Dreptul parintelui caruia nu i-a fost incredintat copilul de a pastra legaturi personale cu acesta. Verificarea starii de sanatate a minorului si a conditiilor morale si materiale ale parintelui. Interesul minorului.

     Dreptul parintelui caruia nu i-a fost incredintat copilul de a pastra legaturi personale cu acesta. Verificarea starii de sanatate a minorului si a conditiilor morale si materiale ale parintelui. Interesul minorului.
     
     Vechiul Cod al  familiei : art.  43 alin. 3,  100, 101.
     Legea nr. 272/2004: art. 14, 16, 22. 
   Conventia pentru apararea drepturilor si a libertatilor fundamentale: art. 8.
     
     
     Potrivit legii, ambii parinti, chiar daca nu locuiesc impreuna  sunt datori sa ingrijeasca de persoana copilului minor, astfel ca parintele care nu locuieste  impreuna cu minorul  trebuie sa pastreze dreptul de a avea legaturi personale  cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala ( art. 100 si 101 din Vechiul Cod al  familiei, texte de lege aplicabile in cauza raportat la data nasterii raportului juridic dedus judecatii). Dispozitiile art. 14 din Legea nr. 272/2004 consacra insa si dreptul copilului de a avea legaturi personale atat  cu ambii parinti, cat si cu rudele sale si cu celelalte persoane fata de care a dezvoltat relatii apropiate.
     Astfel, atata timp  cat s-a dovedit cauzei ca  tatal s-a ocupat de minor, fiind  in perioada septembrie 2007- martie 2009  in concediul de paternitate, ca minorul este puternic atasat de tata si ca in prezent minorul are o stare de sanatate buna, iar  deplasarea acestuia la domiciliul tatalui, unde are conditii corespunzatoare de viata,  nu este de natura a pune in pericol  starea de sanatate  a minorului, se  apreciaza ca programul stabilit de instanta de fond si mentinut de instanta de apel, este unul ineficient, inadecvat care nu-i  permite parintelui  caruia nu i-a fost incredintat copilul minor sa vegheze  la cresterea si ingrijirea acestuia, sa pastreze relatia afectiva specifica copil - parinte . Mai mult decat atat, exercitarea acestui drept conditionat de prezenta celuilalt parinte  il poate influenta in mod negativ pe copil fata de starea de tensiune existenta  intre fostii soti, context in care programul stabilit de instantele anterioare poate fi  caracterizat ca fiind unul contrar interesului superior al copilului.
      
Sectia pentru cauze cu minori si de familie - Decizia    civila nr.78 /19 iunie 2012

     Prin sentinta civila nr. 2642/2011 pronuntata de Judecatoria Alba Iulia in dosar nr. 11053/176/2010 s-a hotarat, printre altele,  admiterea  in parte atat a cererii principale formulata de reclamantul P.A.I.  impotriva paratei P.C.E. , cat si a  cererii reconventionale precizata formulata de parata-reclamanta P.C.E.,  impotriva reclamantului-parat P.A.I. 
S-a dispus desfacerea casatoriei incheiate intre parti din culpa comuna a partilor.
A fost incredintat paratei-reclamante spre crestere si educare minorul P.F.D.  si s-a incuviintat  reclamantului-parat sa aiba legaturi personale cu minorul P.F.V. , cu stabilirea  urmatorului program de vizitare a minorului :  in zilele de sambata si duminica din prima si a treia saptamana a fiecarei luni, intre orele 15-19, fara a putea fi luat la domiciliul reclamantului-parat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut urmatoarele: Partile s-au casatorit la data de 11.09.2004 la Primaria orasului Cugir, iar din casatorie a rezultat minorul P.F.D.  nascut la data de 27.02.2007.
     Instanta a constatat in raport de probele dosarului,  ca intre parti au intervenit neintelegeri grave, motiv pentru care s-a apreciat ca relatiile de familie sunt grav si iremediabil vatamate, astfel ca o continuare a casatoriei a devenit imposibila.
     Pentru aceste considerente instanta a dispus in baza art.38 alin.1 din Codul familiei desfacerea casatoriei din culpa comuna a partilor
     Din probatoriul administrat in cauza reiese faptul ca in prezent cea care se ocupa indeaproape de minor este reclamanta, aceasta dispunand si de mijloace materiale suficiente pentru a asigura minorului o normala crestere si educare.
     Avand in vedere interesul minorului, apreciat prin prisma dovezilor referitoare la preocuparea permanenta a paratei-reclamante fata de el, acordul reclamantului-parat cu privire la incredintarea lui paratei-reclamante, concluziile anchetei sociale, instanta, in baza art.42 alin.1 din Codul familiei, a incredintat minorul spre crestere si educare paratei-reclamante, iar in  temeiul art.42 alin.3, art.101,  raportat la art.86 si art.94 din Codul familiei reclamantul-parat a fost obligat sa plateasca in favoarea minorului P.F.D. , o pensie de intretinere in cuantum total de  170 lei lunar, incepand cu data introducerii cererii de chemare in judecata  (24.11.2010) si pana la majoratul beneficiarului.
     In ceea ce priveste dreptul parintelui de a avea legaturi personale cu minorul, art.43 alin.3 C.fam. contine o dispozitie de principiu, potrivit careia parintelui divortat, caruia nu i-a fost incredintat copilul spre crestere si educare, pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala.
Astfel, in situatia in care parintele caruia i s-a incredintat copilul nu ajunge la o intelegere cu celalalt parinte cu privire la exercitarea drepturilor acestuia din urma, se va putea stabili de catre instanta programul de vizitare a minorului in asa fel incat sa se asigure pastrarea legaturii cu minorul intr-o maniera eficienta, corespunzatoare varstei si starii de sanatate a minorului. Acest drept urmeaza a fi exercitat insa in asa fel incat sa nu se influenteze negativ dezvoltarea minorului, urmand a se stabili un program prin care sa fie respectate conditiile normale in privinta intretinerii acestor legaturi.
     Sub acest aspect, al programului ce urmeaza a se stabili, instanta a considerat adecvat atat interesului minorului, in prezent in varsta de 4 ani, cu probleme cardiace (operat la inima), cat si dreptului parintesc al reclamantului-parat, ca programul lunar sa fie stabilit astfel : in zilele de sambata si duminica din prima si a treia saptamana a fiecarei luni, intre orele 15-19, fara a putea fi luat la domiciliul reclamantului-parat.
  La stabilirea acestui program instanta a avut in vedere atat varsta inca frageda a minorului, cu toate ca din declaratiile martorilor rezulta ca si reclamantul-parat are deprinderi in ingrijirea minorului, fiind si el o perioada in concediul de paternitate, instanta insa a avut in vedere si operatia pe cord suferita recent de minor, fiind necesara o recuperare corespunzatoare, intr-un mediu cat mai steril posibil, ori scoaterea minorului pentru moment din mediul protejat ar putea pune in pericol starea de sanatate a acestuia. Ulterior, reclamantul-parat ar putea solicita schimbarea programului de vizita in cazul in care sistemul imunitar al minorului s-ar intari.
Impotriva  acestei sentinte a declarat apel reclamantul P.A.I. solicitand schimbarea in parte a acestuia in sensul  admiterii in totalitate a actiunii principale .
Critica adusa sentintei atacate vizeaza modalitatea de exercitare a drepturilor parintesti , apelantul reclamant sustinand ca  programul stabilit este prea restrictiv,  ca in mod nelegal  nu i s-a permis luarea minorului de la domiciliul mamei, retinandu-se gresit  ca problemele cardiace ale minorului nu permit luarea acestuia de la domiciliul mamei, iar recuperarea acestuia trebuie sa se faca intr-un mediu cat mai steril, altfel fiind pusa in pericol starea de sanatate a copilului.  Se invoca art. 43 alin. 3 Codul familiei, precum si  art. 8 din CEDO cu practica  (cauza Elsholz contra Germaniei din 13 iulie 2000, cauza Ignaccolo-Zenide contra Romaniei din 25 ian. 2000 si cauza Maire contra Portugaliei din 26 iunie 2003).
     Prin decizia civila nr. 33/A/07 februarie 2012 pronuntata de Tribunalul Alba, Sectia I Civila, s-a respins apelul declarat  de reclamantul P. A.  .
     Pentru a pronunta aceasta hotarare s-a retinut de catre instanta de apel, in esenta,  cu referire la actele si lucrarile dosarului ca in cazul de fata situatia minorului este putin mai speciala, avand in vedere starea sa de sanatate . Este adevarat ca minorul este atasat de tatal sau, aspect ce nici nu a fost contestat de catre mama copilului, insa se apreciaza ca programul de vizitare al minorului asa cum a fost solicitat de reclamantul apelant pericliteaza atat sanatatea acestuia cat si starea sa emotionala in acest moment.
In lipsa intelegerii parintilor in vederea realizarii interesului superior al copilului se apreciaza ca nu exista nici un temei pentru a schimba programul de vizita stabilit  de instanta de fond care a precizat doar ca vizitarea minorului se va face fara ca acesta sa fie transportat la domiciliul reclamantului, dar fara a exclude plimbarile prin oras sau alte activitati.
     Impotriva acestei decizii, a declarat recurs,  in termenul legal, reclamantul P.A.I.,  solicitand admiterea recursului, modificarea in intregime a deciziei civile atacate in sensul admiterii apelului formulat impotriva sentintei instantei de fond cu consecinta admiterii actiunii introductive de instanta acesteia asa cum a fost formulata, solicitand si cheltuieli de judecata.
          In motivarea recursului reclamantul  arata, in esenta, ca prin cererea introductiva de instanta a solicitat a i se incuviinta dreptul al legaturi personale cu  minorul dupa un anumit program, insa, solutia instantei de fond , mentinuta si de instanta de apel, a fost in sensul  stabiliri unor legaturi personale cu  minorul intr-un program rigid motivat de starea de sanatate a minorului, dar  argumentele instantelor anterioare nu sunt intemeiate, fiind dovedit la dosar ca nu exista nici un impediment ca minorul sa fie deplasat la domiciliul tatalui, starea de sanatate a copilului este buna, permitand deplasarea cu autoturismul, interesul minorului fiind acela de a aprofunda relatiile cu tatal sau. Se mai sustine ca  parata nu-i permite sub nicio forma sa viziteze copilul si sa isi exercite corespunzator relatiile dintre parinte si copil, ca nu este necesara prezenta mamei, mai ales ca relatiile dinte parinti sunt tensionate, iar opozitia mamei de a nu-i permite sa aiba legaturi personale cu minorul  prin luare de la domiciliu este gresita si incalca reglementarile legale, avand in vedere ca in temeiul art. 43 al. 3 din Codul familiei, potrivit carora  parintele divortat caruia nu i s-a incredintat copilul pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta precum si de a veghea la cresterea, invatatura si pregatirea lui profesionala , si mai mult decat atat incalca art. 8 CEDO care consacra dreptul de a avea  legaturi personale cu minorul. 
          In final , reclamantul  recurent solicita a i se stabilii un program de vizitare dupa urmatorul program:  in prima si a treia saptamana din luna din ziua de vineri ora 17 pana duminica la orele 17, cate trei zile de sarbatorile de Craciun si de Pasti, de ziua minorului o data la doi ani si o luna in vacanta de vara.
     In recurs Curtea a admis si administrat la cererea recurentului reclamant proba cu inscrisuri .  
  Prin decizia civila nr. 78 din 19 iunie 2012 - Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia pentru cauze cu minori si de familie s-a admis  recursul promovat de reclamant, s-a modificat decizia civila atacata in sensul admiterii  apelului formulat de reclamantul P.A.I.   impotriva sentintei civile nr. 2642/2011 pronuntata de Judecatoria Alba Iulia, cu consecinta schimbarii sentintei instantei de fond  numai sub aspectul legaturilor personale cu minorul .
     S-a incuviintat ca   reclamantului sa aiba legaturi personale  cu minorul P.  F. V.  nascut la  data de 27.02.2007 dupa urmatorul program:
     - in prima si a treia saptamana  din fiecare luna de vineri de la orele 17,00 pana duminica la orele 17,00;
     - trei zile de sarbatorile de Craciun in anii pari;
     - trei zile de sarbatorile de  Pasti in anii impari;
     - de ziua minorului, respectiv 27 februarie odata la doi ani;
     - o luna in vacanta de vara, program de vizita care se va efectua prin luarea minorului de la domiciliu si aducerea lui la acelasi domiciliu.       
      Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de recurs a retinut si motivat urmatoarele :
  Curtea de apel, analizand actele si lucrarile dosarului, apreciaza ca, in adevar,   decizia civila atacata se impune a fi reformata, intrucat instanta de apel prin respingerea apelului reclamantului  a pronuntat o hotarare cu  aplicarea gresita a legii.
     In concret, speta pune in discutie  dispozitiile  art. 43 alin. 3 din Vechiul Cod la familiei, care consacra dreptul   parintelui caruia nu i-a fost incredintat spre crestere si educare minorul, de a  pastra dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala, art.16 si 22 din Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, ce consacra dreptul copilului la protectia vietii sale de familie (denumita in continuare Legea nr. 272/2004),  art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor si a libertatilor fundamentale (denumita in continuare Conventie ) , precum si a practicii Curtii Europene a Drepturilor Omului (denumita in continuare Curte) in aceasta materie, sens in care obiectiunea intimatei parate  ca  legaturile firesti dintre reclamant  si copil sa se desfasoare la domiciliul mamei  trebuie sa fie fundamentata pe probe din care sa rezulte neechivoc ca aceasta limitare  este impusa in interesul superior al copilului. Altfel, o atare impiedecare ori limitare afecteaza dreptul la respectul vietii de familie, asa cum continutul acestui drept a fost dezvoltat in jurisprudenta Curtii. In spiritul dispozitiilor art. 8 din Conventie, potrivit caruia „orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale … de familie”, s-a exprimat si Curtea, in sensul ca atunci cand interesele parintilor sunt in conflict, iar copiii nu sunt suficient de maturi pentru a-si putea exprima ei insisi in mod clar propriile preferinte, interesele superioare ale acestora primeaza si trebuie promovate ( Cauza Ignaccolo – Zenide contra Romaniei, Hot. nr. 1/200, Cauza Laforgue contra Romaniei, Hot. nr. 13/2006).    
     Potrivit legii, ambii parinti, chiar daca nu locuiesc impreuna  sunt datori sa ingrijeasca de persoana copilului minor, astfel ca parintele care nu locuieste  impreuna cu minorul  trebuie sa pastreze dreptul de a avea legaturi personale  cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala ( art. 100 si 101 din Vechiul Cod al  familiei, texte de lege aplicabile in cauza raportat la data nasterii raportului juridic dedus judecatii).  Dispozitiile art. 14 din Legea nr. 272/2004 consacra insa si dreptul copilului de a avea legaturi personale atat  cu ambii parinti, cat si cu rudele sale si cu celelalte persoane fata de care a dezvoltat relatii apropiate. Articolul 15 din lege reglementeaza modalitatile de exercitare a relatiilor personale.
Din coroborarea acestor dispozitii legale rezulta ca legiuitorul consacra atat dreptul parintelui de a mentine relatii personale cu copilul sau, avand in vedere ca acest parinte are aceeasi raspundere in ce priveste cresterea si educarea copilului, cat  si dreptul copilului, care, pentru a-si dezvolta armonios personalitatea ca viitor adult si a avea un psihic echilibrat, are dreptul de a mentine legaturi personale nu numai cu ambii parinti, ci si cu rudele sale, dat fiind ca intre drepturile copilului se inscrie si acela de a creste in familie.
In raport de aceste considerente, precum si in raport de probele administrate cauzei Curtea nu poate impartasii argumentele instantelor anterioare.
     In speta, Curtea apreciaza ca programul stabilit de instanta de fond si mentinut de instanta de apel,  poate fi  caracterizat ca fiind unul ineficient, inadecvat care nu-i  permite parintelui  caruia nu i-a fost incredintat copilul minor sa vegheze  la cresterea si ingrijirea acestuia, sa pastreze relatia afectiva specifica copil - parinte, exercitarea acestui drept conditionat de prezenta celuilalt parinte  il poate influenta in mod negativ pe copil fata de starea de tensiune existenta  intre fostii soti.
     Astfel, se retine ca minorul, nascut la data de 27.02.2077 , urmare a relatiilor de casatorie dintre parti, a fost incredintat prin hotararea de divort  in ingrijirea mamei, intimate parate,  iar tatal, recurentul reclamant a criticat hotararile judecatoresti anterioare sub aspectul programului stabilit, sustinand ca nu este  corespunzator, mai ales ca nu s-a incuviintat ca legaturi personale sa se desfasoare la domiciliul tatalui , recurentului conform programului de vizita stabilit .
     Curtea de Apel, examinand actele si lucrarile dosarului, apreciaza ca criticile recurentului reclamant sunt intemeiate,  programul stabilit de instantele anterioare este prea restrictiv si nu corespunde interesului superior al minorului.
     Relativ la aceasta se retine ca  s-a dovedit cauzei ca tatal s-a ocupat de minor, fiind  in perioada septembrie 2007- martie 2009  in concediul de paternitate . Tot astfel, din probele dosarului necontestate de parti nu rezulta ca recurentul a avut vreun comportament ori vreo manifestare nepotrivita, violenta in raport cu fiul sau minor, de natura a-l descalifica pe reclamant ca parinte si nu s-a dovedit nici imprejurarea ca mentinerea legaturilor personale cu tatal dauneaza intereselor  copilului.
     Este adevarat ca actele medicale depuse la dosar releva ca minorul la data de 04.11.2010 a suferit o interventie chirurgicala pe cord,  iar din biletul de externare s-a stabilit un plan recuperator, insa,  potrivit referatului emis de Conf. Dr. H.S., medicul specializat in chirurgie cardiovasculara pediatrica ce a efectuat interventia operatorie, in prezent,  din punct de vedere chirurgical,  minorul nu necesita supraveghere medicala specializata si nici un regim de viata special, iar schimbarea temporara a mediului nu ar trebui sa influenteze starea  sa din punct de vedere al afectiunii cardiace in masura in care nu sunt afectate conditiile normale de viata .
     In acest sens sunt si concluziile Dr. D.M. , medicul  de familie al minorului, care arata ca in prezent minorul este sanatos clinic, sub supravegherea activa a medicilor de la Institutul de Boli Cardiovasculare si Transplant Tg. Mures , Sectia Cardiologie pediatrica.
     In raport de aceste probe este de necontestat  ca in prezent minorul are o stare de sanatate buna, iar  deplasarea acestuia la domiciliul tatalui, unde are conditii corespunzatoare de viata,  nu este de natura a pune in pericol  starea de sanatate  a minorului, mai ales ca s-a facut dovada ca in com. R., jud. H. , unde se afla locuinta tatalui,  exista dispensar medical.   
     Curtea de Apel constata ca relatiile tensionate dintre cei doi parinti se concretizeaza in efecte negative pe care le marcheaza in stabilitatea emotionala a copilului, astfel ca este de dorit ca derularea relatiilor dintre copil si tata, sa aiba loc la domiciliul tatalui. Prin incuviintarea ca relatiile personale dintre tata si minor  sa se desfasoare la domiciliul tatalui, s-ar evita situatiile conflictuale dintre cei doi parinti , astfel ca starea emotionala a copilului nu ar mai fi afectata si s-ar aprofunda relatiile afective specifice dintre recurent si minor .
     Varsta destul de frageda a copilului  ar putea fi un argument pertinent pentru sustinerile mamei, intimatei, insa la dosar nu s-a facut dovada ca  tatal nu  ar fi capabil sa asigure ingrijirea minorului in varsta de  5 ani , iar legaturile personale cu minorul au ca scop tocmai consolidarea raporturilor afective dintre parintele caruia nu i-a fost incredintat minorul si acesta din urma.
     Curtea retine , pe de o parte, ca  relatiile  conflictuale dinte fostii soti, respectiv, comportamentul necorespunzator al reclamantului fata de parata, nu are nicio relevanta in prezentul recurs , raport la obiectul acestuia, iar, pe de alta parte,  intimitatea necesara unei relatii personale atat de delicate, in conditiile in care  intre parintii minorului exista o stare conflictuala acuta si de durata,  trebuie asigurata printr-o comunicare in afara locuintei si a prezentei mamei, altfel exista  riscul unei efect invers decat recuperarea firescului acestei relatii.
     Examinand actele si lucrarile dosarului, se apreciaza ca  nu se va putea realiza o astfel de relatie decat prin mentinerea legaturii personale in mod efectiv si independent de orice influenta a celorlalti membri ai familiei minorului.
Mentinerea legaturilor personale dinte tata si copil , cel putin la acest moment nu dauneaza interesului superior al copilului, atata vreme cat in cauza nu s-a dovedit ca deplasarea minorului  la domiciliul tatalui afecteaza in vreun fel interesele minorului in cauza.
     Fata de aceste considerente, Curtea, conform art.312 alin. 1, 2 si 3 Cod pr.civila. va  admite recursul reclamantului .