rezulta si din depozitia martorului propus de parati, precum si din lipsa unor inscrisuri doveditoare din parte reclamantului; prin urmare, nu avea cum sa se intretina singur. In plus, reclamantul nu a facut dovada ca a fost intretinut de alte persoane.
In perioada cat a fost bolnav (martie 2008), reclamantul a fost vizitat, la spitalul din Bisericani unde era internat, de catre parati care i-au platit o rezerva si i-au acordat ingrijiri.
Instanta retine ca obligatia de intretinere, prin natura ei, are un caracter alimentar, motiv pentru care trebuie executata succesiv, respectiv continuu si la intervale rezonabile (daca nu zilnic) si sub toate aspectele stabilite in contract.
De asemenea, obligatia de intretinere are un continut complex, care trebuie executata intuitu personae, si care cuprinde o multitudine de obligatii, respectiv aducerea de alimente, plata energiei electrice, precum si asistenta medicala si medicamente, in caz de boala. Obligatia de intretinere trebuie executata in raport de nevoile concrete ale intretinutului si independent de mijloacele materiale proprii ale creditorului.
In cazul de fata, obligatia de intretinere a fost executata intuitu personae si in natura, atata vreme cat reclamantul a locuit la domiciliul comun cu cel al paratilor. Faptul deliberat al intretinutului, de a se muta din localitatea in care locuiesc debitorii intretinerii reprezinta o actiune imputabila doar acestuia din urma care a refuzat, astfel, primirea intretinerii, in conditiile in care partile nu au convenit ca executarea obligatiei de intretinere sa fie efectuata in alta localitate decat la apartamentul in litigiu sau la domiciliul comun.
Astfel, instanta retine culpa creditorului intretinerii care si-a schimbat domiciliul pe care l-a avut, respectiv cel mentionat mai sus, la mama paratei, la cel al mamei sale din comuna Dragomiresti, sat Mastacan (conform mentiunilor privitoare la domiciliu din actiunea introductiva raportate la sustinerile martorului propus de parati). O atare schimbare de domiciliu nu poate fi imputata paratilor, debitori ai obligatiei de intretinere.
Aprecierea executarii obligatiei de intretinere de catre debitori (paratii, in speta) se face de catre instanta in functie de diligentele normale ale intretinatorului rezonabil. De asemenea, obligatia de intretinere trebuie prestata in mod continuu si constant, independent de starea de nevoie a creditorului intretinerii.
Instanta are in vedere si limitele obligatiei de ajutor si supraveghere, permanente, ce intra in continutul obligatiei contractuale de intretinere. Astfel, permanenta nu poate fi privita in mod absolut nici spatial, nici temporal, in sensul de a locui tot timpul cu intretinutul, de a sta langa acesta, ci relativ, intermitentele normale fiind de natura si de esenta obligatiei succesive de intretinere. Tinand cont de aceste aprecieri, instanta observa totusi ca paratii si-au indeplinit obligatia de intretinere cu caracter constant si succesiv, chiar daca au facut o confuzie cu privire la natura juridica si continutul obligatiei de intretinere prin care se diferentiaza, astfel, de obligatia legala de intretinere, aceasta din urma fiind prestata doar in caz de nevoie a debitorului, conform disp. art. 86 din Codul familiei.
Prin urmare, instanta considera ca reclamantul nu a facut dovada unor fapte comisive determinate (de exemplu, acordarea intretinerii de catre alte persoane) care, coroborate cu celelalte probe administrate in cauza, sa reliefeze faptul negativ determinat al neexecutarii obligatiei de intretinere de catre debitori.
De asemenea reclamantul nu a facut dovada alungarii de la domiciliu de catre parati, nici a exercitarii violentelor de catre acestia, desi, potrivit disp. art. 1169 C. civ. si art. 129 alin. 1 teza finala din C. proc. civ., ii incumba sarcina acestei probe. Martorul propus de acesta nu a lut parte la astfel de evenimente, doar a relatat cele auzite de la insusi reclamantul.
Raspunsurile reclamantului la interogatoriul administrat de instanta nu vor fi luate in considerare deoarece nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza.
Inscrisul olograf care provine de la reclamant (fila 24) confirma intentia sa de razbunare, concretizata prin prezenta actiune, cu privire la parati care au refuzat sa fie chemati in calitate de martori intr-un dosar penal al celui dintai si care s-a si finalizat cu condamnarea sa, conform verificarilor in sistemul Ecris (fila 89), pentru savarsirea infractiunii privind circulatia pe drumurile publice.
Astfel, reclamantul nu poate invoca propria turpitudine pentru a obtine rezolutiunea contractului de intretinere si repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului.
Fata de aceste imprejurari, instanta apreciaza ca, in cauza, nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 1020-1021 din Codul civil pentru a dispune rezolutiunea judiciara a contractului – sanctiune specifica contractului de intretinere, respectiv: paratii si-au indeplinit obligatiile ce le reveneau in cadrul contractului sinalagmatic (atat plata pretului, cat si prestarea intretinerii in mod succesiv, constant, intuitu personae, in natura, pana la parasirea domiciliului comun  de catre reclamant ).
In consecinta, fata de cele expuse mai sus, instanta va respinge actiunea (cu toate capetele de cerere formulate) reclamantului xx in contradictoriu cu paratii xx, avand ca obiect rezolutiunea contractului de intretinere autentificat sub nr. 2252/20.12.2007, de BNP Samson Grigore.
In baza art. 274 alin. 3 din Codul de procedura civila, avand in vedere ca s-a retinut culpa procesuala a reclamantului, tinand cont si de complexitatea prezentei cauze si natura serviciilor prestate de aparatorul paratilor, instanta va admite in parte capatul de cerere formulat de parati cu privire la plata cheltuielilor de judecata de catre reclamant si va obliga pe acesta din urma sa plateasca paratilor suma de 850 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata (onorariu de avocat).