R O M A N I A

JUDECATORIA SECTORULUI 4 BUCURESTI
SECTIA CIVILA
Dosar nr. .................
     
SENTINTA CIVILA NR. ............
SEDINTA PUBLICA DE LA .............
INSTANTA CONSTITUITA DIN:
        PRESEDINTE - .....................
    GREFIER - ...........................

      Pe rol pronuntarea in cauza civila privind pe reclamanta-parata ...............  in
contradictoriu cu paratul-reclamant ........ si cu paratul-chemat in garantie ................, avand
ca obiect anulare contract de vanzare-cumparare.
      Dezbaterile au avut loc in sedinta publica de la ..............., fiind consemnate in
incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta hotarare, cand
instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera si pentru a permite partilor sa depuna
concluzii scrise, a amanat pronuntarea pentru data de azi, ................
      
      INSTANTA
      
      Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
      Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub numarul de mai sus la data de
.............., reclamanta ........ a chemat in judecata pe paratii ........ si ........, pentru ca instanta
sa constate nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.
............., prin care primul parat a vandut celui de-al doilea parat imobilul situat in
....................................
      In motivare, reclamanta a aratat in esenta ca a dobandit imobilul compus din teren si
constructie, situat in ......., str. ......, sector ..., in anul ...., iar in acelasi an a instrainat
constructia prin act autentic paratului ......... Terenul aferent constructiei a trecut in
proprietatea statului, conform art. 30 alin.2 din Legea nr. 58/1974.
      Se sustine ca constructia existenta pe teren a fost demolata in anul ......, iar ulterior,
la data de ......., paratul ........ a obtinut titlu de proprietate asupra terenului, in temeiul Legii
nr. 18/1991. In anul ......., paratul ........ a instrainat terenul paratului .........
      Reclamanta invoca exceptia de nelegalitate a ordinului prefectului ce sta la baza
emiterii titlului de proprietate nr. ........., invederand in esenta ca sunt indeplinite conditiile
art. 4 din Legea contenciosului administrativ pentru invocarea exceptiei, si ca titlul de
proprietate a fost emis cu incalcarea dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 18/1991, intrucat, la
data emiterii titlului de proprietate asupra terenului (.....) constructia era demolata, iar
paratul ........ nu mai era titularul dreptului de folosinta asupra terenului.
      Se arata ca reclamanta a depus notificare in temeiul Legii nr. 10/2001, in vederea
restituirii in natura a terenului, fiind astfel prejudiciata de emiterea titlului de proprietate si
de contractul de vanzare subsecvent. Se apreciaza ca acest contract este nul absolut intrucat
vanzatorul nu a avut niciodata un titlu valabil de proprietate asupra terenului si nu putea
dispune de el, invocandu-se lipsa cauzei, precum si principiul de drept conform caruia ceea
ce este nul nu poate produce niciun efect  (quod nullum est, nullum producit effectum).
      In dovedirea cererii, intemeiata in drept pe disp. art. 4 din Legea nr. 554/2004, art.
36 din Legea nr. 18/1991, art. 1.4 lit.c din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.
10/2001, aprobate prin HG nr. 250/2007, reclamanta a solicitat administrarea probelor cu
inscrisuri, interogatoriu, expertiza topografica (iar ulterior, in cursul dezbaterilor, doar
proba cu inscrisuri).
      
      Prin intampinare (f. 45), paratul ........ a solicitat respingerea exceptiei de nelegalitate
si a actiunii, ca neintemeiate, aratand in esenta ca nu se poate pune in discutie valabilitatea
actului subsecvent (contractul de vanzare) cata vreme nu s-a constatat nulitatea actului
initial (titlul de proprietate).
Pe fond, paratul a sustinut ca la data incheierii contractului de vanzare din ...............,
intentia vanzatoarei ........ a fost sa instraineze atat constructia, cat si terenul aferent, iar in
patrimoniul sau a intrat deopotriva contravaloarea constructiei si a terenului aferent.
      Pe de alta parte, atat la data intrarii in vigoare a Legii nr. 18/1991, cat si la data
formularii cererii de constituire a dreptului de proprietate, intemeiata pe art. 36 din aceasta
lege, paratul ........ era proprietarul constructiei si indeplinea toate conditiile pentru emiterea
titlului de proprietate, vocatia sa in acest sens fiind recunoscuta prin emiterea titlului, in
anul ........... Se apreciaza ca Legea nr. 10/2001 nu este aplicabila in cauza, aceasta lege
avand caracter de complinire in raport de celelalte acte normative cu caracter reparatoriu,
privitoare la proprietatile imobiliare - Legea nr. 18/1991 fiind o astfel de lege. Legea nr.
10/2001 si actele normative emise in aplicarea ei nu pot fi interpretate in sensul de a anula
dispozitiile Legii nr. 18/1991, ori actele emise in temeiul acestora; totodata, chiar in
conditiile art. 1.4 lit.c din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate
prin HG nr. 250/2007, terenul nu poate fi considerat "liber", intrucat a facut obiectul unei
cereri de constituire, in baza unei legi anterioare Legii nr.10/2001.
      In dovedirea apararilor formulate, intemeiate pe Legile nr. 18/1991 si nr. 10/2001,
paratul a solicitat administrarea probelor cu inscrisuri, interogatoriu si martori (iar ulterior,
in cursul dezbaterilor, doar proba cu inscrisuri).
      
      Prin intampinare (f. 15), paratul ........ a solicitat respingerea exceptiei de nelegalitate
si a actiunii, ca neintemeiate, aratand in esenta ca la data intrarii in vigoare a Legii nr.
18/1991, constructia edificata pe terenul din str. ........, cumparata de paratul ........, nu
fusese demolata, constructia fiind demolata abia in anul 1996.
      Avand in vedere ca  paratul ........ era proprietarul constructiei la data intrarii in
vigoare a Legii nr. 18/1991, dispozitiile acestei legi erau aplicabile (nu si ale Legii nr.
10/2001 si ale HG nr. 250/2007, acte normative ulterioare emiterii titlului de proprietate),
iar titlul de proprietate a fost legal emis.
      S-a apreciat totodata ca reclamanta avea posibilitatea de a solicita anularea titlului
de proprietate pe cale principala.
      
      In subsidiar, pentru ipoteza admiterii cererii principale, paratul ........ a formulat
cerere de chemare in garantie impotriva paratului ........, solicitand obligarea acestuia la
plata sumei de ........... euro, reprezentand pretul platit, si la plata despagubirilor pentru
evictiunea totala.
      In motivare, paratul a invederat ca la data perfectarii vanzarii, paratul era proprietar
in temeiul titlului de proprietate nr. ..................., existand o prezumtie de validitate si
legalitate a acestui titlu, prezumtie ce fundamenteaza buna-credinta a cumparatorului.
      
      Tot in subsidiar, in ipoteza admiterii cererii principale, paratul ........ a formulat
cerere reconventionala, solicitand constatrea dobandirii dreptului de proprietate asupra
terenului din str. ..............,  prin uzucapiune, ca urmare a jonctiunii posesiei sale cu posesia
exercitata de autorul sau, .........
      In motivare, s-a apreciat ca sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru
uzucapiunea scurta, fiind o exercitata o posesie utila in timpul prevazut de lege, in temeiul
unui just titlu.
      
      In drept, apararile si cererile formulate sunt intemeiate pe disp. art. 1337 si art. 1341
C:civ., art. 1895 si art. 1897 C.civ., art. 60 - 63 C.civ., iar in dovedire, paratul a solicitat
administrarea probelor cu inscrisuri si interogatoriu (ulterior, in cursul dezbaterilor, doar
proba cu inscrisuri).
      
      Reclamanta ........ a depus raspunsuri la intampinarile celor 2 parati (f. 48 si 58).
      Totodata, reclamanta a depus intampinare la cererea reconventionala formulata de
paratul ........ (f. 54), prin care a invocat lipsa calitatii sale procesuale pasive, aratand in
esenta ca cererea avand ca obiect constatarea uzucapiunii se indreapta impotriva
adevaratului proprietar, ori chiar in ipoteza admiterii cererii principale, dreptul de
proprietate asupra terenului nu renaste in patrimoniul reclamantei, ci in patrimoniul statului
roman, care a preluat terenul in mod abuziv in temeiul Legii nr. 58/1974.
      Pe fond, s-a solicitat respingerea cererii, ca neintemeiata, aratand ca in ipoteza
respingerii actiunii principale, cererea reconventionala ar fi lipsita de interes, paratul fiind
proprietar; in ipoteza admiterii actiunii, cererea reconventionala nu poate fi admisa, intrucat
un titlu nul nu poate fi just titlu (art. 1897 alin.3 C.civ.).
      
      Prin incheierea interlocutorie de la .............. (f. 63- 64), instanta a respins ca
neintemeiata cererea de sesizare a instantei de contencios administrativ cu exceptia de
nelegalitate a Ordinului Prefectului prin care s-a dispus emiterea titlului de proprietate nr.
..................., pentru motivele acolo expuse.
      
      Ca urmare a acestei solutii, reclamanta ........ si-a completat cererea principala, in
conditiile art. 132 alin.1 C.pr.civ., solicitand instantei sa constate nulitatea absoluta a
titlului de proprietate nr. .................., emis in favoarea paratului .........
      In motivare, au fost reluate argumentele de fapt si de drept expuse in motivarea
exceptiei de nelegalitate.
      Paratii ........ si ........ au fost de acord cu completarea cererii principale, invederand
ca isi sustin toate apararile in fapt si in drept formulate impotriva actiunii si exceptiei de
nelegalitate initial invocate.
      
      Paratul ........ a renuntat la judecarea cererii reconventionale (f. 75). In aceste
conditii, exceptia lipsei calitatii procesuale active a ramas fara obiect.
      Cererea de chemare in garantie formulata de acelasi parat a fost anulata ca
netimbrata la termenul din ............., in conditiile art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997.
      
      In temeiul art. 167 C.pr.civ., instanta a incuviintat pentru toate partile administrarea
probei cu inscrisuri, considerand-o concludenta si utila cauzei.
      La dosar au fost depuse inscrisuri.
      
      Analizand materialul probator administrat, instanta retine urmatoarele:
      Prin actul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. ............. la Notariatul de Stat
sector ...Bucuresti (f. 8), reclamanta ........ a vandut paratului ........ constructia situata pe
terenul din ........, strada ............, sectorul ..........
      Potrivit contractului, terenul pe care se afla constructia, in suprafata de 334 m2, trece
in proprietatea statului, conform art. 30 alin.2 din Legea nr. 58/1974.
      S-a stipulat ca pretul convenit este de ......... lei, primit de vanzatoare la data
autentificarii actului. Totodata, s-a stipulat ca partile au luat la cunostinta, intre altele, de
prevederile Legii nr. 4/1973.
      In conditiile art. 30 alin.1 si 2 din Legea nr. 58/1974, dobandirea terenurilor
cuprinse in perimetrul construibil al localitatilor urbane si rurale se poate face numai prin
mostenire legala, fiind interzisa instrainarea sau dobandirea prin acte juridice a acestor
terenuri.
    In caz de instrainare a constructiilor, terenul aferent acestor constructii trece in
proprietatea statului cu plata unei despagubiri stabilita potrivit prevederilor art. 56 alin. 2
din Legea nr. 4/1973.
La data intrarii in vigoare a Legii nr. 18/1991, paratul ........ era proprietarul
constructiei, potrivit vanzarii convenite cu reclamanta ......... In aceasta calitate, paratul
........ a solicitat constituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent constructiei
din str. Porumbilor nr. 8, sector 6, intemeindu-se pe dispozitiile art. din Legea nr. 18/1991,
in forma sa initiala.
Potrivit acestui text de lege, terenurile atribuite in folosinta pe durata existentei
constructiilor dobanditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente
constructiilor, in conditiile dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la
sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor
titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor. Atribuirea in
proprietate a acestor terenuri se va face, prin ordinul prefectului, la propunerea primariilor,
facuta pe baza verificarii situatiei juridice a terenurilor.
Din istoricul de rol fiscal emis de Primaria sectorului 6 - Serviciul public pentru
finante publice locale la ............. (f.9) rezulta ca la data de ................ s-a constatat
demolarea constructiei, de catre paratul .........
Prin titlul de proprietate nr. ...... emis de Prefectura Mun. Bucuresti la data de
............, terenul in suprafata de 334 m2, situat in ....., fosta adresa intr. ............., sector ....., a
fost trecut in proprietatea paratului ........, in conformitate cu prevederile art. 36 alin. 5 din
Legea nr. 18/1991, republicata, privind fondul funciar (f. 23).
Dreptul de proprietate al paratului ........ a fost intabulat in cartea funciara, prin
incheierea emisa de Judecatoria sectorului ..... la data de .......... (f. 24).
Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. ............. la BNP .......... (f.
19 - 20), paratul ........ a vandut paratului ........ terenul intravilan in suprafata de .. m2, situat
in ........, Intr. ......., sector .. intabulat in CF nr. 46847 a localitatii ....., sector ..., nr. cadastral
.... pentru un pret de .......... euro, platit integral la data autentificarii actului.
Cumparatorul ........ s-a intemeiat cu buna-credinta pe cuprinsul cartii funciare,  din
extrasul de carte funciara emis la ............. rezultand ca nu sunt inscrise actiuni prin care sa
se conteste cuprinsul cartii funciare (f. 25), precum si pe titlul de proprietate emis in
favoarea vanzatorului .........

In raport de situatia de fapt expusa si de dispozitiile legale aplicabile, se constata ca
actiunea formulata nu este intemeiata.
Astfel, potrivit art. 36 alin.3 si 5 din Legea nr. 18/1991, republicata in anul ....., in
urma modificarilor aduse prin Legea nr. 169/1997, terenurile atribuite in folosinta pe durata
existentei constructiilor dobanditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente
constructiilor, in conditiile dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la
sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor
titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor. Atribuirea in
proprietate a terenurilor prevazute de alin. (2)-(5) se va face, prin ordinul prefectului, la
propunerea primariilor, facuta pe baza verificarii situatiei juridice a terenurilor.
Interpretarea momentului la care se raporteaza sintagma "actualii titulari ai
dreptului de folosinta" este hotaratoare pentru solutionarea cauzei. Aceasta sintagma nu
poate fi raportata decat la momentul introducerii cererii de atribuire a dreptului de
proprietate, de catre persoana care in acel moment are calitatea de titular al constructiei, iar
nu la momentul emiterii titlului de proprietate.
      Momentul emiterii titlului de proprietate nu poate constitui un reper concludent,
intrucat are caracter aleatoriu, ca urmare a duratei variabile a procedurilor administrative de
aplicare a legilor fondului funciar, fiind de notorietate ca in multe cazuri emiterea titlurilor
de proprietate a avut loc la multi ani de la formularea cererii.
      Aceasta concluzie nu este cu nimic afectata de imprejurarea ca, in ipoteza
instrainarii voluntare, ori a transmiterii pe cale succesorala a dreptului de proprietate asupra
constructiei (ulterior formularii cererii de atribuire), titlul de proprietate asupra terenului va
fi emis in favoarea noului proprietar al constructiei. Aceasta solutie nu se datoreaza
vocatiei originare a dobanditorului de a obtine proprietatea asupra terenului, vocatie ce ar fi
raportata la momentul emiterii titlului, ci faptului ca dreptul de atribuire a proprietatii
terenului a fost transmis dobanditorului, odata cu proprietatea asupra constructiei, fiind un
drept strans legat de aceasta din urma.
      Daca s-ar accepta teza contrara, s-ar ajunge la concluzia inechitabila si contrara
spiritului si literei legii, potrivit careia in situatia pieirii fortuite a constructiei (spre
exemplu, ca urmare a unui cutremur, vechimii constructiei ori altor cauze similare),
titularul dreptului de proprietate asupra constructiei, si al dreptului de folosinta asupra
terenului nu ar mai avea niciun drept asupra intregului imobil, vazandu-se lipsit
concomitent atat de dreptul de proprietate asupra constructiei (stins ca urmare a disparitiei
obiectului material al dreptului) cat si de dreptul de folosinta asupra terenului, si aceasta cu
toate ca a cumparat ambele drepturi de la vanzatorul care a consimtit liber la instrainare.
      O astfel de interpretare, pe care instanta o apreciaza contrara dreptului intern, ar
pune probleme si pe taramul articolului 1 din protocolul nr.1 la Conventia Europeana
pentru Apararea Drepturilor Omului, fiind incontestabil ca titularul celor 2 drepturi
mentionate are un "bun", respectiv o valoare economica cu caracter complex, alcatuita din
proprietatea asupra constructiei si creanta (legitima si recunoscuta de dreptul intern) de a
deveni proprietarul terenului aferent acesteia.
      In cauza, este evident ca prin demolarea constructiei, in anul ...., paratul ........ nu a
urmarit niciun moment sa se lipseasca prin actiunea sa voluntara de indreptatirea de a
obtine dreptul de proprietate asupra terenului, scopul demolarii constructiei vechi (de altfel,
edificate fara autorizatie, potrivit mentiunilor actului din anul .....) fiind utilizarea rationala
a terenului, iar nu pierderea oricarui drept asupra acestuia.
Titlul de proprietate nr. ................. a fost asadar legal emis, cu respectarea
dispozitiilor art. 36 alin.3 si 5 din Legea nr. 18/1991, republicata, intrucat la data intrarii in
vigoare a Legii nr. 18/1991,  paratul ........ era proprietarul constructiei, ceea ce i-a conferit
o veritabila vocatie de a obtine atribuirea terenului in proprietate.
      Totodata, paratul ........ era proprietarul constructiei si la data formularii cererii de
atribuire a dreptului de proprietate, imprejurari care i-au conferit dreptul de a obtine
atribuirea terenului in proprietate, indiferent de soarta ulterioara a constructiei. Ca atare,
demolarea constructiei in anul ...............nu are ca efect stingerea dreptului paratului de a
obtine atribuirea terenului in proprietate.
      
      In ce priveste normele de aplicare a Legii nr. 10/2001, de care reclamanta ........ se
prevaleaza pentru a obtine restituirea in natura a terenului, se constata ca in raport de
prevederile art. 8 din Legea nr. 10/2001, aceasta lege nu este aplicabila in materiile
reglementate de Legea nr. 18/1991. In conditiile in care regimul juridic al terenului aferent
constructiei vandute, preluat de stat in conditiile Legii nr. 58/1974, este reglementat de art.
36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, reglementare derogatorie si speciala in raport de Legea nr.
10/2001, care constituie legea generala in materia restituirii proprietatilor imobiliare din
intravilan, se constata ca Legea nr. 10/2001 nu este aplicabila terenului in discutie, orice
referire la aceasta lege nefiind relevanta pentru solutionarea cauzei.
      Desi reclamanta a incercat sa invoce dispozitiile art. 1.4 lit.c din Normele
Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin HG nr. 250/2007 (ca norme
interpretative), se constata pe de-o parte ca atat legea cat si normele de aplicare nu erau in
vigoare la data formularii cererii de atribuire, respectiv la data emiterii titlului contestat, iar
aplicarea lor retroactiva (fie si pe cale indirecta) nu este admisibila (art. 15 alin.2 din
Constitutie, art. 1 C.civ.); pe de alta parte, ipoteza dispozitiei invocate de reclamanta este
cu totul alta decat cea din speta.
       Normele metodologice prevad ca in ipoteza in care constructia proprietatea
dobanditorului a fost preluata (se subintelege, de stat) si mai apoi demolata, dobanditorul
nu mai are vocatia de a obtine titlul de proprietate pentru terenul aferent constructiei
cumparate, inclusiv datorita faptului ca dreptul de proprietate asupra constructiei era stins
la data intrarii in vigoare a Legii nr. 18/1991.  In mod evident, textul de lege are in vedere
situatia in care statul a preluat pe cale silita (prin expropriere, nationalizare ori chiar in
fapt) constructia anterior anului .... si a demolat-o, caz in care, potrivit normelor, nu s-ar
mai regasi ratiunea aplicarii art. 36 alin.3 din Legea nr. 18/1991 (solutie normativa a carei
temeinicie nu este necesar a fi analizata). Ipoteza in discutie este net diferita de cea dedusa
judecatii, in care paratul Juganaru a fost neintrerupt proprietarul constructiei, din 1983 pana
in 1996, interval de timp in interiorul caruia s-a nascut dreptul sau la atribuirea dreptului de
proprietate asupra terenului.
      
      Nu in ultimul rand, instanta gaseste necesar sa sublinieze ca prin actul de vanzare-
cumparare incheiat de reclamanta in anul ....., de buna-voie si in conditiile cunoasterii
reglementarilor legale aplicabile, reclamanta s-a desesizat voluntar atat de proprietatea
asupra constructiei, cat si de proprietatea asupra terenului.
      Mai mult, in conditiile in care dreptul de folosinta asupra terenului a fost constituit
in favoarea cumparatorului constructiei ca o consecinta necesara a contractului de vanzare-
cumparare din anul ...., fiind vorba despre o consecinta asumata si urmarita de parti
(cumparatorul constructiei urma in mod necesar sa fie titularul dreptului de folosinta asupra
terenului), urmeaza de aici ca vanzatoarea ........ nu poate actiona, chiar in conditiile
schimbarilor legislative intervenite, pentru a-l lipsi pe vanzator de beneficiile respectivului
drept de folosinta, intre care si vocatia recunoscuta de art. 36 alin.3 din Legea nr. 18/1991,
de a i se atribui proprietatea terenului.
      Prin actiunea formulata, reclamanta ........ urmareste sa-l lipseasca pe cumparatorul
........ (si pe succesorul acestuia in drepturi, ........) de beneficiile obtinute ca urmare a
vanzarii incheiate. Procedand astfel, fara a pune in discutie validitatea vanzarii din anul
1983 (care instituie obligatia vanzatoarei de a-l garanta pe cumparator pentru evictiune),
vanzatoarea comite o tulburare de drept prin fapta proprie, tinzand la evingerea
cumparatorului (si a succesorului acestuia in drepturi), ceea ce contravine dispozitiilor
imperative ale art. 1337 C.civ. si art. 1339 C.civ., texte de lege apte sa fundamenteze ele
insele solutia de respingere a actiunii.
      
      Cu toate ca din considerentele ce preced rezulta in mod limpede netemeinicia cererii
in nulitatea titlului de proprietate emis in anul ...., ceea ce determina si netemeinicia cererii
in nulitatea vanzarii subsecvente, convenite de cei doi parati, se impune precizarea ca si in
ipoteza teoretica in care s-ar considera ca titlul de proprietate ar fi nul, nu se poate constata
in mod automat nulitatea contractului de vanzare subsecvent.
      Astfel, anularea titlului de proprietate, cu efect retroactiv, ar conduce la concluzia ca
vanzatorul ........ ar fi vandut ce nu-i apartinea, fiind vorba despre vanzarea bunului altuia.
      Potrivit regulilor de drept comun aplicabile vanzarii lucrului altuia, numai in situatia
in care ambele parti sunt de rea-credinta, stiind sau trebuind sa stie ca au contractat cu
privire la bunul altuia, contractul este lovit de nulitate absoluta pentru cauza ilicita (art. 966
si art. 968 C.civ.).
In cazul in care ambele parti sau cel putin cumparatorul au fost de buna-credinta,
ignorand cel putin scuzabil imprejurarea ca au contractat cu privire la bunul altuia,
contractul nu este lovit de nulitate absoluta. Contractul este insa anulabil (lovit de nulitate
relativa), intr-o conceptie, pentru eroarea cumparatorului asupra calitatii de proprietar a
vanzatorului - eroare asupra unei calitati determinante a cocontractantului (...... de drept
civil. Contracte speciale, Editia ..., ...., pag. 55-56), iar in alta conceptie, pentru lipsa
obiectului prestatiei vanzatorului, iar sanctiunea este si in acest caz nulitatea relativa, fiind
ocrotit interesul particular al cumparatorului (......, "Tratat de drept civil. Contracte
speciale. Volumul ...: Vanzarea si schimbul", ....., pag. 67).
Concluzia potrivit careia vanzarea bunului altuia nu este lovita de nulitate absoluta
(daca cel putin o parte este de buna-credinta) rezulta si din dispozitiile art. 1895 alin.1
C.civ., care reglementeaza conditiile uzucapiunii scurte. Contractul de vanzare-cumparare
avand ca obiect imobilul proprietatea altei persoane, care nu este lovit de nulitate absoluta,
intrucat cel putin cumparatorul este de buna-credinta, poate constitui just titlu, intrucat prin
ipoteza provine de la un neproprietar si nu este nul (art. 1897 alin.3 C.civ.). Acest contract
nu transmite el insusi proprietatea, ci constituie doar un element care, unit cu posesia
bunului in timpul prevazut de lege (10-20 ani) si cu buna-credinta poate duce la dobandirea
originara a proprietatii.
Daca s-ar accepta concluzia potrivit cu care sanctiunea vanzarii bunului altuia ar fi
nulitatea absoluta, atunci institutia uzucapiunii scurte ar fi o contradictie in termeni si nu si-
ar gasi niciodata aplicare, intrucat titlul translativ provenind de la un neproprietar ar fi
intotdeauna lovit de nulitate absoluta, ori un titlu nul nu poate fi just titlu (art. 1897 alin.3
C.civ.).
      Aplicand aceste reguli cauzei deduse judecatii, se constata ca paratul ........ a fost de
buna-credinta, intrucat s-a intemeiat pe titlul de proprietate emis in favoarea vanzatorului
........, titlu care a creat o aparenta comuna si invincibila privind calitatea acestuia de
proprietar, iar pe de alta parte, s-a intemeiat cu buna-credinta pe cuprinsul cartii funciare,
din al carei continut rezulta ca proprietar este vanzatorul, nefiind notate actiuni care sa
conteste aceasta stare de drept.
      In conditiile art. 31 alin.1 si 2 din Legea nr. 7/1996, republicata, cuprinsul cartii
funciare, in afara ingradirilor si exceptiilor legale, se considera exact numai in folosul
acelei persoane care, in virtutea unui act juridic cu titlul legal, a dobandit cu buna-credinta
un drept real inscris in cartea funciara.
      Dobanditorul este considerat de buna-credinta daca, la data inregistrarii cererii de
inscriere a dreptului in folosul sau, nu a fost notata nici o actiune prin care se contesta
cuprinsul cartii funciare sau daca din titlul transmitatorului si din cuprinsul cartii funciare
nu reiese vreo neconcordanta intre aceasta si situatia juridica reala.
      Cumparatorul ........ a fost de buna-credinta in sensul art. 31 alin.2 din lege, in raport
de considerentele ce preced, intrucat din cuprinsul cartii funciare si din titlul vanzatorului
nu rezulta nicio neconcordanta intre dreptul de proprietate inscris in favoarea vanzatorului
si situatia juridica reala.
      Ca urmare, desi in ipoteza teoretica in care s-ar constata nulitatea titlului
vanzatorului s-ar putea solicita rectificarea cartii funciare, potrivit art. 34 pct.1 din elge,
sunt aplicabile si dispozitiile art. 36 din Legea nr. 7/1996, potrivit carora actiunea in
rectificare, intemeiata pe nevalabilitatea inscrierii, a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe
gresita calificare a dreptului inscris, se va putea indrepta si impotriva tertelor persoane care
si-au inscris un drept real, dobandit cu buna-credinta si prin act juridic cu titlu oneros,
bazandu-se pe cuprinsul cartii funciare, in termen de trei ani de la data inregistrarii cererii
de inscriere formulata de dobanditorul nemijlocit al dreptului a carui rectificare se cere,
afara de cazul cand dreptul material la actiunea de fond nu s-a prescris.
      Rezulta ca o eventuala actiune in rectificare pornita impotriva cumparatorului ........,
care a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului cu buna-credinta si cu titlu oneros,
nu putea fi pornita decat in termen de .... ani de la data inscrierii dreptului vanzatorului,
asadar, de la data de .......
      Dupa implinirea acestui termen de prescriptie, opereaza pe deplin principiul
publicitatii materiale a cartilor funciare, ceea ce inseamna ca titlul tertului nu mai poate fi
contestat ori desfiintat, impunandu-se mentinerea sa chiar daca titlul vanzatorului ar fi
anulat.
      Instanta apreciaza ca, in afara argumentelor referitoare la regimul juridic al vanzarii
bunului altuia si complementar acestora,  aplicarea regulilor mentionate din materia cartilor
funciare exclude, la randul sau, pronuntarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare
incheiat intre cei doi parati.
      
      Actiunea formulata urmeaza asadar a fi respinsa, in intregime, ca neintemeiata, in
temeiul art. 36 alin.3 din Legea nr. 18/1991, art. 15 din Constitutie, art. 1 din protocolul
nr... la Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului; art. 1337, art. 1339, art.
1895 - 1897, art. 1899 C.civ.; art. 31, art. 34 si art. 36 din Legea nr. 7/1996 privind
cadastrul si publicitatea imobiliara.
      Se vor relua si in cuprinsul dispozitivului mentiunile referitoare la renuntarea
paratului ........ la cererea reconventionale, precum si la anularea ca netimbrata cererii de
chemare in garantie formulata de acelasi parat.
      In temeiul art. 274 C.pr.civ., reclamanta cazuta in pretentii si aflata in culpa
procesuala datoreaza ..... lei cheltuieli de judecata paratului ........, reprezentand onorariul
avocatului. Va fi insa respinsa cererea paratului ........ privind cheltuielile de judecata,
acestea nefiind dovedite.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:

Respinge actiunea completata formulata de reclamanta ........, cu domiciliul ales la
Cabinet de Avocatura ......., situat in ....., ..... nr. ...., ........, et..., birou ..... sector ....., in
contradictoriu cu paratul ........, cu sediul ales la Cabinet de Avocat ........., situat in ...., str.
.........., bl..., sc..., et. ...., ap. ..., sector ...,  si cu paratul ........, domiciliat in ....., str. ..........,
bl. ..., sc. ..., et. .., ap. ..., sector ...., ca neintemeiata.
Ia act de renuntarea paratului ........ la judecarea cererii reconventionale.
Anuleaza cererea de chemare in garantie formulata de acelasi parat, ca netimbrata.
Respinge ca neintemeiata cererea paratului ........ privind obligarea reclamantei ........
la plata cheltuielilor de judecata.
Obliga reclamanta la .......... lei cheltuieli de judecata catre paratul .........
Cu drept de apel in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, ................





PRESEDINTE, GREFIER,






10