Apel. Retinerea cauzei spre rejudecare dupa anularea hotararii primei instante. Precizarea actiunii prin introducerea de noi parti si formularea de capete noi de actiune direct in apel. Incalcarea dispozitiilor art. 294 C.proc.civ. si a caracterului ...

Apel. Retinerea cauzei spre rejudecare dupa anularea hotararii primei instante. Precizarea actiunii prin introducerea de noi parti si formularea de capete noi de actiune direct in apel. Incalcarea dispozitiilor art. 294 C.proc.civ. si a caracterului devolutiv al apelului.

     Apelul este o cale de atac devolutiva, ceea ce ii confera un caracter deplin, in sensul ca poarta asupra tuturor imprejurarilor de fapt si de drept ale judecatii. Aceasta inseamna ca prin intermediul apelului se devolueaza in fata judecatorului ierarhic superior intreaga cauza, acesta examinand hotararea atacata atat sub aspectul legalitatii cat si al temeiniciei.
     Prin intermediul apelului nu se poate largi cadrul procesual, pentru ca instanta de apel realizeaza numai un control asupra hotararii atacate si nu poate avea in vedere decat elementele ce au format obiectul primei judecati.
Ea ramane instanta de control judiciar si cenzureaza hotararea primei instante numai in limitele in care aceasta din urma a fost investita.

Sectia I civila – Decizia civila nr. 152/22  martie 2012

Prin actiunea civila inregistrata pe rolul Judecatoriei Alba Iulia sub dosar nr. 4753/176/2007, reclamanta BZ a solicitat in contradictoriu cu paratii FS, FST si LA sa se dispuna iesirea din indiviziune a reclamantei si a paratilor in privinta terenurilor cuprinse in titlul de proprietate nr. 6433/617/1995, prin formarea a doua loturi dintre care unul pentru reclamanta si celalalt pentru parati si sa se dispuna intabularea in cartea funciara a dreptului de proprietate al reclamantei.
     La termenul de judecata din 28.02.2008 paratii au depus la dosar actiune reconventionala prin care au solicitat, in contradictoriu cu reclamanta BZ: sa se dispuna anularea certificatului de mostenitor nr. 228/2004 emis de BNP TE la data de 12.10.2004 in baza art. 88 alin. 1 din Legea 36/1995; sa se constate ca mostenitori acceptanti ai defunctei FP, decedata la 07.02.1993 sunt reclamantii reconventionali F, FD, FLT, FSD si LA; sa se constate ca masa succesorala dupa defuncta FP se compune din imobilele cuprinse in titlul de proprietate 6433/617/1995; sa se dispuna sistarea starii de indiviziune prin formare de loturi, conform cotelor de proprietate, un lot pentru reclamanta reconventionala FS, un lot pentru LA si un lot pentru FD, FLT si FSD, in indiviziune; sa se dispuna intabularea dreptului lor de proprietate astfel dobandit.
     Prin sentinta  civila nr. 2455/2010, Judecatoria Alba Iulia a  admis  in parte actiunea principala si actiunea reconventionala si in consecinta: s-a constatat nulitatea absoluta partiala a certificatului de mostenitor nr. 228/2004 emis de BNP TE in dosarul succesoral nr. 278/2004 in ce priveste compunerea masei succesorale si a cotelor legale de mostenire dupa defunctii FP, decedata la 07.02.1993, PG, decedata la 27.06.1997 si FS, decedat la 14.03.2004 privind imobilele inscrise in Titlul de proprietate nr. 6433/617/1995, mentinandu-l pentru imobilele inscrise in titlurile de proprietate nr. 5246/476/1995, nr. 7050/824/1995 si nr. 9378/926/1999; s-a constatat ca au calitatea de mostenitori legali acceptanti, dupa defuncta FP toate partile; s-a constatat ca  masa succesorala ramasa dupa  defuncta  este compusa din imobilele inscrise in Titlul de proprietate nr. 6433/617/1995; s-a sistat indiviziunea asupra imobilelor – terenuri extravilane inscrise in titlul de proprietate nr. 6433/617/199 ce formeaza masa succesorala, potrivit variantei III din raportul de expertiza topografica efectuat de SL prin formarea de loturi pentru fiecare; s-a dispus sistarea indiviziunii  asupra parcelelor intravilane cu nr. cad. 418-421, prin atribuirea acestora reclamantilor reconventionali si paratei LA; au fost obligati  reclamantii reconventionali si parata LA, la plata unei sulte, aferente imobilului intravilan, catre reclamanta principala BZ.
     Impotriva acestei sentinte a declarat recurs  reclamanta BZ si paratii reclamanti reconventionali FS, FD, FLT, FSD, LA.
Reclamanta BZ a criticat sentinta atacata sub doua aspecte:
In mod  nelegal instanta de fond a respins exceptia invocata de reclamanta privind prescriptia dreptului la actiune cu privire la actiunea reconventionala, motivand aceasta respingere cu referire la decizia nr. 6/2009 a ICCJ deoarece aceasta decizie rezulta ca a dezlegat o alta problematica legata de dreptul succesoral. In mod gresit instanta de fond a respins capatul de cerere privind partajarea imobilelor constructii deoarece aceasta cerere a fost formulata, iar expertiza Horhat vizeaza si partajarea constructiilor.
Paratii reclamanti reconventionali au solicitat modificarea in parte a sentintei atacate in ceea ce priveste sistarea starii de indiviziune si modalitatea de formare a loturilor, aratand ca sistarea starii de indiviziune s-a facut cu incalcarea dispozitiilor art. 673 ind. 5 al. 2 C. pr. civ. si art. 741 C. civ.; ca in mod gresit s-a retinut varianta III a raportului de  expertiza tehnica S.L. ca si cum ar corespunde vointei partilor, desi partile isi exprima vointa in fata instantei si nu in fata expertului, iar la efectuarea lucrarii nu au participat toate partile din dosar.  S-a mai  aratat ca  prin varianta  aleasa s-au fractionat excesiv terenurile si ar fi putut fi aleasa o varianta in care recurentii sa nu fie obligati la plata sultei. Instanta  s-a pronuntat si asupra a ceea ce nu s-a cerut in sensul ca FD, FLT si FD au solicitat formarea unui singur lot in indiviziune conform cotelor lor de proprietate, iar instanta de fond a efectuat loturi pentru fiecare din acestia.
La termenul din 01.02.2011, Tribunalul a pus in discutie calea de atac impotriva sentintei atacate si, raportat la valoarea imobilelor supuse partajului si dispozitiile art. 282  ind. 1 C. pr. civ., a stabilit calea de atac legala ca fiind apelul.
Prin decizia civila nr. 40/A/2011, Tribunalul Alba a admis apelul reclamantilor reconventionali FS, FD, FLT, FSD si LA impotriva sentintei civile nr. 2455/2010 pronuntata de Judecatoria Alba Iulia, pe care a anulat-o si a stabilit termen la data de 15.03.2011 pentru evocarea fondului.
Dupa evocarea fondului, in fata instantei de apel, reclamanta BZ a depus precizare de actiune in sensul ca a chemat in judecata pe paratii (A) FS in calitate de sotie supravietuitoare a defunctului FS, LA – in calitate de fiica a defunctului FS, FLT si FSD in calitate de fii - mostenitori ai defunctului FST, nepot de fiu decedat (FS) al defunctei FP, precum si pe (B) FE si FM,  solicitand: iesirea din indiviziune a reclamantilor si a paratilor mentionati la litera A, in privinta terenurilor cuprinse in titlul de proprietate nr. 6433/617/1995, prin formarea a doua loturi; sa se constate ca reclamanta si paratii de la litera A a precizarii sunt mostenitorii proprietarului de carte funciara FV; sa se constate ca paratii de la litera A sunt mostenitorii proprietarului de carte funciara FC;  sa se dispuna iesirea din indiviziune asupra imobilului casa si anexe inscrise in CF 71517 (numar vechi 707) O., prin atribuirea lor paratilor de la litera A si obligarea lor catre reclamanta la contravaloarea cotei sale de ?.
     Prin decizia civila nr. 282/A/2011, Tribunalul Alba a admis in parte actiunea civila formulata de reclamanta BZ impotriva paratilor FS, FD, FLT, FSD, LA, FE si FM, a  fost admisa in parte actiunea reconventionala formulata de reclamantii reconventionali FS, FM, FD, FLT si FSD impotriva  paratei reconventionale BZ.
Pentru a pronunta aceasta decizie, Tribunalul a retinut ca nu se mai afla in faza judecarii apelului, ci in evocarea fondului dupa anularea sentintei intrucat nu au fost chemati in judecata mostenitorii paratului FST.
     Reclamanta a precizat actiunea conform celor dispuse prin Decizia Civila nr. 40/A/08.02.2011 a Tribunalului Alba. Pentru acest considerent a fost respinsa exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de parati prin intampinare.
     Impotriva deciziei nr. 282/A/2011 au declarat recurs reclamantii reconventionali FS, LA, FD, FLT si FSD, solicitand in principal casarea deciziei si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de apel, iar in subsidiar, modificarea hotararii atacate in sensul admiterii in intregime a cererii reconventionale si a admiterii in parte a actiunii principale.
     In expunerea de motive, recurentii arata ca instanta de apel a incalcat prevederile art. 294 C. pr. civ., intrucat reclamanta si-a precizat actiunea in apel, schimband obiectul actiunii si introducand in cauza alte persoane, contrar dispozitiilor mentionate.
     Recurentii critica de asemenea modalitatea de sistare a constructiei, sustinand ca, desi nu s-a facut dovada care sunt constructiile ce intra in masa succesorala, instanta de apel a sistat indiviziunea asupra constructiilor de titlu de proprietate, cu toate ca nu a fost investita in acest sens, si nu s-a pronuntat asupra iesirii din indiviziune pentru imobilul din CF 71517 O. si nici asupra cererii reclamantilor reconventionali de a sista indiviziunea asupra terenurilor in natura, pentru a nu fi obligati la plata sultei.
     In drept se invoca art. 304 pct. 9 C. pr. civ.
     Analizand legalitatea deciziei atacate prin prisma criticilor formulate, Curtea a admis recursul, a casat decizia si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante de apel, retinand urmatoarele:
     Apelul este o cale de atac devolutiva, ceea ce ii confera un caracter deplin, in sensul ca poarta asupra tuturor imprejurarilor de fapt si de drept ale judecatii. Aceasta inseamna ca prin intermediul apelului se devolueaza in fata judecatorului ierarhic superior intreaga cauza, acesta examinand hotararea atacata atat sub aspectul legalitatii cat si al temeiniciei.
     Efectul devolutiv al apelului nu are insa un caracter absolut, el fiind supus unor limitari prevazute de dispozitiile procedurale. Una din aceste restrictii este impusa de regula potrivit careia efectele apelului nu se pot rasfrange decat asupra a ceea ce s-a judecat de catre prima instanta. Aceasta inseamna ca prin intermediul apelului nu se poate largi cadrul procesual, pentru ca instanta de apel realizeaza numai un control asupra hotararii atacate si nu poate avea in vedere decat elementele ce au format obiectul primei judecati.
Aceasta regula este enuntata de dispozitiile art. 294 alin. 1 C. pr. civ., potrivit carora, in apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi. Aceasta regula este valabila pe toata durata solutionarii apelului, neavand relevanta ca instanta de apel evoca sau nu fondul. Ea ramane instanta de control judiciar si cenzureaza hotararea primei instante numai in limitele in care aceasta din urma a fost investita.
In cauza, reclamanta a depus o precizare de actiune dupa pronuntarea de catre tribunal a deciziei civile nr. 40/A/2011, prin care, contrar prevederilor art. 294 alin. 1 C. pr. civ.,  a introdus in cauza parti care nu au figurat la fond si a formulat petite noi.
     Astfel, prin actiunea principala a inteles sa se judece cu paratii FS, FST si LA si, desi s-a depus la dosar, inainte de prima zi de infatisare, certificatul de deces al paratului FST, decedat din noiembrie 2004, reclamanta nu si-a modificat actiunea sub aspectul partilor. A inteles sa faca acest lucru doar in apel si a modificat actiunea, chemand in judecata pe paratii FLT si FSD, dar nu in calitate de mostenitori ai unei parti, respectiv a paratului FST, care era decedat la data introducerii actiunii la fond, ci in nume propriu, ceea ce este inadmisibil fata de prevederile art. 294 alin. 1 C pr. civ ., nefiind incidenta ipoteza din art. 285 C pr. civ.
Mai mult, alaturi de acesti parati, prin precizarea din apel reclamanta a chemat in judecata si alte persoane, care nu au nicio legatura cu paratii initiali, ci sunt descendenti ai unor proprietari tabulari asupra unui imobil care de asemenea nu a facut obiectul actiunii principale.
     Ca urmare, prin cererea depusa in apel, reclamanta a modificat cadrul procesual sub aspectul partilor, cu incalcarea dispozitiilor art. 294 alin. 1 C pr. civ.
Prin aceeasi cerere s-a modificat actiunea si sub aspectul obiectului. Astfel, reclamanta a investit instanta de judecata cu o actiune in sistarea starii de indiviziune asupra terenurilor din titlu de proprietate nr. 6433/617/1995. In considerente aceasta arata ca va preciza actiunea pana la primul termen de judecata in ce priveste constructia casa de locuit, dar nu a facut o astfel de precizare.
     La dezbaterea fondului, reclamanta a solicitat sistarea starii de indiviziune numai asupra terenurilor din titlu. Dupa repunerea pe rol a cauzei pentru depunerea unor acte de stare civila, fara a se mai administra nicio alta proba cu exceptia inscrisurilor depuse la solicitarea instantei si fara a se preciza actiunea, reclamanta a solicitat si sistarea indiviziunii asupra constructiei, fara a identifica in niciun fel, pe parcursul procesului, aceasta constructie.
     Prin precizarea actiunii depusa in apel, reclamanta a solicitat ca instanta sa constate calitatea de mostenitori a partilor nou-introduse dupa defunctii FV si FC si sa se dispuna iesirea din indiviziune asupra imobilului inscris in CF 71517 O.  (nr. vechi 707). In motivarea acestei precizari, reclamanta arata ca cei doi defuncti sunt proprietari tabulari asupra imobilului identificat prin precizare, iar paratii introdusi in apel sunt mostenitorii acestor proprietari.
     Fata de petitul si de considerentele precizarii depuse in apel este evident ca prin aceasta s-a modificat actiunea principala, incalcandu-se limitele efectului devolutiv al apelului.
     Gresit a retinut tribunalul ca, anuland hotararea primei instante, nu se mai afla in judecarea apelului, ci in evocarea fondului. Legea permite solutionarea cererii de apel in doua etape, prima in care se anuleaza sentinta atacata pentru motivele expres si limitativ prevazute de art. 297 alin. 1 C. pr. civ., iar a doua etapa, in care instanta de apel evoca fondul. Evocarea fondului nu transforma instanta de apel in prima instanta, ci presupune rejudecarea actiunii prin prisma tuturor imprejurarilor de fapt si de drept. Tribunalul ramane instanta de apel si atunci cand rejudeca fondul, fiind constituit in complet de apel conform prevederilor legale si  pronuntand o hotarare supusa cailor de atac specifice deciziilor din apel. Evocand fondul, instanta de apel solutioneaza cererea de apel cu care a fost investita, raspunzand criticilor formulate de apelanti.
     Rejudecarea dupa evocarea fondului nu poate avea loc decat in limitele efectului devolutiv, limite care interzic modificarea actiunii cu care a fost investita prima instanta ori formularea de cereri noi. Prin precizarea din apel, reclamanta a largit cadrul procesual cu care investise prima instanta atat sub aspectul partilor cat si al obiectului. Analizand apelul reclamantei raportat la aceasta precizare, instanta de apel a pronuntat o hotarare nelegala, incalcand prevederile art. 297 C. pr. civ. si provocand recurentilor vatamarea dreptului lor la un dublu grad de jurisdictie. Aceasta vatamare nu poate fi inlaturata altfel decat prin casarea deciziei si trimiterea cauzei spre rejudecare, astfel ca aceste critici ale recurentilor se circumscriu motivului de recurs prevazut de art. 304 pct. 5 C. pr. civ.
     Constatand fondat acest motiv de recurs, apare ca inutila cercetarea celelalte critici referitoare la gresita aplicare a legii in ce priveste modalitatea de sistare a starii de indiviziune.
     Pentru toate aceste considerente, in baza art. 312 C.pr.civ., Curtea a admis recursul declarat de reclamantii reconventionali FS, L, FD, FLT si FSD, a casat decizia instantei de apel si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de apel.
     Cu ocazia rejudecarii, instanta de apel va avea in vedere la evocarea fondului doar actiunea reclamantei asa cum a fost formulata in fata primei instante si numai in aceste limite va solutiona  apelurile.