Calitatea procesuala pasiva. Creanta certa lichida si exigibila.

Dosar nr. 8488/ 303/ 2012

R O M A N I A
TRIBUNALUL BUCURESTI
SECTIA A VI-A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 2773
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 04.09.2013
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: A M M
JUDECATOR: A M A
JUDECATOR: C M
GREFIER: L F C

Pe rol se afla solutionarea cererilor de recurs formulate de recurenta-parata S.C. Fr I C S.R.L. si recurentul-parat B A-Vimpotriva sentintei civile nr. 9609/ 08.11.2012, pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti in dosarul nr. 8488/ 303/ 2012, in contradictoriu cu intimata-reclamanta S.C. M & C C E S.R.L., cauza avand ca obiect pretentii.
La apelul nominal facut in sedinta publica, au raspuns recurentii, prin reprezentant conventional, avocat G A, in baza imputernicirii avocatiale nr. 1457894/ 2013, depusa in sedinta publica, lipsind intimata-reclamanta.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care invedereaza instantei faptul ca recurentii-parati nu si-a indeplinit obligatiile care i-au fost puse in vedere prin citatie si faptul ca la data de 30.08.2013, prin Serviciul Registratura, intimata-reclamanta a depus intampinare, dupa care,
Recurentii-parati, prin avocat, depun dovada achitarii taxei judiciare de timbru in cuantum de 298,00 lei, 299,00 lei si timbru judiciar de 5 lei si 5 lei.
Tribunalul comunica recurentilor, prin avocat, un exemplar de pe intampinare, dupa care pune in discutie exceptia tardivitatii depunerii cererii de recurs formulata de catre intimata-reclamanta, prin intampinare.
Recurentii-parati, prin avocat, solicita respingerea exceptiei ca neintemeiata, aratand faptul ca din procesele-verbale de comunicare a hotararii, rezulta faptul ca au fost comunicate la data de 24.12.2013.
Tribunalul, deliberand, respinge exceptia tardivitatii, constatand ca recursul a fost formulat in termen, respectiv la 08.01.2013 in cele 15 zile prevazute de art. 301 C. proc. civ. din anul 1865, dupa care, pune in vedere partilor sa precizeze daca solicita probe.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau exceptii de invocat, tribunalul constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in dezbaterea fondului.
Recurentii-parati, prin avocat, solicita admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei recurate si sa se constate faptul ca recurentul nu are calitatea procesuala pasiva. In ceea ce priveste contractul de inchiriere, documentul angajament de plata este redactat de intimata. Acest angajament de plata nu este semnat de clientul sau in calitate de persoana fizica. Sustine ca peste semnatura acestuia este aplicata stampila societatii, astfel considera ca daca a fost aplicata si stampila, semnatura apartine societatii si nu clientului sau in calitate de persoana fizica. Considera ca sustinerile instantei de fond din motivarea hotararii conform careia acesta a semnat in calitate de administrator, sunt incorecte, in sensul in care calitatea de administrator este o calitate ce apartine persoanei fizice si nu persoanei juridice. In ceea ce priveste recursul legat de societate, considera ca aceasta suma nu este datorata, la momentul in care s-au incheiat relatiile de afacere intre cele doua societati, s-a facut un punctaj si s-a stabilit ca datoriile care mai erau de plata in sensul utilitatilor spatiului respectiv sa fie stinse din garantia care fusese constituita la momentul la care s-a incheiat acest contract. De altfel, prin actiunea introdusa intimata a indicat suma si factura aferenta, ulterior, la un termen de judecata, a depus un document contabil, din care rezulta ca aceasta suma este aferenta a patru facturi. Considera ca nu motivarea cererii de chemare in judecata este deficitara, ci probele sunt intocmite pro causa si sunt niste documente contabile eronate. Pentru aceste motive solicita admiterea recursului. Arata ca solicita cheltuieli de judecata, reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.
Tribunalul, constatand dezbaterile inchise, retine cauza spre solutionare.

T R I B U N A L U L,

Deliberand asupra recursurilor civile de fata, constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 9609/ 08.11.2012 pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti in dosarul nr. 8488/ 303/ 2012 au fost respinse exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului B A V si exceptia prescriptiei dreptului material la actiune ca neintemeiate. De asemenea, a fost admisa cererea formulata de reclamanta S.C. M & C C E S.R.L. in contradictoriu cu paratii S.C. F I S.R.L. si B A-V, astfel cum a fost precizata, au fost obligati paratii in solidar la plata sumei de 8.106,69 de lei, c/val chirie si energie electrica, catre reclamanta, si la plata sumei de 600,4 lei, cheltuieli de judecata, catre reclamanta.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca la data de 26.09.2007, intre reclamanta, in calitate de locator, si parata S.C. F I C S.R.L., in calitate de locatar, s-a incheiat contractul de inchiriere nr. 02 avand ca obiect spatiul comercial in suprafata de 111,56 mp impreuna cu cota parte indiviza de 12,77 mp din terenul aferent imobilului situat in B, bd. C nr., bloc, sector .
Astfel cum reiese din procesul-verbal de predare-primire reprezentand Anexa nr. 1 la contractul de inchiriere, la data de 26.09.2007, parata a preluat spatiul inchiriat.
Totodata, prin angajamentul de plata anexa nr. 2 la contractul de inchiriere, paratul B A V, in calitate de administrator al paratei S.C. F I S.R.L., s-a angajat in numele sociatatii ca in cazul in care aceasta nu va fi solvabila sa achite, ca persoana fizica, sumele prevazute in contractul de inchiriere nr. 02/ 26.09.2007, in contul reclamantei.
Instanta nu a retinut pozitia paratului potrivit careia nu si-a asumat in nume propriu nicio obligatie de garantie pentru societatea comerciala al carei administrator este, angajamentul de plata fiind semnat doar in calitate de reprezentant al societatii, iar nu ca persoana fizica, dovada fiind faptul ca a aplicat pe angajamentul de plata si stampila societatii alaturi de semnatura sa, avand in vedere ca din angajamentul de plata aflat la fila 90 dosar, reiese fara dubiu ca acesta a fost incheiat de parat in nume propriu. Astfel, angajamentul priveste persoana fizica B A V, fiind asumat de acesta in calitatea sa de administrator al societatii comerciale, fiind evident ca obligatia nu rezulta din faptul ca este o simpla persoana fizica, ci din calitatea sa de persoana fizica, administrator al societatii comerciale locatar in contractul de inchiriere. In sprijinul acestei concluzii vine si dispozitia contractuala cuprinsa in art. 12.5 alin. 4 din contractul de inchiriere, in care se prevede ca administratorul/ directorul general al locatarului se obliga sa raspunda solidar pentru debitele ce nu vor fi achitate la termenele prevazute in contract, prin angajamentul de plata ce face parte integranta din prezentul contract – Anexa nr. 2. De asemenea, art. 12.5 alin. 5 stabileste ca pentru recuperarea creantelor, locatorul va putea urmari atat patrimoniul locatarului, persoana juridica, cat si patrimoniul persoanei fizice care se obliga alaturi de acesta prin angajamentul de plata care face parte integranta din contract. Prin urmare, avand in vedere si modalitatea in care au fost semnate contractul de inchiriere si procesul-verbal de predare-primire, in care se mentioneaza clar ca acestea sunt semnate de locatar, S.C. F I CS.R.L., prin administrator, B Aurelian V, spre deosebire de angajamentul de plata, in care acesta figureaza singur, „administrator/ director general, B A V” obligatia de garantie a fost asumata in nume propriu, aplicarea stampilei societatii avand doar rolul de a intari ca obligatia priveste calitatea sa de administrator al societatii comerciale, nefiind de natura sa schimbe calitatea persoanei obligate. De altminteri, daca nu ar fi fost vorba de o obligatie asumata solidar, incheierea separata a unui angajament de plata pentru aceeasi persoana juridica ar fi fost lipsita de sens, de vreme ce obligatiile acesteia rezultau oricum din contract.
Fata de aceste considerente, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive paratului B A V ca neintemeiata.
In ceea ce priveste pretentiile reclamantei, instanta a retinut ca, prin actul aditional nr. 1/ 14.10.2008, termenul contractual a fost modificat la 2 ani, incepand cu data de 01.11.2007 pana la data de 01.11.2009.
Potrivit art. 4.1 din contract, de asemenea, modificat prin actul aditional nr. 1/ 14.10.2008, chiria lunara pentru folosinta spatiului pentru perioada 01.11.2008-01.05.2009 a fost stabilita la suma de 2.200 de euro platibila in lei la cursul BNR + 2% din ziua emiterii facturii, atat timp cat cursul BNR Ron/ Euro nu scade sub cursul BNR afisat la data semnarii contractului, caz in care chiria se va factura la cursul BNR din data semnarii actului aditional si anume suma de 8458 de lei, iar pentru ultimele 6 luni din contract, 01.05.2009 – 01.11.2009, chiria va fi renegociata in cursul lunii aprilie 2009.
Potrivit art. 5.1 din contract, chiria se va plati lunar, pana la data de 10 a lunii pentru care se face plata. Daca data de 10 a lunii este o zi de sarbatoare legala sau o zi nelucratoare, termenul scadent se considera ziua imediat urmatoare. De asemenea, in conformitate cu art. 5.5, plata utilitatilor energiei electrice (in cazul in care locatarul nu poate incheia contract separat pentru furnizarea energiei electrice) se va face pe baza facturii fiscale emise de locator, in termen de 5 zile de la data emiterii facturii. Factura fiscala pentru energie electrica se va emite de catre locator in cuantumul prevazut in factura fiscala emisa de furnizor pentru spatiul inchiriat.
Din coroborarea facturilor fiscale nr. 75/ 10.03.2009, 77/ 25.03.2009, 78/ 10.04.2009, 102/ 31.12.2009 si 80/ 27.04.2009 cu chitanta nr. 76/ 30.03.2009 raportat la tabelul cuprinzand situatia sumelor pretinse de la parati, aflat la fila 67 dosar, rezulta ca din suma de 7.600 de lei, achitata cu titlu de garantie, aspecte recunoscute de parata prin intampinare, reclamanta a imputat suma de 3.597 de lei asupra restului ramas din factura nr. 75/ 2009, reprezentand cval chiriei pentru luna martie 2009, avand in vedere ca 3.360 de lei fusesera platiti direct de parata S.C. F I CS.R.L., conform chitantei mentionate, iar suma de 4.003 lei asupra unei parti din chiria datorata pentru luna aprilie 2009, in valoare totala de 9.346 de lei, rezultata din factura nr. 78/ 2009.
Ca atare, la suma de 5.343 de lei ramasa din aceasta factura, cval chirie pentru luna aprilie 2009, se adauga cval energiei electrice stabilite conform facturilor nr. 77/ 2009, 80/ 2009 si 102/ 2009.
Instanta nu a retinut sustinerea paratei conform careia reclamanta si-a modificat contabilitatea fata de situatia prezentata in procedura ordonantei de plata, prezentand o situatie diferita cu privire la provenienta debitului in cauza de fata, instanta apreciind ca este vorba despre o motivare deficitara a cererii introductive, dar care a fost detaliata de reclamanta prin cererea precizatoare, de vreme ce cererii formulate la data de 11.10.2012 i-a fost atasat tabelul de la fila 67, instanta considerand acest lucru ca pe o precizare nu doar sub aspectul renuntarii la penalizari, ci si din perspectiva compunerii debitului.
Totodata, instanta nu a retinut ca parata nu mai datoreaza nicio suma reclamantei, spatiul inchiriat fiind restituit reclamantei la data de 16.05.2009, asa cum atesta procesul-verbal aflat la fila 91 dosar, astfel incat aceasta datoreaza cval chiriei pentru luna aprilie 2009, restul in valoare de 5.343 de lei ramas in urma compensarii, asa cum s-a aratat anterior, reclamanta respectand intelegerea partilor sub acest aspect, efectuand compensarea garantiei cu chiria datorata, iar aceasta suma a fost asumata de parata prin semnarea si stampilarea procesului-verbal, astfel incat sustinerea sa ca nu cunoaste cum a fost efectuata compensarea este neintemeiata, la care se adauga cval energiei electrice. In aceasta privinta, parata nu a dovedit ca ar fi incheiat un contract distinct de furnizare a energiei electrice, astfel incat sumele sunt datorate in conformitate cu art. 5.5 din contract, expus anterior, acestea ridicandu-se la valoarea de 2763,69 de lei, conform facturilor nr. 77/ 2009, 80/ 2009 si 102/ 2009, de asemenea, recunoscute de parata prin semnarea procesului-verbal de predare-primire.
In ceea ce priveste faptul ca facturile nu au fost acceptate de parata, instanta a retinut ca, exceptand facturile nr. 80 si 102/ 2009, toate celelalte facturi sunt semnate si stampilate de catre parata, iar faptul ca acestea nu i-ar fi fost comunicate nu o exonereaza de obligatia de plata, asa cum s-a aratat anterior, suma reprezentand cval energiei electrice fiind recunoscuta la predarea spatiului catre reclamanta, parata asumandu-si obligatia de a efectua plata in 15 zile.
In privinta prescrierii dreptului la actiune pentru suma rezultata din factura nr. 77/ 2009, aceasta a fost emisa pentru cval energiei electrice, conform art. 5.5 din contract, plata trebuia efectuata in termen de 5 zile de la data emiterii facturii. Astfel fiind, cum factura a fost emisa la data de 25.03.2009, ultima zi de plata a fost 30.03.2009. Asadar, din acest moment se poate calcula termenul de prescriptie, in raport de art. 1 si 3 din Decretul nr. 167/ 1958, insa, avand in vedere si prevederile art. 101 alin. 1 si art. 104 Cod procedura civila, cum cererea a fost trimisa prin posta la data de 30.03.2012, cum reiese din stampila de pe plic, termenul de prescriptie nu era implinit la data sesizarii instantei. Pe de alta parte, asa cum s-a retinut anterior, prin procesul-verbal de predare-primire incheiat la data de 16.05.2009, parata a recunoscut suma datorata cu titlu de cval energie electrica, o parte rezultand si din factura 77/ 2009, astfel incat recunoasterea sa a determinat si intreruperea cursului prescriptiei.
Fata de aceste aspecte, instanta a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune ca neintemeiata.
Avand in vedere considerentele expuse, vazand si disp. art. 969, art. 970, art. 1073 Cod civil in vigoare la data nasterii raporturilor dintre parti, instanta a admis cererea precizata.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs paratii S.C. F IC S.R.L. si B A-V.
Prin recursul formulat de paratul B Va-A a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea in tot a sentintei atacate si pe fond sa se admita exceptia invocata si sa se constate ca paratul nu are calitate procesuala pasiva in cauza.
In motivarea recursului s-a aratat ca intre S.C. F I C S.R.L. si reclamanta a intervenit la data de 29.09.2007 un contract de inchiriere inregistrat cu numarul de „02" in arhiva reclamantei. Obiectul contractului a fost reprezentat de inchirierea de catre S.C. F C S.R.L. a unui spatiu comercial situat in B, Bd. C, nr. , Bl. , parter, sector .
La data de 14.10.2002 contractul a fost modificat prin actul aditional nr. 1 in sensul modificarii perioadei de valabilitate si a chiriei lunare.
Chiria lunara a fost stabilita la suma de 2.200 Euro lunar.
Recurentul-parat B V A detinea la acel moment calitatea de administrator al S.C. F I C S.R.L.. calitate in care a semnat contractul de inchiriere precum si anexele acestuia.
Cu privire la actiunea formulata impotriva recurentului s-a invocat in fata instantei de fond exceptia de ordine publica a lipsei calitatii procesuale pasive si arata ca nu are calitate procesuala pasiva si nu poate fi obligat la suportarea debitelor ce apartin unei persoane juridice avand in vedere ca nu s-a angajat niciodata personal la suportarea acestora.
Recurentul a semnat contractul de inchiriere numarul 02 din data de 29.09.2007 in calitate de administrator si reprezentant legal al S.C. F I C S.R.L.
Nu s-a angajat niciodata sa suporte personal datoriile niciunei persoane juridice sau fizice.
Nu s-a angajat niciodata sa suporte personal vreo datorie a S.C. F I C S.R.L. rezultata din derularea contractului dintre aceasta societate si societatea reclamanta S.C. M & C C S.R.L., in care nu este parte.
Afirmatiile de mai sus sunt sustinute de urmatoarele aspecte:
Documentul invocat de catre reclamanta in virtutea careia solicita obligarea reclamantului la suportarea in solidar a datoriilor societatii impreuna cu S.C. F I C S.R.L. este reprezentat de catre angajamentul de plata, Anexa nr. 2 la contract.
Pentru a putea angaja raspunderea juridica a unei persoane si pentru a-i fi opozabil un document trebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitate ale actului juridic. Una dintre conditii este existenta vointei valabil exprimate a persoanei concretizata in insusirea prin semnatura a continutului documentului mai exact a obligatiilor mentionate in acesta.
In lipsa consimtamantului valabil exprimat al unei dintre parti nu se naste niciun raport juridic obligational intre cele doua parti. In acest sens este imperios necesar ca exprimarea consimtamantului sa fie clara si sa rezulte fara echivoc din actul juridic incheiat aspect ce nu confirma in prezenta speta.
Trebuie observat ca pe acest document „angajament de plata” nu se regaseste simpla sa semnatura olografa. Fiind o persoana fizica manifestarea mea de vointa in sensul acceptarii celor inscrise in acest document se poate proba numai prin existenta semnaturii mele olografe pe acest document. Din studierea acestui document se poate observa ca este semnat de catre recurent si este aplicata impresiunea de stampila a S.C. F I C S.R.L., aspect ce denota faptul ca a semnat acest document in calitate de administrator al societatii si in numele acesteia si nu in nume propriu.
Instanta de judecata in mod eronat si surprinzator afima in cadrul motivelor ce au stat la baza pronuntarii hotararii recurate ca "angajamentul priveste persoana fizica B A V, fiind asumat de acesta in calitatea sa de administrator al societatii comerciale [...]". Practic din aceasta afirmatie pe care o regasim in motivarea hotararii ar rezulta ca administratorul societatii comerciale este o persoana distincta ce poate avea calitatea de parte intr-un raport juridic obligational si isi poate asuma obligatii si dobandi drepturi ca persoana distincta. Este evident ca afirmatia este gresita, administratorul este numai o functie in cadrul organizarii si functionarii unei persoane juridice si prin urmare aceasta functie nu poate dobandi drepturi si obligatii.
Dovada de necontestat cu privire la faptul ca nu si-a asumat niciodata obligatii de plata in nume personal este reprezentata de faptul ca nu a semnat angajamentul de plata in nume personal.
Instanta de fond nu a analizat afirmatiile recurentului prin care a aratat ca peste semnatura sa olografa pe inscrisul invocat se regaseste stampila societatii comerciale si prin urmare obligatia nu a fost asumata.
In continutul documentului se prevede in mod clar ca B A V „in calitate de Administrator al S.C. F I C S.R.L." semneaza respectivul document. Calitatea de administrator al societatii comerciale are legatura cu societatea comerciala si nu cu persoana fizica sau juridica (in cazul de fata) ce are aceasta calitate. Prin urmare invocarea acestei calitati in cadrul documentului respectiv este asociata cu persoana juridica si reprezinta o exprimare a vointei acesteia, aspect confirmat si de stampila aplicata pe document.
Mai mult decat atat, la locul privind semnatura este mentionat „Administrator/Director General B A V" urmat de sintagma „Semnatura si stampila societatii". Chiar din modalitatea de redactare aleasa de catre reclamanta S.C. M & C C S.R.L., inca odata se confirma sustinerea recurentului conform carei actul emana de la societatea comerciala S.C. F I C S.R.L. si nu de la acesta. Daca era un document prin care recurentul isi asuma vreun fel de obligatie de plata atunci documentul respectiv nu trebuia sa contina si calitatea sa de administrator al S.C. F I C S.R.L. pentru ca obligatia in nume personal nu are legatura cu persoana juridica si de asemenea nu trebuia sa contina stampila societatii comerciale.
Din aceste aspecte rezulta fara echivoc faptul ca nu exista consimtamantul recurentului valabil exprimat in sensul in care sa se oblige in numele S.C. F I C S.R.L. cu privire la achitarea oricaror sume de bani. Per a contrario documentele persoanei juridice nu sunt legale fara a exista semnatura reprezentantului si stampila societatii, conditiei cumulative, iar in cazul unei persoane fizice daca peste semnatura acesteia este aplicata si stampila unei persoane juridice, coroborat cu mentiunea in cuprinsul actului a persoanei juridice ca semnatar, inseamna ca nu a existat niciodata manifestarea de vointa in sensul asumarii de catre persoana fizica a obligatiilor rezultate din relatia contractuala dintre cele 2 societati comerciale si intre persoana fizica si juridica nu s-a nascut niciodata un raport juridic obligational valabil.
De altfel, se considera corect rationamentul instantei de fond atunci necesitatea existentei semnaturii debitorului pe un act juridic prin care-si asuma obligatii este relativa, nemaifiind obligatorie, concluzie ce nu poate fi acceptata.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 299-316 C. proc. civ., art. 1280 Cod civil.
Prin recursul formulat de parata S.C. F I C S.R.L. s-a solicitat admiterea recursului asa cum a fost formulat, modificarea in tot a sentintei atacate si pe fond respingerea cererii de chemare in judecata ca fiind neintemeiata.
In motivarea recursului recurenta-parata a aratat ca prin cererea de chemare in judecata adresata instantei de judecata intimata-reclamanta S.C. M & C C E S.R.L. a solicitat instantei obligarea recurentei-parate in solidar cu B V Aurelian, la achitarea urmatoarelor sume de bani: 8.106,69 lei reprezentand debit principal; penalitati de intarziere pentru fiecare zi de intarziere din debitul principal.
Ulterior prin precizarea cererii de chemare in judecata intimata a renuntat la capatul de cerere privind penalitatile de intarziere.
Debitul in suma de 8.106,69 lei, invocat de catre intimata S.C. M & CC S.R.L., sustine aceasta ca este rezultatul neexecutarii de catre recurenta a obligatiilor de plata asumate prin contractul de inchiriere numarul 02 din data de 26.09.2007 unde, S.C. F IC S.R.L., a avut calitatea de locatar.
Creanta solicitata nu este certa. In acest sens se arata faptul ca prin cererea introductiva intimata arata ca suma solicitata in cuantum de 8.106,69 lei provine din neachitarea partiala a facturii fiscale numarul 78 din data de 10.04.2009 ce a avut o valoarea totala de 9.346 lei.
La termenul de judecata din data de 11.10.2012 intimata a depus documentul contabil denumit „Situatia sumelor neincasate de S.C. M & C CS.R.L de la S.C. F I C S.R.L." din care rezulta ca suma de 8.106,69 lei provine din neachitarea totala sau partiala a mai multor facturi respectiv: Factura fiscala nr. 77/ 25.03.2009 emisa pentru contravaloarea energie electrica in cuantum de 682,12 Iei; Factura fiscala nr. 78/ 10.04.2009 emisa pentru contravaloarea chiriei pentru luna aprilie 2009 in cuantum de 9.346 lei - rest de plata 5.343 lei; Factura fiscala nr. 80/ 27.04.2009 emisa pentru contravaloarea energie electrica in cuantum de 271,40 lei; Factura fiscala nr. 102/ 31.12.2009 emisa pentru contravaloarea energie electrica in cuantum de 1.810,17 lei.
Documentul a fost depus de asemenea si in dosarul nr. 11472/ 303/ 2011 cu numele de „situatie de clienti – facturi neincasate" din care rezulta faptul ca debitul ar fi aferent facturilor mentionate anterior iar in prezenta cauza depuna un al document contabil „situatie clienti - facturi + incasari".
La data incheierii contractului de inchiriere recurenta-parata i-a virat reclamantei suma de 7.600 de lei cu titlu de garantie care la sfarsitul contractului, conform intelegerii partilor trebuia sa acopere contravaloarea sumelor restante.
Este evident ca atata timp cat intimata depune documente care sunt contradictorii cererii de chemare in judecata, pretentiile solicitate sunt incerte si nu pot fi admise.
Trebuie avut in vedere ca cele 2 documente mentionate anterior sunt contrare documentului depus odata cu cererea de chemare in judecata si denumit „situatie clienti-facturi-incasari 01.01.2009-31.12.2011" de unde rezulta ca suma solicitata este aferenta numai facturii fiscale nr. 78/ 10.04.2009.
Este evident ca o parte din aceste documente contin date false fiind constituite pro causa, si releva modalitatea simpla in care intimata S.C. M & C C S.R.L. modifica dupa propriu interes inregistrarile contabile contrar dispozitiilor legale.
Instanta de judecata printr-o motivare neechidistanta gaseste si o scuza pentru cele 2 documente contabile contradictorii depuse de catre intimata in sensul in care considera ca este vorba despre o „motivare deficitara a cererii de chemare in judecata". Totusi, avand in vedere aceste aspecte instanta de judecata prin prisma rolului activ nu a gasit de cuviinta sa solicite explicatii reclamantei in timpul dezbaterilor pe fond ale cererii de chemare in judecata, si s-a marginit la a gasi o scuza pentru neconcordantele dintre documentele depuse de catre reclamanta.
Din actele care emana de la intimata rezulta o incerta situatie contabila a creantelor pe care aceasta sustine ca le are de incasat de la recurenta. In acest sens, dupa propriul interes, intimata modifica izvorul obligatiei de la o factura la alta cu scopul de a motiva solicitarea unor penalitati de intarziere pe cale separata. Aceste modificari au cel putin un caracter delictual in situatia in care intimata urmareste o imbogatire fara justa cauza
Este evident ca intimata a modificat documentele contabile pentru a imprima o justificare si o motivare viabila pretentiilor formulate aspect pe care-l considera a fi nelegal, iar documentele depuse sunt intocmite „pro causa" si sunt nule.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 299-316 C. proc. civ., art. 1280 Cod Civil.
Intimata-reclamanta S.C. M& CC ES.R.L. a depus intampinare la recursul formulat de recurentul parat B A V invocand exceptia tardivitatii cererii de recurs.
Analizand recursurile declarate, tribunalul retine urmatoarele:
1. In ceea ce priveste recursul declarat de recurentul-parat B V A, tribunalul retine urmatoarele:
Principala critica adusa de recurentul-parat sentintei pronuntate de instanta de fond priveste solutia referitoare la calitatea procesuala pasiva a acestuia. Astfel, recurentul sustine ca nu are calitate procesuala pasiva in prezentul litigiu.
Tribunalul apreciaza aceasta critica drept nefondata, pentru urmatoarele considerente:
Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuala activa), precum si intre persoana chemata in judecata (paratul) si cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasiva).
Potrivit art. 948 C. civ. din anul 1864, aplicabil in speta potrivit art. 5 din Legea nr. 223/ 2011, una dintre conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii este consimtamantul valabil al partii care se obliga.
Prin consimtamant se intelege acea conditie esentiala, de fond si generala a actului juridic civil care consta in exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic civil.
Una dintre conditiile de valabilitate a consimtamantului este aceea a exteriorizarii acestuia.
Cu privire la aceasta conditie, tribunalul constata ca recurentul-parat a semnat Anexei nr. 2 la contractul de inchiriere nr. 02/ 26.09.2007 (fila 90 in dosarul de fond).
Potrivit acestei anexe, recurentul-parat B A V s-a angajat sa achite sumele prevazute in contract, in cazul in care S.C. F I C S.R.L. nu le-ar achita.
Desi recurentul sustine ca nu si-a dat consimtamantul cu privire la angajamentul de plata, care are natura juridica a unei fidejusiuni, tribunalul constata ca acesta a semnat acest inscris. Faptul ca a fost aplicata si stampila intimatei S.C. F I C S.R.L. nu poate duce la concluzia, sustinuta de catre recurent, potrivit careia nu a inteles sa isi asume acest angajament. Astfel, tribunalul retine ca, atata timp cat recurentul-parat avea si calitatea de administrator al S.C. F I S.R.L., semnand contractul de inchiriere mentionat mai sus, apare ca inutil ca acesta sa fi semnat angajamentul de plata de doua ori, pentru a se concluziona ca si-a dat consimtamantul pentru acesta in nume propriu.
Ca atare, semnarea angajamentului de catre recurentul-parat echivaleaza cu consimtamantul acestuia, chiar daca a fost aplicata si stampila S.C. F I C S.R.L., acest fapt nemodificand manifestarea de vointa a partii.
Daca recurentul-parat nu ar fi dorit sa isi asume acest angajament de plata, ar fi trebuit sa nu il semneze in nicio modalitate.
  Astfel, avand in vedere ca angajamentul de plata il priveste numai pe recurentul-parat ca persoana fizica, daca intentia acestuia ar fi fost sa nu isi dea consimtamantul nu ar fi trebuit sa il semneze nici in calitatea pe care o sustine in cererea de recurs.
Fata de cele expuse mai sus, tribunalul apreciaza ca recurentul-parat are calitate procesuala pasiva in prezenta cauza, instanta de fond respingand in mod corect exceptia invocata.
Pentru aceste considerente, in temeiul art. 312 C. proc. civ. din anul 1865, tribunalul va respinge recursul formulat de recurentul-parat B V A, impotriva sentintei civile nr. 9609/ 08.11.2012 pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti in dosarul nr. 8488/ 303/ 2012, ca nefondat.
2. In ceea ce priveste recursul declarat de recurenta-parata S.C. F I C S.R.L., tribunalul retine urmatoarele:
Prin cererea de recurs, recurenta-parata a aratat ca nu este certa creanta la care a fost obligata prin sentinta pronuntata de catre instanta de fond.
Tribunalul apreciaza aceasta critica drept nefondata, pentru urmatoarele considerente:
Relativ la contradictiile care ar exista intre motivele cererii de chemare in judecata si documentele depuse in sustinerea ei, tribunalul constata ca acestea au fost lamurite de instanta de fond, in considerentele sentintei atacate, aratandu-se motivele care au stat la baza solutiei pronuntate.
Pe de alta parte, desi recurenta-parata sustine ca anumite inscrisuri depuse de catre intimata-reclamanta contin date false, nu a folosit mijloacele juridice puse la dispozitie de Codul de procedura civila din anul 1865. Astfel, recurenta-parata avea posibilitatea de a se inscrie in fals cu privire la inscrisurile care ar fi continut date false, in conditiile art. 180 – 184 din acest act normativ.
Pe de alta parte, daca recurenta considera ca nu are nicio datorie fata de intimata-reclamanta, avea obligatia de a proba aceasta, prin chitante liberatorii sau alt mijloc de proba admisibil in cauza, in conditiile art. 1169 C. civ. din anul 1864. Desi avea aceasta posibilitate, recurenta-parata nu a procedat in acest mod.
Pentru aceste considerente, tribunalul apreciaza ca – in mod corect – instanta de fond a admis cererea de chemare in judecata.
Pentru aceste considerente, in temeiul art. 312 C. proc. civ. din anul 1865, tribunalul va respinge recursul formulat de recurenta-parata S.C. F I C S.R.L., impotriva sentintei civile nr. 9609/ 08.11.2012 pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti in dosarul nr. 8488/ 303/ 2012, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII,
D E C I D E:

Respinge recursurile formulate de recurentul-parat B V A, domiciliat in Bucuresti, Str. L, nr. , Bl. , et. , ap. , sectorul , si cu domiciliul ales la S.C.A. G si M, in B, C G, nr. , Bl. , sc. , et. , ap. , sectorul , si recurenta-parata S.C. F I C S.R.L., cu sediul in B, C G, nr. , Bl. , sc. , et.  ap. , sectorul , si cu sediul ales la S.C.A. G si M, in B, C G, nr. , Bl., sc. , et. , ap. , sectorul , impotriva sentintei civile nr. 9609/ 08.11.2012 pronuntata de Judecatoria Sectorului B in dosarul nr. 8488/ 303/ 2012, in contradictoriu cu intimata-reclamanta S.C. M & C C E S.R.L., cu sediul in B, Str. O, nr. , Bl. , sc.  et. , ap. , sectorul , ca nefondate.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 04 septembrie 2013.

     JUDECATOR         JUDECATOR JUDECATOR
A M M                        A M A C M




 GREFIER
 L FC





Red. C.M./ Dact. F.I.
02 exemplare/ 11.09.2013
Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti – dosar nr. 8488/ 303/ 2012
Judecator fond – M D