Inadmisibilitatea invocarii exceptiei de nelegalitate a Raportului de audit de operatiuni intocmit de CURTEA DE CONTURI – Autoritatea de Audit.
(Decizie nr. 7518 din data de 03.11.2014 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia)Inadmisibilitatea invocarii exceptiei de nelegalitate a Raportului de audit de operatiuni intocmit de CURTEA DE CONTURI – Autoritatea de Audit.
Raportului de audit ii lipseste aptitudinea de a da nastere, a modifica sau a stinge raporturi juridice, cu alte cuvinte de a produce efecte prin el insusi, fiind un act premergator activitatii de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare ce urmeaza a fi efectuata si finalizata prin emiterea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare (actul administrativ care produce efecte juridice este Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare, acesta fiind actul prin care s-a aplicat corectia financiara autoritatii contractante si care reprezinta titlul de creanta); or, nefiind aplicate corectii financiare acesta nu este titlu de creanta si nu poate fi pus in executare astfel incat nefiind act administrativ nu poate fi suspus controlului de legalitate in condi?iile art. 4 din Legea contenciosului administrativ, in forma in vigoare la data investirii instan?ei cu ac?iunea principala, astfel ca excep?ia de nelegalitate este inadmisibila.
Sectia de contencios administrativ si fiscal – Decizia nr. 7518/03 noiembrie 2014
Prin sentinta administrativa nr. 341/CA/2014 a Tribunalului Hunedoara a fost admisa actiunea in contencios administrativ formulata si precizata de reclamantul JUDETUL H. in contradictoriu cu paratul MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI TURISMULUI – Directia de Control si Verificare Utilizare Fonduri Comunitare.
S-a dispus anularea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare avand nr. CA-22201 din data de 22.03.2012, inregistrata la Consiliul Judetean Hunedoara sub nr. 2922 din data de 10.04.2012.
S-a dispus anularea Deciziei nr. 114/6.06.2012 emisa de parata in solutionarea contestatiei promovata impotriva Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare avand nr.CA- 22201 din data de 22.03.2012, inregistrata la Consiliul Judetean Hunedoara sub nr. 2922 din data de 10.04.2012.
S-a admis exceptia de nelegalitate invocata de reclamantul JUDETUL H. in contradictoriu cu parata CURTEA DE CONTURI – Autoritatea de Audit.
S-a constatat nelegalitatea partiala a Raportului de audit de operatiuni pentru POR al Autoritatii de Audit nr. 51648/AP/22.12.2011 si pe cale de consecinta, s-a inlaturat acest act de la solutionarea prezentei cauze.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta a retinut urmatoarele:
Potrivit Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare avand nr. CA-22201 din 22.03.2012 rezulta ca in urma reverificarii procedurii de achizitie publica privind atribuirea contractului de executie de lucrari nr. 277/19.06.2009, Directia de Control si Verificare Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului a emis titlu de creanta potrivit recomandarilor Autoritatii de Audit in Raportul de Audit de operatiuni pentru POR nr. 51648/AP/22.12.2011.
La momentul desfasurarii procedurii de atribuire a contractului de executie de lucrari nr.277/19.06.2009, in privinta activitatilor de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare, cadrul legal de reglementare era dat de legiuitor prin O.G. nr.79/2003.
Aceasta Ordonanta de guvern a fost aplicabila pana la data de 30.06.2011, data abrogarii acesteia prin O.G. nr.66/2011.
Asa fiind prevederile O.G. nr. 66/2011 nu pot fi aplicate unor raporturi juridice desfasurate si finalizate anterior intrarii sale in vigoare potrivit principiului general ca norma juridica activeaza atata timp cat este in vigoare retinandu-se si celelalte doua principii conexe: respectiv principiul aplicarii imediate a normei si principiul neretroactivitatii legii (normei juridice).
Raportat la cele de mai sus, instanta a retinut ca in ceea ce priveste modalitatea de atribuire a contractului, intreaga procedura de atribuire a contractului s-a petrecut sub efectul O.G. nr.79/2003.
Instanta a apreciat ca eronata sustinerea paratului Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului prin Directia de Control si Verificare Utilizare Fonduri Comunitare privitor la existenta unui prejudiciu in cauza atunci cand afirma ca „Se prezuma astfel ca nu a fost respectat principiul concurentei cu efecte directe asupra eficientei utilizarii fondurilor publice, presupunand ca participarea mai multor ofertanti s-ar fi putut materializa in oferte mai avantajoase, fata de cea atribuita”.
Facand trimitere la Raportul procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica Tribunalul a mai retinut faptul ca pana la data limita de depunere a ofertelor, specificata in anuntul de atribuire, au fost depuse la sediul autoritatii contractante 7 oferte in vederea adjudecarii contractului licitat iar la data publicarii fisei de date de achizitii in SEAP niciuna dintre oferte nu a fost descalificata prin raportare la cerintele minime de calificare.
S-a mai retinut ca Raportul procedurii de atribuire a contractului de achizitii emis in urma analizarii ofertelor depuse de catre ofertanti nu a fost contestat de catre niciun ofertant sau revocat de catre autoritatea contractanta sau alte autoritati cu atare atributii.
Mai mult, din constatarile efectuate de organul de control s-a constatat ca proiectul finantat a fost realizat in procent de 100%, cu respectarea indicatorilor asumati in cererea de finantare.
Instanta a mai retinut ca procesul de atribuire a contractului de achizitie publica a fost supus verificarii de catre Ministerul Finantelor Publice, potrivit dispozitiilor O.U.G. nr.30/2006- privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica, concluzia observatorilor fiind in sensul ca procedura a fost initiata, s-a desfasurat si finalizat cu respectarea procedurii legale reglementate de O.U.G. nr.34/2006, neconstatandu-se niciun fel de abateri de la acestea.
Analizand ofertele depuse se constata ca oferta inaintata de S.C. D.P. SA, ofertantul declarat castigator, a avut pretul cel mai scazut in comparatie cu toti ceilalti operatori economici ofertanti.
Privitor la nelegalitatea Raportului de Audit al Curtii de Conturi a Romaniei s-au retinut urmatoarele:
Cele doua entitati indicate in procedura de audit, respectiv autoritatea de audit si cea auditata au nesocotit drepturile beneficiarului final, respectiv ale judetului H.
Potrivit prevederilor legale anterior mentionate, in cuprinsul constatarilor Autoritatea de Audit, pe marginea caruia se realizeaza procedura de conciliere, trebuiau indicate neregulile constatate, slabiciunile in sistemul de management si control precum si impactul acestora, natura erorilor constatate si eventuale corectii financiare si masurile propuse in vederea remedierii lor.
Cu toate acestea Autoritatea de Audit s-a marginit in actiunea sa de audit sa constate ca la procedura de licitatie deschisa au fost depuse 7 oferte, dintre care doar 4 au fost apreciate admisibile, declarandu-se castigatoare oferta cu pretul cel mai mic care insa nu indeplinea criteriul de solvabilitate patrimoniala.
In privinta sistemului de control, rezulta din cuprinsul constatarilor ca acest contract a fost verificat de OIPOR (Organism Intermediar pentru Programul Operational Regional)/ AMPOR (Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional) fara insa sa fi fost formulate constatari.
Fara a propune masuri pentru remedierea eventualelor erori, Autoritatea de Audit a inteles ca aplice corectii financiare in sarcina beneficiarului, contravaloarea acestor corectii financiare urmand a fi dedusa din urmatoarea Declaratie lunara de cheltuieli, fiind astfel exclusa de la finantare contravaloarea corectiei financiare.
De altfel, Raportul de audit, desi nu mentioneaza erorile retinute in sarcina judetului Hunedoara, nu consemneaza nici faptul ca nu s-a produs niciun fel de impact asupra bugetului national din care s-a asigurat cofinantarea sau in bugetul Uniunii Europene.
Acest lucru rezulta si din Nota de constatare si stabilire a corectiilor financiare emis de catre M.D.R.T.
Instanta a retinut faptul ca intreaga procedura de licitatie a fost supusa verificarii, potrivit O.U.G. nr.30/2006 – privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica de catre Compartimentul de Verificare a Achizitiilor Publice (CVAP – structura al nivel teritorial a U.C.V.A.P.) iar in urma analizei caietului de sarcini, dar si modul de derulare si finalizare a procedurii de achizitie, inclusiv raportul procedurii s-a stabilit indeplinirea prevederilor O.G. nr. 34/2006.
In cauza de fata activitatea de audit s-a realizat la AMPOR si OI POR, pe cale de consecinta prin raportare la prevederile O.U.G. nr. 66/2011, doar acestor doua entitati putea Autoritatea de Audit sa le aplice in mod direct corectia financiara.
Instanta a mai retinut ca raportul administrativ in aceasta speta s-a derulat intre autoritatea de audit si autoritatile responsabile cu implementarea Proiectului si nu cu beneficiarul acestuia, apreciindu-se ca in lipsa unui raport administrativ in care beneficiarul sa fie in mod direct parte, autoritatii de audit sa-i fie limitat dreptul de a-i aplica in mod direct acestuia corectii financiare.
Impotriva hotararii instantei de fond a declarat recurs parata CURTEA DE CONTURI A R. solicitand admiterea recursului si modificarea sentintei atacate, in sensul exceptiei de nelegalitate a Raportului de audit POR nr. 51648/AP/22.12.2011.
In motivarea recursului parata a apreciat ca hotararea instantei de fond este nelegala si netemeinica avand in vedere urmatoarele:
Sentinta nr. 341/06.03.2014 a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, respectiv, a art. 4 din Legea nr.554/200, art.14 din Legea nr. 94/1992, art.20, art. 39 din O.U.G. nr. 66/2011 art. 11 ind. 1 din O.U.G. nr.79/2003.
Raportul de audit nr. 51648/AP/22.12.2011, emis de Autoritatea de Audit, nu produce, efecte de sine statatoare, deoarece, acesta nu se bucura de caracterele juridice ale unui act administrativ, neavand forta juridica a unui astfel de act, respectiv, nu are caracter executoriu.
In Raportul de audit final nr. 51648/AP/22.12.2011, intocmit de Autoritatea de Audit, sunt prezentate un numar de 290 constatari privind deficiente cu implicatii financiare sau cu posibile implicatii financiare, identificate la entitatile auditate, respectiv, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului - Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional, Agentiile de Dezvoltare Regionala, Autoritatea de Certificare si Plata si beneficiari ai Programului Operational Regional;
In Raportul sus mentionat, Autoritatea de Audit, a consemnat numai constatari si recomandari de aplicare a unei corectii de 5% asupra valorii contractului de achizitie publica nr. 277/19.06.2009.
Masurile insa au fost stabilite in sarcina reclamantei printr-un act administrativ emis de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, ca urmare a propriului control efectuat de structurile interne de specialitate, ale carui concluzii se regasesc in nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare incheiata in cauza.
Deoarece, in cadrul procedurii de conciliere, premergatoare intocmirii raportului final de audit, AMPOR a acceptat constatarea si recomandarea Autoritatii de Audit, se poate ajunge la concluzia ca aceasta si-a insusit cele sesizate si recomandate de catre Autoritatea de Audit.
Dispozitiile legale cuprinse in CAP. V din O.U.G. nr. 66/2011 prevad expres faptul ca titlul de creanta se poate contesta la entitatea emitenta, in speta MDRTR, care emite o decizie, act administrativ, care poate fi atacat la instanta de contencios administrativ competenta.
Potrivit prevederilor legale, spre deosebire de verificarile Autoritatii de Audit care au constat in efectuarea unui audit finalizat cu emiterea unor recomandari, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a efectuat un control pe intreg contractul de achizitie publica verificand toate platile efectuate si s-au dispus masuri concrete de recuperare a sumelor.
Din prevederile legale aratate rezulta si ca, Nota de constatare emisa de paratul Ministerul Turismului, nu a fost emisa in baza unui raport de subordonare/adeziune dintre emitentul acestuia si Autoritatea de Audit deoarece, prin Raportul de Audit, Autoritatea de Audit, in cadrul competentelor sale, a formulat recomandari.
Apreciaza ca emiterea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr.CA-22201/22.03.2012, s-a facut pe baza propriilor verificari prevazute de lege in cadrul AMPOR si nu prin preluarea unor date din raportul de audit al Autoritatii de Audit. Prin urmare, nota de constatare anterior mentionata nu poate avea un caracter subsecvent al raportului de audit atata vreme cat, potrivit prevederilor legale, AMPOR are obligatia efectuarii propriilor verificari in vederea emiterii acesteia.
Un Raport de Audit ce contine recomandari nu este producator de efecte juridice de sine statatoare pentru ca acesta sa se plaseze in sfera actelor administrative fata de care poate fi invocata exceptia de nelegalitate. Mai mult, Raportul de Audit si Nota de constatare sunt emise de autoritati diferite, fiecare dintre acestea avand la baza obiective si verificari proprii; Prin urmare, nu se poate crea o confuzie intre continutul si efectele Raportului de audit pe de o parte si cele ale Notei de constatare emisa de catre parata deoarece, in indeplinirea atributiilor sale parata a efectuat propriile verificari si a dispus masurile rezultate din aceste verificari.
Din cele ce preced rezulta ca in mod nelegal a fost admisa exceptia de nelegalitate; potrivit atat a dispozitiilor O.G. nr. 79/2003, cat si a dispozitiilor O.U.G. nr. 66/2011, autoritatile competente sa emita actul administrativ prin care se dispune in concret recuperarea sumelor, in cazul de fata, este Ministerul de resort.
In ceea ce priveste fondul cauzei, se arata ca ofertantul cu care a fost incheiat contractul nr.277/19.06.2009, nu a indeplinit criteriile de calificare si selectie impuse prin documentatia de atribuire, atribuirea contractului de achizitie publica fiind facuta cu incalcarea art. 200 din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, potrivit caruia “autoritatea contractanta are obligatia de a stabili oferta castigatoare pe baza criteriului de atribuire precizat in anuntul de participare si in documentatia de atribuire, in conditiile in care ofertantul respectiv indeplineste criteriile de selectie si calificare impuse”.
In drept, se invoca prevederile art. 299, art. 3041 raportat la art. 304 pct. 9 Cod de procedura civila, pct. 487-535 din Cap. VII din Regulamentul privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati, art. 14 din Legea nr. 94/1992, republicata privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare, O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, O.U.G. nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora.
Impotriva hotararii instantei de fond a declarat recurs paratul MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE solicitand admiterea recursului si modificarea sentintei atacate, in sensul respingerii actiunii.
Referitor la incalcarea principiul neretroactivitatii legii civile noi, retinuta de catre instanta de fond, in motivarea recursului se arata urmatoarele:
Din interpretarea prevederilor art. 66 din O.U.G. nr.66/2011, rezulta per a contrario ca activitatile de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare desfasurate dupa data intrarii in vigoare a ordonantei se finalizeaza si se valorifica cu aplicarea prevederilor acestui act normativ.
Abaterile de la prevederile legislatiei nationale si comunitare sunt sanctionate in baza legii specifice aplicabile la data efectuarii controlului, insa calificarea abaterii se realizeaza prin raportare la dispozitiile legale incidente la momentul la care faptele si actele juridice s-au produs.
Se mai arata ca sanctiunea din Ordonanta Guvernului nr. 79/2003, in cazul constatarii unei abateri de la legalitate, ar fi fost declararea ca neeligibile a cheltuielilor efectuate in cadrul proiectului, cu alte cuvinte o corectie de 100%.
Mai mult decat atat, din analiza comparativa a dispozitiilor cuprinse in O.G. nr. 79/2003, cu modificarile si completarile ulterioare si O.U.G. nr. 56/2011 se constata ca prevederile de natura fiscala ale celor doua ordonante, reglementeaza in mod evident situatii juridice obiective, asa incat, aplicarea unor corectii fiscale mai favorabile reglementate de legea noua - O.U.G. nr.66/2011 - unor situatii juridice obiective (nereguli) consemnate sub imperiul legii vechi - O.G. nr.79/2003 - nu incalca principiul constitutional al neretroactivitatii legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei si nici principiul legalitatii consacrat in materie fiscala.
Este adevarat ca la momentul derularii procedurilor de achizitie in speta erau in vigoare dispozitiile O.G. nr. 79/2003, insa la momentul initierii controlului, erau in vigoare prevederile O.U.G. nr. 66/2011, iar fata de cele statuate de art. 66 din acest act normativ reiese in mod neindoielnic ca dispozitiile privind procedura de realizare a controlului, respectiv actele administrative ce urmau a se incheia in aceasta etapa si caile de atac sunt cele ale noului act normativ, intrucat era vorba de o norma de procedura, principiul general valabil la acel moment fiind cel al imediatei aplicari (art. 725 din Codul de procedura civila 1865).
Pe de alta parte, descrierea neregulii din art. 2 alin. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 se regasea atat in legislatia nationala cat si in cea supranationala (art. 2 pct 7 din Regulamentul CE nr. 1083/2006, respectiv art. 1 alin. 2 din Regulamentul CE, EURATOM nr. 2988/1995) in vigoare si direct aplicabila la momentul incheierii contractelor.
Este de subliniat, de asemenea, faptul ca, potrivit art. 98 alin. 1-2 din Regulamentul CE nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispozitii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune si de Abrogare a Regulamentului nr. 1260/1999, norma unionala la care face trimitere expresa Ghidul pentru determinarea corectiilor financiare, „(1) Este in primul rand responsabilitatea statelor membre sa caute neregularitatile, sa ia masuri atunci cand se constata o schimbare importanta care afecteaza natura sau conditiile de aplicare sau de control al operatiunilor sau al programelor operationale si sa procedeze la corectiile financiare necesare.
Statele membre procedeaza la corectiile financiare necesare pentru neregularitatile individuale sau sistemice constatate in operatiunile sau in programele operationale. Corectiile la care procedeaza statele membre constau in anularea totala sau partiala a participarii publice pentru programul operational. Statele membre tin seama de natura si de gravitatea neregularitatilor si a pierderii financiare care rezulta pentru fonduri."
In concluzie, in conditiile in care prin contractul de finantare s-a prevazut obligatia respectarii intocmai a legislatiei in domeniul achizitiilor publice, cu posibilitatea aplicarii unei corectii financiare, nu se poate retine in speta de fata nerespectarea principiului neretroactivitatii legii.
Legat de lipsa unui prejudiciu prin raportare la faptul ca la procedura au participat 7 ofertanti iar la data publicarii fisei de date in SEAP s-a constatat ca niciuna dintre oferte nu a fost descalificata, se arata urmatoarele:
Imprejurarea ca la procedura au participat 7 ofertanti nu este de natura a conduce la concluzia ca in speta nu s-a produs un prejudiciu, intrucat acest prejudiciu poate consta in impiedicarea participarii la procedura a unui ofertant care ar fi prezentat o oferta mai avantajoasa economic dar care nu s-a prezentat intrucat a fost descurajat de criteriile de calificare impuse de intimat.
Mai mult, din cele 7 oferte depuse doar 4 au fost declarate admisibile, una dintre oferte fiind declarata inadmisibila deoarece nu a indeplinit criteriul "Solvabilitate patrimoniala".
Desi oferta SC D.P. SA nu indeplinea criteriul de solvabilitate patrimoniala, aceasta a fost declarata castigatoare, motiv pentru care se apreciaza ca a fost incalcat principiul tratamentului egal.
Fata de prevederile contractului de finantare, este evident ca nerespectarea legislatiei nationale in materia achizitiilor publice constituie o neregula, prejudiciul fiind in acest caz prezumat prin nerespectarea clauzelor contractuale.
Contractul de finantare reprezinta conventia partilor, care a fost stipulata in scris, iar la momentul incheierii acesteia, recurenta-reclamanta avea capacitate procesuala deplina, iar consimtamantul sau a fost liber si neviciat la incheierea acestei intelegeri.
Totodata, mentionam faptul ca prevederile contractului de finantare prevad conditia ca abaterea de la legalitate, sa prejudicieze sau sa poata prejudicia, dupa caz, fie bugetele nationale, fie bugetul UE, fiind vorba despre necesitatea ca intre o astfel de neregula sa existe in raport de caracterul posibil al producerii unui prejudiciu o legatura de cauzalitate direct, nefiind instituita exclusiv cerinta existentei si dovedirii unui prejudiciu cert si produs la data incheierii actului de control.
Din aceasta perspectiva, se apreciaza ca scopul legiuitorului si al partilor contractante a fost de a atribui in sarcina beneficiarilor fondurilor nerambursabile o raspundere contractuala si legala care nu impune autoritatii care a acordat aceste fonduri alte cerinte pentru a constanta caracterul neeligibil al acestora cu exceptia constatarii unor nereguli, astfel incat in masura identificarii unor astfel de nereguli sa rezulte in mod direct existenta unei astfel de legaturi de cauzalitate intre actiunea neconforma si posibilitatea producerii unui astfel de prejudiciu, in ceea ce priveste sarcina probei cu privire la producerea unui prejudiciu.
In concluzie, raportat la prevederile contractuale si legale mai sus mentionate, atata timp cat beneficiarii fondurilor europene nerambursabile, incalca dispozitiile legale in materia achizitiilor publice in implementarea proiectului, bugetul Uniunii Europene si cel national aferent acestuia este prejudiciat, sens in care se impune aplicarea unor corectii financiare.
Se mai arata ca existenta abaterii nu este conditionata de eventualele contestatii formulate de potentialii ofertanti sau de terti. Aceasta calificare este data de textele de lege incalcate de catre beneficiar prin stabilirea acestor criterii, in lipsa carora exista fara indoiala posibilitatea ca si alti operatori economici sa fi participat la procedura de atribuire.
Practic, in aceasta situatie, nu inseamna implicit ca abaterea nu exista si ca nu a fost produs niciun prejudiciu intrucat prejudiciul s-a produs si prin impiedicarea participarii altor ofertanti la aceasta procedura din cauza introducerii de catre autoritatea contractanta a acestor specificatii.
In drept, se invoca dispozitiile art. 3+4, pct. 9 C.pr.civ.
Reclamanta UAT JUDETUL H. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursurilor si mentinerea hotararii atacate aceasta fiind legala si temeinica.
In motivarea intampinarii s-au aratat urmatoarele:
In ceea ce priveste natura juridica a Raportului de audit emis de catre Autoritatea de Audit:
Se apreciaza ca Raportul de Audit este un act administrativ de natura celor ce intra in sfera contenciosului administrativ.
Emitentul Raportului de Audit contestat este Autoritatea de Audit, organism al Curtii de Conturi independent operational fata de acesta, iar potrivit prevederilor art. 12 -14 din Legea nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, Autoritatea de Audit (in continuare AA) este singura autoritate nationala competenta sa efectueze audit public extern in conformitate cu legislatia comunitara asupra fondurilor prevazute la art. 12 din Lege.
Potrivit art. 497 din Regulament Autoritatea de Audit efectueaza audit public extern la toate entita?ile care gestioneaza, certifica, implementeaza ?i/sau beneficiaza de fonduri europene comunitare nerambursabile, indiferent de forma de proprietate ?i/sau natura juridica a acestora.
Procedura de desfa?urare a auditului, aceasta este de asemenea prevazuta prin lege, art. 503-509 din regulament stabilind si modalitatea de valorificare a constatarilor Autorita?ii de Audit, cuprinse in Raportul de audit astfel emis.
In ceea ce priveste efectele rapoartelor de audit a?a cum rezulta cu prisosin?a din economia prevederilor art. 510 si urm. din RODAS, in sarcina Autorita?ii de Audit, exista anumite obligatii ce deriva din aplicarea legii, respectiv atunci cand in rapoartele de audit sunt consemnate nereguli. Astfel, autoritatea de Audit solicita autorita?ilor competente sa ia masuri de inlaturare a acestora, iar aceasta din urma sunt obligate sa le aduca la indeplinire (art.511 din RODAS), putand aplica inclusiv corectii financiare care sa asigure inlaturarea neregulilor /recuperarea cheltuielilor nejustificate, aceasta masura fiind aplicabila ?i in cazul in care se constata nerespectarea regimului achizitiilor publice.
Analizand efectele concrete produse de catre Raportul de Audit emis de catre Curtea de Conturi, in raport de prevederile legale mai sus invocate, se arata ca in cuprinsul titlului de creanta reprezentat de nota de constatare a neregulilor ?i de stabilire a corectiilor financiare, dar ?i in Decizia nr.114/06.06.2012, emise in solutionarea Contesta?iei administrative formulate de catre Judetul H., se stabile?te fara dubiu ca aceasta (nota de constatare) a fost emisa de catre autoritatea cu competente in gestionarea fondurilor europene (MDRT) exclusiv in baza extrasului din Raportul de audit pentru POR al Autorita?ii de Audit nr.S1648/AP/22.12.2011.
Avand in vedere Raportul de Audit, MDRT era obligat sa emita nota de constatare aceasta reprezentand modalitatea legala de valorificare a constatarilor efectuate de catre AA in cadrul auditului realizat asupra acestui Proiect, al carui Beneficiar a fost UAT Judetul H., potrivit prevederilor RODAS (art.511).
Prevederile art. 20, 21 din OUG nr.66/2011 sunt la fel de sugestive in acest sens, stabilind cu putere de lege in sarcina autorita?ilor cu competente in gestionarea fondurilor europene (MDRT, in cazul de fa?a) obligativitatea organizarii activita?ii de constatare ?i sanctionare a neregulilor inca de la comunicarea de catre Autoritatea de Audit a proiectului Raportului de Audit, urmand ca in termen de 60 de zile de la aceasta data sa se emita procesul-verbal de constatare a neregulilor ?i stabilire a corectiilor financiare .
In raport de cele expuse mai sus se apreciaza ca se poate concluziona fara dubiu caracterul de autoritate publica a Autorita?ii de Audit din cadrul Curtii de Conturi, atribu?iile sale fiind conferite prin lege, in vederea satisfacerii unor necesita?i de interes public, ?i anume verificarea existen?ei ?i corectitudinii utilizarii elementului de cofinan?are nationala, precum ?i raportul de drept administrativ in care acesta se afla cu autorita?ile cu competente in gestionarea fondurilor europene, auditate potrivit procedurii prevazute de prevederile legale mai sus evocate.
Pe fondul exceptiei se arata urmatoarele:
Potrivit prevederilor legale ce reglementeaza organizarea ?i efectuarea auditului public extern al AA asupra fondurilor europene nerambursabile, rezulta necesitatea parcurgerii urmatoarelor etape in vederea desfa?urarii activita?ii de audit ?i respectiv, in vederea valorificarii rapoartelor de audit: declansarea procedurii de audit consta in notificarea entita?ii auditate, printr-o scrisoare recomandata, al carui model este prevazut in anexa nr.28 din HG nr.130/2010 (art. 504).
In ceea ce priveste procedura de conciliere cu entitatea auditata singurul inscris care atesta parcurgerea acestei proceduri este centralizatorul constatarilor ?i recomandarilor formulate Autorita?ii de Management POR, Anexa 5, pct.4, emanand exclusiv de la Curtea de Conturi, Autoritatea de Audit, din cuprinsul careia se observa ca in mod contrar prevederilor art.507, lit.b ?i art.508, cele doua entita?i implicate in procedura de audit, respectiv autoritatea de audit ?i cea auditata au nesocotit drepturile beneficiarului final, adica ale Judetului H.
Potrivit prevederilor legale anterior men?ionate, in cuprinsul constatarilor AA, din proiectul raportului de audit, pe marginea caruia se realizeaza procedura de conciliere, trebuiau indicate neregulile constatate, slabiciunile in sistemul de management ?i control ?i impactul acestora, natura erorilor constatate ?i eventuale corectii financiare ?i masurile propuse in vederea remedierii lor.
Insa, in mod absolut nelegal AA se margineste in actiunea sa de audit sa constate ca la procedura de licita?ie deschisa au fost depuse 7 oferte , dintre care doar 4 au fost apreciate admisibile, declarandu-se ca?tigatoare oferta cu pretul cel mai scazut, care insa nu indeplinea criteriul de solvabilitate patrimoniala.
Din punct de vedere al masurilor propuse pentru remedierea erorilor, acestea lipsesc cu desavar?ire, solutia gasita la indemana de catre AA a fost aceea de a aplica corectii financiare in sarcina beneficiarului final, contravaloarea sa urmand a fi dedusa din urmatoarea Declaratie lunara de cheltuieli, fiind exclusa de la finantare contravaloarea corectiei financiare.
Or, din punctul nostru de vedere legiuitorul a facut clar distinc?ia intre corec?iile financiare ?i masuri necesare in vedere inlaturarii erorilor constatate.
Ceea ce a omis, de asemenea, sa consemneze in cuprinsul raportului de audit a fost faptul ca eroarea constatata nu a produs nici un fel de impact asupra bugetului national din care s-a asigurat cofinan?area sau in bugetul Uniunii Europene, observandu-se in mod indubitabil din cuprinsul Notei de constatare ?i stabilire a corectiilor financiare emis de catre MDRT, in sarcina Judetului Hunedoara( pag.3) ca stadiul fizic al lucrarilor din proiect fiind realizat 100 % , cu respectarea indicatorilor asumati prin cererea de finantare.
Apreciaza ca prin aplicarea corectiei financiare de 5% in sarcina beneficiarului, Judetul H., AA si-a depasit competenta stabilita de art.512 din H.G. nr.130/2010, in situa?iile in care in cuprinsul raportului de audit sunt consemnate constatari determinate de nerespectarea reglementarilor comunitare/na?ionale.
In speta de fa?a, activitatea de audit s-a realizat la AM POR ?i OI POR, pe cale de consecinta, prin raportare la prevederile O.U.G. nr.66/2011, doar acestor doua entita?i putea AA sa le aplice in mod direct corectia financiara.
Aceasta imprejurare este concluzia faptului ca raportul administrativ in aceasta speta s-a derulat intre autoritatea de audit ?i autorita?ile responsabile cu implementarea Proiectului ?i nu cu beneficiarul acestuia, fiind absolut firesc ca in lipsa unui raport administrativ in care beneficiarul sa fie in mod direct parte, autorita?ii de audit sa-i fie limitat dreptul de a-i aplica in mod direct acestia corectii financiare.
In mod gresit s-a considerat ca prin modul de atribuire a contractului de achizitie a fost incalcat principiul tratamentului egal.
Respectarea acestui principiu presupune stabilirea de reguli, cerinte ?i criterii identice pentru to?i operatorii economici, cu scopul evitarii de criterii preferentiale care sa avantajeze operatori economici in dezavantajul altora.
In speta, au fost depuse sapte oferte, iar potrivit procesului-verbal din data de 12.05.2009 a Comisiei de evaluare, a fost pretins tuturor ofertantilor ca in dovedirea situa?iei economico-financiare sa fie depuse urmatoarele documente : fi?a de informatii generale cu declararea cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani, bilanturile contabile la data de 31.12.2006, 31.12.2007, (sau 31.12.2008), lichiditatea generala ?i solvabilitatea patrimoniala.
Aceste documente au fost pretinse pentru calificarea ofertantilor.
In vederea dovedirii aplicarii unui tratament egal, se invedereaza instan?ei ca dintre ofertantii participanti, de aceeasi maniera precum ofertantul ca?tigator, ?i S.C. D. SRL a prezentat o scrisoare de bonitate emisa de o institu?ie bancara (avand nr.89253/08.05.2009 emanand de la intesa S.P. Bank-S.C. D.) in vederea dovedirii valorii indicatorilor financiari, oferta sa fiind declarata conforma.
De aceeasi maniera a procedat ?i ofertantul caruia i-a fost atribuit contractul, pentru dovedirea indicatorilor financiari fiind de asemenea prezentata o scrisoare de bonitate.
Conformitatea informatiilor din scrisoarea de bonitate nu a fost verificata de catre Comisia de Evaluare, solicitandu-se astfel clarificari in sensul de a prezenta indicatorii financiari: lichiditate generale la data de 31.12.2006, 31.12.2007, 31.12.2008, precum ?i balanta la data de 31.12.2008, intrucat a fost prezentata doar lichiditatea imediata, lichiditatea curenta ?i solvabilitatea patrimoniala la data de 30.06.2008 ?i lichiditatea globala ?i solvabilitatea patrimoniala la 31.05.2005, 31.12.2006 ?i 31.12.2007.
Ofertanta a depus clarificarile necesare, aratand totodata de unde rezulta diferenta dintre informatiile con?inute de formularul nr.4 ?i cele din cuprinsul scrisorilor de bonitate.
De asemenea to?i ofertantii au prezentat de o maniera similara, in dovedirea valorii indicatorilor financiari impusi prin documentatia de atribuire, prezentand informa?iile solicitate prin scrisori de bonitate sau alte documente edificatoare in acest sens.
Apreciaza insa ca in raport de modul in care comisia de evaluare a precedat la analiza tuturor celor sapte oferte nu se poate sustine aplicarea unui tratament diferen?iat acesta .
Potrivit notei de constatare atacate, valoarea indicatorilor financiari a fost calculata ?i deci stabilita de catre organul de audit in raport de bilanturile contabile pentru anii 2006, 2007, 2008 ?i nu din informatiile prezentata de ofertanti (formularul 4, scrisori de bonitate).
Or, comisia de evaluare nu a calculat acesti indicatori, apreciind, potrivit principiul asumarii raspunderii, ca ofertantii trebuie sa calculeze ?i prezinte indicatorii financiari, in acelasi mod fiind trata?i to?i ofertantii, depunerea bilanturilor, fara prezentarea indicatorilor financiari determinand respingerea ofertei ca fiind incompleta, in viziunea comisiei.
Or, in raport de modul de lucru al Comisie de evaluare, nu se poate sustine ca au fost aplicate criterii de eligibilitate diferite ofertantilor sau un tratament diferen?iat la analiza ofertelor lor.
In drept, intampinarea nu este motivata.
In recurs a fost administrata proba cu inscrisuri noi.
Recursurile sunt fondate datorita urmatoarelor considerente:
Prin Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare au fost efectuate verificari referitoare la respectarea conditiilor legale si contractuale de catre autoritatea contractanta in ceea ce priveste procedura de atribuire a contractului de achizitii publice nr. 277/19.06.2009 incheiat cu S.C. D. si P. S.A.
In urma controlului s-a constat ca autoritatea contractanta nu a respectat legislatia privind achizitiile publice, respectiv: au fost incalcate dispozitiile art.200, alin. 1 din O.U.G. nr.34/2006 in sensul ca ofertantul declarat castigator nu a indeplinit criteriile de calificare si selectie impuse prin documentatia de atribuire.
In ceea ce priveste recursul Curtii de Conturi:
Curtea de Conturi – Autoritatea de audit a intocmit Raportul de audit nr. 51648/22.10.2011.
Aria de aplicabilitate a auditului a fost Programul Operational Regional, finantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala, una din entitatile auditate fiind Autoritate de Management: Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, prin Directia Generala Autoritatea de Management POR.
Aceasta a efectuat verificari in ceea ce priveste mai multe contracte de achizitii publice, constatand nereguli si propunand aplicarea de corectii financiare.
Curtea retine ca potrivit punctului 510 din H.G. nr.130/2010 in vederea valorificarii constatarilor, Autoritatea de Audit transmite entitatilor auditate si, dupa caz, altor organisme interesate cate un exemplar al raportului de audit, iar potrivit punctului 511 atunci cand in rapoartele de audit sunt consemnate nereguli, Autoritatea de Audit solicita autoritatilor competente sa ia masuri de inlaturare a acestora, iar acestea din urma sunt obligate sa le duca la indeplinire.
Relevante in speta sunt si prevederile art. 18, alin. 1 din O.U.G. nr.66/2011 potrivit carora autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene au obligatia inregistrarii si transmiterii, in termen de 10 zile lucratoare, catre structurile de control prevazute la art.20 a tuturor constatarilor cu implicatii financiare sau cu posibile implicatii financiare din actele de control/audit intocmite de reprezentantii Uniunii Europene/donatorului public international, a celor din actele de control emise de DLAF, a celor din rapoartele de audit emise de Autoritatea de Audit/structurile de audit intern/structurile de audit extern, precum si a celor din rapoartele de verificare la fata locului emise de autoritatea de certificare.
De asemenea, potrivit art.19, alin. 1 din acelasi act normativ autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene au obligatia de a nu include temporar in declaratiile de cheltuieli sume platite de acestea, care fac obiectul constatarilor prevazute la art. 18 alin. 1, pana la finalizarea procedurii prevazute la art.21.
Potrivit art.21, alin. 2 in termen de maximum 10 zile de la primirea de catre structura de control competenta conform prevederilor art. 20 a oricarei solicitari ca urmare a aplicarii prevederilor art. 18, aceasta are obligatia organizarii activitatii de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare.
Or, in speta, paratul Ministerul a urmat aceasta procedura si a emis Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr. CA 22201/22.03.2012.
Actul administrativ este definit de art.2, alin.1, lit.c din Legea nr.554/2004 ca fiind o manifestare unilaterala de vointa a unei autoritati publice, cu caracter individual sau normativ, in scopul de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii.
Asadar, in analiza naturii juridice a unui act administrativ, esentiale sunt efectele juridice pe care le produce si natura masurilor dispuse in continutul sau. Analizand raportul de audit, instanta retine ca acestuia ii lipseste aptitudinea de a da nastere, a modifica sau a stinge raporturi juridice, cu alte cuvinte de a produce efecte prin el insusi, fiind un act premergator activitatii de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare ce urmeaza a fi efectuata si finalizata prin emiterea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare (actul administrativ care produce efecte juridice este Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare, acesta fiind actul prin care s-a aplicat corectia financiara autoritatii contractante si care reprezinta titlul de creanta; prin raportul de audit nu au fost aplicate corectii financiare, ci doar au avut loc constatari cu implicatii financiare care au fost transmise structurilor de control competente care au obligatia de a organiza propria activitate de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare; or, nefiind aplicate corectii financiare acesta nu este titlu de creanta si nu poate fi pus in executare) astfel incat nefiind act administrativ nu poate fi suspus controlului de legalitate in condi?iile art.4 din Legea contenciosului administrativ, in forma in vigoare la data investirii instan?ei cu ac?iunea principala, astfel ca excep?ia de nelegalitate este inadmisibila.
In ceea ce priveste recursul Ministerul Dezvoltarii Regionale:
Recurentul critica hotararea atacata, atat in ceea ce priveste aplicarea gresita a principiului neretroactivitatii legii, cat si in ceea ce priveste lipsa prejudiciului, ambele aspecte retinute de instanta de fond in motivarea hotararii.
In ceea ce priveste incalcarea principiului neretroactivitatii legii:
Verificarea la care a fost supusa reclamanta s-a efectuat in temeiul O.U.G. nr.66/2011.
O.U.G. nr.66/2011 reglementeaza activitatile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire si de recuperare a creantelor bugetare rezultate din neregulile aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora, precum si de raportare a neregulilor catre Comisia Europeana sau catre alti donatori internationali.
Potrivit art.64 din O.U.G. nr.66/2011 la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga O.G. nr.79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzator, iar potrivit art. 66 numai activitatile de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare care sunt in desfasurare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se finalizeaza si se valorifica cu aplicarea prevederilor O.G. nr.79/2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 529/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
Din interpretarea acestor dispozitii legale rezulta ca activitatile de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare care au loc ulterior intrarii in vigoare a O.U.G. nr.66/2011 se realizeaza in conformitate cu prevederile acestui act normativ.
Analizand definitia data notiunii de “neregula” de catre cele doua acte normative, se constata, asa cum corect a retinut si instanta de fond, ca aceasta are un continut identic (potrivit art. 2 din O.U.G. nr.66/2011 prin neregula se intelege orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate in raport cu dispozitiile nationale si/sau europene, precum si cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal incheiate in baza acestor dispozitii, ce rezulta dintr-o actiune sau inactiune a beneficiarului ori a autoritatii cu competente in gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internationali si/sau fondurile publice nationale aferente acestora printr-o suma platita necuvenit; potrivit art.2, lit. a din O.G. nr.79/2003 neregula reprezinta orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate in raport cu dispozitiile legale nationale si/sau comunitare, precum si cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale incheiate in baza acestor dispozitii, care prejudiciaza bugetul general al Comunitatii Europene si/sau bugetele administrate de aceasta ori in numele ei, precum si bugetele din care provine cofinantarea aferenta printr-o cheltuiala necuvenita).
In aceste conditii nu se poate sustine ca fapta imputata reclamantei nu putea fi calificata ca neregula si in temeiul O.G. nr.79/2003.
Curtea retine pe de o parte ca posibilitatea aplicarii corectiilor financiare sau a declararii unor cheltuieli ca neeligibile in cazul nerespectarii de catre beneficiar a legislatiei in domeniul achizitiilor publice exista si in temeiul contractului de finantare prin Programul Operational Capacitatii Administrative nr. 55/22.09.2009 (f…dosar, beneficiar reclamanta, art.12, pct.1, 2, 3 si 7, art.8, lit. b, pct.9; astfel, coroborand textele legale enuntate rezulta ca printre masurile pe care le putea lua Organismul intermediar se aflau si stabilirea corectiilor financiare).
De asemenea, O.G. nr.79/2003 permitea stabilirea unor creante bugetare definite ca sume de recuperat ca urmare a utilizarii necorespunzatoare a fondurilor comunitare si a sumelor de cofinantare aferente sau ca urmare a obtinerii necuvenite a acestor sume. Actul normativ mentionat anterior nu prevedea modalitatea de stabilire a creantelor bugetare.
Asadar, atat actul normativ mentionat anterior, cat si contractul de finantare prevedeau sanctiuni in cazul constatarii unor nereguli.
Pe de alta parte, Curtea retine ca O.U.G. nr.66/2011 a fost adoptata pentru implementarea principiului proportionalitatii, in absenta caruia au fost deja si pot fi in continuare stabilite debite excesive in sarcina beneficiarilor fondurilor europene, inclusiv a institutiilor publice finantate de la bugetul de stat si ca sanctiunea aplicata potrivit acestui act normativ este mai putin severa decat cea care s-ar fi aplicat in conformitate cu prevederile reglementarilor anterioare.
Astfel, desi fapta imputata reclamantei a fost savarsita pana la intrarea in vigoare a legii noi, ea a capatat eficienta juridica numai dupa intrarea in vigoare a legii noi, astfel incat aceasta din urma este pe deplin aplicabila in ceea ce priveste efectele produse ulterior intrarii sale in vigoare (in speta, aplicarea sanctiunii).
Asadar, prin aplicarea sanctiunii prevazute de O.U.G. nr.66/2011 reclamantei nu i-a fost creat niciun prejudiciu.
Instanta mai retine ca aspectele verificate au fost analizate in raport cu prevederile legale in vigoare la data initierii si finalizarii procedurilor de achizitie publica si ca actul O.U.G. nr.66/2011 reglementeaza doar aspecte care tin de modul de realizare a procedurii de control.
Raportat la cele mentionate anterior, Curtea retine ca nu poate fi vorba despre o aplicare retroactiva a actului normativ mentionat anterior, astfel incat argumentele prezentate de instanta de fond nu pot fi primite.
Nu poate fi retinuta in speta nici lipsa existentei prejudiciului sau potentialitatii lui in conditiile in care s-a facut dovada ca au existat operatori economici care au formulat oferte in cadrul procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica si care au fost respinse ca inacceptabile urmare a faptului ca in unul din anii de referinta nu indeplineau conditia de solvabilitate, in timp ce in cazul altor operatori economici indeplinirea acestei conditii s-a raportat la un sigur an, desi potrivit fisei de date a achizitiei ofertantii aveau obligatia de a depune bilanturi contabile la 31.12.2006, 31.12.2007, 30.06.2008 sau 31.12.2008 si de a inregistra profit in fiecare din acesti ani.
Deoarece instanta de fond a apreciat in mod gresit ca s-a incalcat principiul neretroactivitatii legii si ca in cauza nu s-a produs un prejudiciu, Curtea a apreciat necesara trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond pentru ca aceasta sa analizeze fondul cauzei
Pentru aceste motive, in conformitate cu art. 312 alin. 3 Cod procedura civila, Curtea a admis recursul, a casat sentinta atacata, a respins exceptia de nelegalitate invocata de reclamantul JUDETUL H., ca inadmisibila si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante in ceea ce priveste actiunea formulata de reclamantul JUDETUL H. in contradictoriu cu paratul MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE.
Cu ocazia rejudecarii, instanta de fond va aprecia legalitatea actelor a caror anulare se solicita prin raportare la sustinerile ambelor parti, la situatia de fapt si la textele legale incidente in cauza.
Raportului de audit ii lipseste aptitudinea de a da nastere, a modifica sau a stinge raporturi juridice, cu alte cuvinte de a produce efecte prin el insusi, fiind un act premergator activitatii de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare ce urmeaza a fi efectuata si finalizata prin emiterea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare (actul administrativ care produce efecte juridice este Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare, acesta fiind actul prin care s-a aplicat corectia financiara autoritatii contractante si care reprezinta titlul de creanta); or, nefiind aplicate corectii financiare acesta nu este titlu de creanta si nu poate fi pus in executare astfel incat nefiind act administrativ nu poate fi suspus controlului de legalitate in condi?iile art. 4 din Legea contenciosului administrativ, in forma in vigoare la data investirii instan?ei cu ac?iunea principala, astfel ca excep?ia de nelegalitate este inadmisibila.
Sectia de contencios administrativ si fiscal – Decizia nr. 7518/03 noiembrie 2014
Prin sentinta administrativa nr. 341/CA/2014 a Tribunalului Hunedoara a fost admisa actiunea in contencios administrativ formulata si precizata de reclamantul JUDETUL H. in contradictoriu cu paratul MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI TURISMULUI – Directia de Control si Verificare Utilizare Fonduri Comunitare.
S-a dispus anularea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare avand nr. CA-22201 din data de 22.03.2012, inregistrata la Consiliul Judetean Hunedoara sub nr. 2922 din data de 10.04.2012.
S-a dispus anularea Deciziei nr. 114/6.06.2012 emisa de parata in solutionarea contestatiei promovata impotriva Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare avand nr.CA- 22201 din data de 22.03.2012, inregistrata la Consiliul Judetean Hunedoara sub nr. 2922 din data de 10.04.2012.
S-a admis exceptia de nelegalitate invocata de reclamantul JUDETUL H. in contradictoriu cu parata CURTEA DE CONTURI – Autoritatea de Audit.
S-a constatat nelegalitatea partiala a Raportului de audit de operatiuni pentru POR al Autoritatii de Audit nr. 51648/AP/22.12.2011 si pe cale de consecinta, s-a inlaturat acest act de la solutionarea prezentei cauze.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta a retinut urmatoarele:
Potrivit Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare avand nr. CA-22201 din 22.03.2012 rezulta ca in urma reverificarii procedurii de achizitie publica privind atribuirea contractului de executie de lucrari nr. 277/19.06.2009, Directia de Control si Verificare Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului a emis titlu de creanta potrivit recomandarilor Autoritatii de Audit in Raportul de Audit de operatiuni pentru POR nr. 51648/AP/22.12.2011.
La momentul desfasurarii procedurii de atribuire a contractului de executie de lucrari nr.277/19.06.2009, in privinta activitatilor de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare, cadrul legal de reglementare era dat de legiuitor prin O.G. nr.79/2003.
Aceasta Ordonanta de guvern a fost aplicabila pana la data de 30.06.2011, data abrogarii acesteia prin O.G. nr.66/2011.
Asa fiind prevederile O.G. nr. 66/2011 nu pot fi aplicate unor raporturi juridice desfasurate si finalizate anterior intrarii sale in vigoare potrivit principiului general ca norma juridica activeaza atata timp cat este in vigoare retinandu-se si celelalte doua principii conexe: respectiv principiul aplicarii imediate a normei si principiul neretroactivitatii legii (normei juridice).
Raportat la cele de mai sus, instanta a retinut ca in ceea ce priveste modalitatea de atribuire a contractului, intreaga procedura de atribuire a contractului s-a petrecut sub efectul O.G. nr.79/2003.
Instanta a apreciat ca eronata sustinerea paratului Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului prin Directia de Control si Verificare Utilizare Fonduri Comunitare privitor la existenta unui prejudiciu in cauza atunci cand afirma ca „Se prezuma astfel ca nu a fost respectat principiul concurentei cu efecte directe asupra eficientei utilizarii fondurilor publice, presupunand ca participarea mai multor ofertanti s-ar fi putut materializa in oferte mai avantajoase, fata de cea atribuita”.
Facand trimitere la Raportul procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica Tribunalul a mai retinut faptul ca pana la data limita de depunere a ofertelor, specificata in anuntul de atribuire, au fost depuse la sediul autoritatii contractante 7 oferte in vederea adjudecarii contractului licitat iar la data publicarii fisei de date de achizitii in SEAP niciuna dintre oferte nu a fost descalificata prin raportare la cerintele minime de calificare.
S-a mai retinut ca Raportul procedurii de atribuire a contractului de achizitii emis in urma analizarii ofertelor depuse de catre ofertanti nu a fost contestat de catre niciun ofertant sau revocat de catre autoritatea contractanta sau alte autoritati cu atare atributii.
Mai mult, din constatarile efectuate de organul de control s-a constatat ca proiectul finantat a fost realizat in procent de 100%, cu respectarea indicatorilor asumati in cererea de finantare.
Instanta a mai retinut ca procesul de atribuire a contractului de achizitie publica a fost supus verificarii de catre Ministerul Finantelor Publice, potrivit dispozitiilor O.U.G. nr.30/2006- privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica, concluzia observatorilor fiind in sensul ca procedura a fost initiata, s-a desfasurat si finalizat cu respectarea procedurii legale reglementate de O.U.G. nr.34/2006, neconstatandu-se niciun fel de abateri de la acestea.
Analizand ofertele depuse se constata ca oferta inaintata de S.C. D.P. SA, ofertantul declarat castigator, a avut pretul cel mai scazut in comparatie cu toti ceilalti operatori economici ofertanti.
Privitor la nelegalitatea Raportului de Audit al Curtii de Conturi a Romaniei s-au retinut urmatoarele:
Cele doua entitati indicate in procedura de audit, respectiv autoritatea de audit si cea auditata au nesocotit drepturile beneficiarului final, respectiv ale judetului H.
Potrivit prevederilor legale anterior mentionate, in cuprinsul constatarilor Autoritatea de Audit, pe marginea caruia se realizeaza procedura de conciliere, trebuiau indicate neregulile constatate, slabiciunile in sistemul de management si control precum si impactul acestora, natura erorilor constatate si eventuale corectii financiare si masurile propuse in vederea remedierii lor.
Cu toate acestea Autoritatea de Audit s-a marginit in actiunea sa de audit sa constate ca la procedura de licitatie deschisa au fost depuse 7 oferte, dintre care doar 4 au fost apreciate admisibile, declarandu-se castigatoare oferta cu pretul cel mai mic care insa nu indeplinea criteriul de solvabilitate patrimoniala.
In privinta sistemului de control, rezulta din cuprinsul constatarilor ca acest contract a fost verificat de OIPOR (Organism Intermediar pentru Programul Operational Regional)/ AMPOR (Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional) fara insa sa fi fost formulate constatari.
Fara a propune masuri pentru remedierea eventualelor erori, Autoritatea de Audit a inteles ca aplice corectii financiare in sarcina beneficiarului, contravaloarea acestor corectii financiare urmand a fi dedusa din urmatoarea Declaratie lunara de cheltuieli, fiind astfel exclusa de la finantare contravaloarea corectiei financiare.
De altfel, Raportul de audit, desi nu mentioneaza erorile retinute in sarcina judetului Hunedoara, nu consemneaza nici faptul ca nu s-a produs niciun fel de impact asupra bugetului national din care s-a asigurat cofinantarea sau in bugetul Uniunii Europene.
Acest lucru rezulta si din Nota de constatare si stabilire a corectiilor financiare emis de catre M.D.R.T.
Instanta a retinut faptul ca intreaga procedura de licitatie a fost supusa verificarii, potrivit O.U.G. nr.30/2006 – privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica de catre Compartimentul de Verificare a Achizitiilor Publice (CVAP – structura al nivel teritorial a U.C.V.A.P.) iar in urma analizei caietului de sarcini, dar si modul de derulare si finalizare a procedurii de achizitie, inclusiv raportul procedurii s-a stabilit indeplinirea prevederilor O.G. nr. 34/2006.
In cauza de fata activitatea de audit s-a realizat la AMPOR si OI POR, pe cale de consecinta prin raportare la prevederile O.U.G. nr. 66/2011, doar acestor doua entitati putea Autoritatea de Audit sa le aplice in mod direct corectia financiara.
Instanta a mai retinut ca raportul administrativ in aceasta speta s-a derulat intre autoritatea de audit si autoritatile responsabile cu implementarea Proiectului si nu cu beneficiarul acestuia, apreciindu-se ca in lipsa unui raport administrativ in care beneficiarul sa fie in mod direct parte, autoritatii de audit sa-i fie limitat dreptul de a-i aplica in mod direct acestuia corectii financiare.
Impotriva hotararii instantei de fond a declarat recurs parata CURTEA DE CONTURI A R. solicitand admiterea recursului si modificarea sentintei atacate, in sensul exceptiei de nelegalitate a Raportului de audit POR nr. 51648/AP/22.12.2011.
In motivarea recursului parata a apreciat ca hotararea instantei de fond este nelegala si netemeinica avand in vedere urmatoarele:
Sentinta nr. 341/06.03.2014 a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, respectiv, a art. 4 din Legea nr.554/200, art.14 din Legea nr. 94/1992, art.20, art. 39 din O.U.G. nr. 66/2011 art. 11 ind. 1 din O.U.G. nr.79/2003.
Raportul de audit nr. 51648/AP/22.12.2011, emis de Autoritatea de Audit, nu produce, efecte de sine statatoare, deoarece, acesta nu se bucura de caracterele juridice ale unui act administrativ, neavand forta juridica a unui astfel de act, respectiv, nu are caracter executoriu.
In Raportul de audit final nr. 51648/AP/22.12.2011, intocmit de Autoritatea de Audit, sunt prezentate un numar de 290 constatari privind deficiente cu implicatii financiare sau cu posibile implicatii financiare, identificate la entitatile auditate, respectiv, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului - Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional, Agentiile de Dezvoltare Regionala, Autoritatea de Certificare si Plata si beneficiari ai Programului Operational Regional;
In Raportul sus mentionat, Autoritatea de Audit, a consemnat numai constatari si recomandari de aplicare a unei corectii de 5% asupra valorii contractului de achizitie publica nr. 277/19.06.2009.
Masurile insa au fost stabilite in sarcina reclamantei printr-un act administrativ emis de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, ca urmare a propriului control efectuat de structurile interne de specialitate, ale carui concluzii se regasesc in nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare incheiata in cauza.
Deoarece, in cadrul procedurii de conciliere, premergatoare intocmirii raportului final de audit, AMPOR a acceptat constatarea si recomandarea Autoritatii de Audit, se poate ajunge la concluzia ca aceasta si-a insusit cele sesizate si recomandate de catre Autoritatea de Audit.
Dispozitiile legale cuprinse in CAP. V din O.U.G. nr. 66/2011 prevad expres faptul ca titlul de creanta se poate contesta la entitatea emitenta, in speta MDRTR, care emite o decizie, act administrativ, care poate fi atacat la instanta de contencios administrativ competenta.
Potrivit prevederilor legale, spre deosebire de verificarile Autoritatii de Audit care au constat in efectuarea unui audit finalizat cu emiterea unor recomandari, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a efectuat un control pe intreg contractul de achizitie publica verificand toate platile efectuate si s-au dispus masuri concrete de recuperare a sumelor.
Din prevederile legale aratate rezulta si ca, Nota de constatare emisa de paratul Ministerul Turismului, nu a fost emisa in baza unui raport de subordonare/adeziune dintre emitentul acestuia si Autoritatea de Audit deoarece, prin Raportul de Audit, Autoritatea de Audit, in cadrul competentelor sale, a formulat recomandari.
Apreciaza ca emiterea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr.CA-22201/22.03.2012, s-a facut pe baza propriilor verificari prevazute de lege in cadrul AMPOR si nu prin preluarea unor date din raportul de audit al Autoritatii de Audit. Prin urmare, nota de constatare anterior mentionata nu poate avea un caracter subsecvent al raportului de audit atata vreme cat, potrivit prevederilor legale, AMPOR are obligatia efectuarii propriilor verificari in vederea emiterii acesteia.
Un Raport de Audit ce contine recomandari nu este producator de efecte juridice de sine statatoare pentru ca acesta sa se plaseze in sfera actelor administrative fata de care poate fi invocata exceptia de nelegalitate. Mai mult, Raportul de Audit si Nota de constatare sunt emise de autoritati diferite, fiecare dintre acestea avand la baza obiective si verificari proprii; Prin urmare, nu se poate crea o confuzie intre continutul si efectele Raportului de audit pe de o parte si cele ale Notei de constatare emisa de catre parata deoarece, in indeplinirea atributiilor sale parata a efectuat propriile verificari si a dispus masurile rezultate din aceste verificari.
Din cele ce preced rezulta ca in mod nelegal a fost admisa exceptia de nelegalitate; potrivit atat a dispozitiilor O.G. nr. 79/2003, cat si a dispozitiilor O.U.G. nr. 66/2011, autoritatile competente sa emita actul administrativ prin care se dispune in concret recuperarea sumelor, in cazul de fata, este Ministerul de resort.
In ceea ce priveste fondul cauzei, se arata ca ofertantul cu care a fost incheiat contractul nr.277/19.06.2009, nu a indeplinit criteriile de calificare si selectie impuse prin documentatia de atribuire, atribuirea contractului de achizitie publica fiind facuta cu incalcarea art. 200 din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, potrivit caruia “autoritatea contractanta are obligatia de a stabili oferta castigatoare pe baza criteriului de atribuire precizat in anuntul de participare si in documentatia de atribuire, in conditiile in care ofertantul respectiv indeplineste criteriile de selectie si calificare impuse”.
In drept, se invoca prevederile art. 299, art. 3041 raportat la art. 304 pct. 9 Cod de procedura civila, pct. 487-535 din Cap. VII din Regulamentul privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati, art. 14 din Legea nr. 94/1992, republicata privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare, O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, O.U.G. nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora.
Impotriva hotararii instantei de fond a declarat recurs paratul MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE solicitand admiterea recursului si modificarea sentintei atacate, in sensul respingerii actiunii.
Referitor la incalcarea principiul neretroactivitatii legii civile noi, retinuta de catre instanta de fond, in motivarea recursului se arata urmatoarele:
Din interpretarea prevederilor art. 66 din O.U.G. nr.66/2011, rezulta per a contrario ca activitatile de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare desfasurate dupa data intrarii in vigoare a ordonantei se finalizeaza si se valorifica cu aplicarea prevederilor acestui act normativ.
Abaterile de la prevederile legislatiei nationale si comunitare sunt sanctionate in baza legii specifice aplicabile la data efectuarii controlului, insa calificarea abaterii se realizeaza prin raportare la dispozitiile legale incidente la momentul la care faptele si actele juridice s-au produs.
Se mai arata ca sanctiunea din Ordonanta Guvernului nr. 79/2003, in cazul constatarii unei abateri de la legalitate, ar fi fost declararea ca neeligibile a cheltuielilor efectuate in cadrul proiectului, cu alte cuvinte o corectie de 100%.
Mai mult decat atat, din analiza comparativa a dispozitiilor cuprinse in O.G. nr. 79/2003, cu modificarile si completarile ulterioare si O.U.G. nr. 56/2011 se constata ca prevederile de natura fiscala ale celor doua ordonante, reglementeaza in mod evident situatii juridice obiective, asa incat, aplicarea unor corectii fiscale mai favorabile reglementate de legea noua - O.U.G. nr.66/2011 - unor situatii juridice obiective (nereguli) consemnate sub imperiul legii vechi - O.G. nr.79/2003 - nu incalca principiul constitutional al neretroactivitatii legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei si nici principiul legalitatii consacrat in materie fiscala.
Este adevarat ca la momentul derularii procedurilor de achizitie in speta erau in vigoare dispozitiile O.G. nr. 79/2003, insa la momentul initierii controlului, erau in vigoare prevederile O.U.G. nr. 66/2011, iar fata de cele statuate de art. 66 din acest act normativ reiese in mod neindoielnic ca dispozitiile privind procedura de realizare a controlului, respectiv actele administrative ce urmau a se incheia in aceasta etapa si caile de atac sunt cele ale noului act normativ, intrucat era vorba de o norma de procedura, principiul general valabil la acel moment fiind cel al imediatei aplicari (art. 725 din Codul de procedura civila 1865).
Pe de alta parte, descrierea neregulii din art. 2 alin. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 se regasea atat in legislatia nationala cat si in cea supranationala (art. 2 pct 7 din Regulamentul CE nr. 1083/2006, respectiv art. 1 alin. 2 din Regulamentul CE, EURATOM nr. 2988/1995) in vigoare si direct aplicabila la momentul incheierii contractelor.
Este de subliniat, de asemenea, faptul ca, potrivit art. 98 alin. 1-2 din Regulamentul CE nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispozitii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune si de Abrogare a Regulamentului nr. 1260/1999, norma unionala la care face trimitere expresa Ghidul pentru determinarea corectiilor financiare, „(1) Este in primul rand responsabilitatea statelor membre sa caute neregularitatile, sa ia masuri atunci cand se constata o schimbare importanta care afecteaza natura sau conditiile de aplicare sau de control al operatiunilor sau al programelor operationale si sa procedeze la corectiile financiare necesare.
Statele membre procedeaza la corectiile financiare necesare pentru neregularitatile individuale sau sistemice constatate in operatiunile sau in programele operationale. Corectiile la care procedeaza statele membre constau in anularea totala sau partiala a participarii publice pentru programul operational. Statele membre tin seama de natura si de gravitatea neregularitatilor si a pierderii financiare care rezulta pentru fonduri."
In concluzie, in conditiile in care prin contractul de finantare s-a prevazut obligatia respectarii intocmai a legislatiei in domeniul achizitiilor publice, cu posibilitatea aplicarii unei corectii financiare, nu se poate retine in speta de fata nerespectarea principiului neretroactivitatii legii.
Legat de lipsa unui prejudiciu prin raportare la faptul ca la procedura au participat 7 ofertanti iar la data publicarii fisei de date in SEAP s-a constatat ca niciuna dintre oferte nu a fost descalificata, se arata urmatoarele:
Imprejurarea ca la procedura au participat 7 ofertanti nu este de natura a conduce la concluzia ca in speta nu s-a produs un prejudiciu, intrucat acest prejudiciu poate consta in impiedicarea participarii la procedura a unui ofertant care ar fi prezentat o oferta mai avantajoasa economic dar care nu s-a prezentat intrucat a fost descurajat de criteriile de calificare impuse de intimat.
Mai mult, din cele 7 oferte depuse doar 4 au fost declarate admisibile, una dintre oferte fiind declarata inadmisibila deoarece nu a indeplinit criteriul "Solvabilitate patrimoniala".
Desi oferta SC D.P. SA nu indeplinea criteriul de solvabilitate patrimoniala, aceasta a fost declarata castigatoare, motiv pentru care se apreciaza ca a fost incalcat principiul tratamentului egal.
Fata de prevederile contractului de finantare, este evident ca nerespectarea legislatiei nationale in materia achizitiilor publice constituie o neregula, prejudiciul fiind in acest caz prezumat prin nerespectarea clauzelor contractuale.
Contractul de finantare reprezinta conventia partilor, care a fost stipulata in scris, iar la momentul incheierii acesteia, recurenta-reclamanta avea capacitate procesuala deplina, iar consimtamantul sau a fost liber si neviciat la incheierea acestei intelegeri.
Totodata, mentionam faptul ca prevederile contractului de finantare prevad conditia ca abaterea de la legalitate, sa prejudicieze sau sa poata prejudicia, dupa caz, fie bugetele nationale, fie bugetul UE, fiind vorba despre necesitatea ca intre o astfel de neregula sa existe in raport de caracterul posibil al producerii unui prejudiciu o legatura de cauzalitate direct, nefiind instituita exclusiv cerinta existentei si dovedirii unui prejudiciu cert si produs la data incheierii actului de control.
Din aceasta perspectiva, se apreciaza ca scopul legiuitorului si al partilor contractante a fost de a atribui in sarcina beneficiarilor fondurilor nerambursabile o raspundere contractuala si legala care nu impune autoritatii care a acordat aceste fonduri alte cerinte pentru a constanta caracterul neeligibil al acestora cu exceptia constatarii unor nereguli, astfel incat in masura identificarii unor astfel de nereguli sa rezulte in mod direct existenta unei astfel de legaturi de cauzalitate intre actiunea neconforma si posibilitatea producerii unui astfel de prejudiciu, in ceea ce priveste sarcina probei cu privire la producerea unui prejudiciu.
In concluzie, raportat la prevederile contractuale si legale mai sus mentionate, atata timp cat beneficiarii fondurilor europene nerambursabile, incalca dispozitiile legale in materia achizitiilor publice in implementarea proiectului, bugetul Uniunii Europene si cel national aferent acestuia este prejudiciat, sens in care se impune aplicarea unor corectii financiare.
Se mai arata ca existenta abaterii nu este conditionata de eventualele contestatii formulate de potentialii ofertanti sau de terti. Aceasta calificare este data de textele de lege incalcate de catre beneficiar prin stabilirea acestor criterii, in lipsa carora exista fara indoiala posibilitatea ca si alti operatori economici sa fi participat la procedura de atribuire.
Practic, in aceasta situatie, nu inseamna implicit ca abaterea nu exista si ca nu a fost produs niciun prejudiciu intrucat prejudiciul s-a produs si prin impiedicarea participarii altor ofertanti la aceasta procedura din cauza introducerii de catre autoritatea contractanta a acestor specificatii.
In drept, se invoca dispozitiile art. 3+4, pct. 9 C.pr.civ.
Reclamanta UAT JUDETUL H. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursurilor si mentinerea hotararii atacate aceasta fiind legala si temeinica.
In motivarea intampinarii s-au aratat urmatoarele:
In ceea ce priveste natura juridica a Raportului de audit emis de catre Autoritatea de Audit:
Se apreciaza ca Raportul de Audit este un act administrativ de natura celor ce intra in sfera contenciosului administrativ.
Emitentul Raportului de Audit contestat este Autoritatea de Audit, organism al Curtii de Conturi independent operational fata de acesta, iar potrivit prevederilor art. 12 -14 din Legea nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, Autoritatea de Audit (in continuare AA) este singura autoritate nationala competenta sa efectueze audit public extern in conformitate cu legislatia comunitara asupra fondurilor prevazute la art. 12 din Lege.
Potrivit art. 497 din Regulament Autoritatea de Audit efectueaza audit public extern la toate entita?ile care gestioneaza, certifica, implementeaza ?i/sau beneficiaza de fonduri europene comunitare nerambursabile, indiferent de forma de proprietate ?i/sau natura juridica a acestora.
Procedura de desfa?urare a auditului, aceasta este de asemenea prevazuta prin lege, art. 503-509 din regulament stabilind si modalitatea de valorificare a constatarilor Autorita?ii de Audit, cuprinse in Raportul de audit astfel emis.
In ceea ce priveste efectele rapoartelor de audit a?a cum rezulta cu prisosin?a din economia prevederilor art. 510 si urm. din RODAS, in sarcina Autorita?ii de Audit, exista anumite obligatii ce deriva din aplicarea legii, respectiv atunci cand in rapoartele de audit sunt consemnate nereguli. Astfel, autoritatea de Audit solicita autorita?ilor competente sa ia masuri de inlaturare a acestora, iar aceasta din urma sunt obligate sa le aduca la indeplinire (art.511 din RODAS), putand aplica inclusiv corectii financiare care sa asigure inlaturarea neregulilor /recuperarea cheltuielilor nejustificate, aceasta masura fiind aplicabila ?i in cazul in care se constata nerespectarea regimului achizitiilor publice.
Analizand efectele concrete produse de catre Raportul de Audit emis de catre Curtea de Conturi, in raport de prevederile legale mai sus invocate, se arata ca in cuprinsul titlului de creanta reprezentat de nota de constatare a neregulilor ?i de stabilire a corectiilor financiare, dar ?i in Decizia nr.114/06.06.2012, emise in solutionarea Contesta?iei administrative formulate de catre Judetul H., se stabile?te fara dubiu ca aceasta (nota de constatare) a fost emisa de catre autoritatea cu competente in gestionarea fondurilor europene (MDRT) exclusiv in baza extrasului din Raportul de audit pentru POR al Autorita?ii de Audit nr.S1648/AP/22.12.2011.
Avand in vedere Raportul de Audit, MDRT era obligat sa emita nota de constatare aceasta reprezentand modalitatea legala de valorificare a constatarilor efectuate de catre AA in cadrul auditului realizat asupra acestui Proiect, al carui Beneficiar a fost UAT Judetul H., potrivit prevederilor RODAS (art.511).
Prevederile art. 20, 21 din OUG nr.66/2011 sunt la fel de sugestive in acest sens, stabilind cu putere de lege in sarcina autorita?ilor cu competente in gestionarea fondurilor europene (MDRT, in cazul de fa?a) obligativitatea organizarii activita?ii de constatare ?i sanctionare a neregulilor inca de la comunicarea de catre Autoritatea de Audit a proiectului Raportului de Audit, urmand ca in termen de 60 de zile de la aceasta data sa se emita procesul-verbal de constatare a neregulilor ?i stabilire a corectiilor financiare .
In raport de cele expuse mai sus se apreciaza ca se poate concluziona fara dubiu caracterul de autoritate publica a Autorita?ii de Audit din cadrul Curtii de Conturi, atribu?iile sale fiind conferite prin lege, in vederea satisfacerii unor necesita?i de interes public, ?i anume verificarea existen?ei ?i corectitudinii utilizarii elementului de cofinan?are nationala, precum ?i raportul de drept administrativ in care acesta se afla cu autorita?ile cu competente in gestionarea fondurilor europene, auditate potrivit procedurii prevazute de prevederile legale mai sus evocate.
Pe fondul exceptiei se arata urmatoarele:
Potrivit prevederilor legale ce reglementeaza organizarea ?i efectuarea auditului public extern al AA asupra fondurilor europene nerambursabile, rezulta necesitatea parcurgerii urmatoarelor etape in vederea desfa?urarii activita?ii de audit ?i respectiv, in vederea valorificarii rapoartelor de audit: declansarea procedurii de audit consta in notificarea entita?ii auditate, printr-o scrisoare recomandata, al carui model este prevazut in anexa nr.28 din HG nr.130/2010 (art. 504).
In ceea ce priveste procedura de conciliere cu entitatea auditata singurul inscris care atesta parcurgerea acestei proceduri este centralizatorul constatarilor ?i recomandarilor formulate Autorita?ii de Management POR, Anexa 5, pct.4, emanand exclusiv de la Curtea de Conturi, Autoritatea de Audit, din cuprinsul careia se observa ca in mod contrar prevederilor art.507, lit.b ?i art.508, cele doua entita?i implicate in procedura de audit, respectiv autoritatea de audit ?i cea auditata au nesocotit drepturile beneficiarului final, adica ale Judetului H.
Potrivit prevederilor legale anterior men?ionate, in cuprinsul constatarilor AA, din proiectul raportului de audit, pe marginea caruia se realizeaza procedura de conciliere, trebuiau indicate neregulile constatate, slabiciunile in sistemul de management ?i control ?i impactul acestora, natura erorilor constatate ?i eventuale corectii financiare ?i masurile propuse in vederea remedierii lor.
Insa, in mod absolut nelegal AA se margineste in actiunea sa de audit sa constate ca la procedura de licita?ie deschisa au fost depuse 7 oferte , dintre care doar 4 au fost apreciate admisibile, declarandu-se ca?tigatoare oferta cu pretul cel mai scazut, care insa nu indeplinea criteriul de solvabilitate patrimoniala.
Din punct de vedere al masurilor propuse pentru remedierea erorilor, acestea lipsesc cu desavar?ire, solutia gasita la indemana de catre AA a fost aceea de a aplica corectii financiare in sarcina beneficiarului final, contravaloarea sa urmand a fi dedusa din urmatoarea Declaratie lunara de cheltuieli, fiind exclusa de la finantare contravaloarea corectiei financiare.
Or, din punctul nostru de vedere legiuitorul a facut clar distinc?ia intre corec?iile financiare ?i masuri necesare in vedere inlaturarii erorilor constatate.
Ceea ce a omis, de asemenea, sa consemneze in cuprinsul raportului de audit a fost faptul ca eroarea constatata nu a produs nici un fel de impact asupra bugetului national din care s-a asigurat cofinan?area sau in bugetul Uniunii Europene, observandu-se in mod indubitabil din cuprinsul Notei de constatare ?i stabilire a corectiilor financiare emis de catre MDRT, in sarcina Judetului Hunedoara( pag.3) ca stadiul fizic al lucrarilor din proiect fiind realizat 100 % , cu respectarea indicatorilor asumati prin cererea de finantare.
Apreciaza ca prin aplicarea corectiei financiare de 5% in sarcina beneficiarului, Judetul H., AA si-a depasit competenta stabilita de art.512 din H.G. nr.130/2010, in situa?iile in care in cuprinsul raportului de audit sunt consemnate constatari determinate de nerespectarea reglementarilor comunitare/na?ionale.
In speta de fa?a, activitatea de audit s-a realizat la AM POR ?i OI POR, pe cale de consecinta, prin raportare la prevederile O.U.G. nr.66/2011, doar acestor doua entita?i putea AA sa le aplice in mod direct corectia financiara.
Aceasta imprejurare este concluzia faptului ca raportul administrativ in aceasta speta s-a derulat intre autoritatea de audit ?i autorita?ile responsabile cu implementarea Proiectului ?i nu cu beneficiarul acestuia, fiind absolut firesc ca in lipsa unui raport administrativ in care beneficiarul sa fie in mod direct parte, autorita?ii de audit sa-i fie limitat dreptul de a-i aplica in mod direct acestia corectii financiare.
In mod gresit s-a considerat ca prin modul de atribuire a contractului de achizitie a fost incalcat principiul tratamentului egal.
Respectarea acestui principiu presupune stabilirea de reguli, cerinte ?i criterii identice pentru to?i operatorii economici, cu scopul evitarii de criterii preferentiale care sa avantajeze operatori economici in dezavantajul altora.
In speta, au fost depuse sapte oferte, iar potrivit procesului-verbal din data de 12.05.2009 a Comisiei de evaluare, a fost pretins tuturor ofertantilor ca in dovedirea situa?iei economico-financiare sa fie depuse urmatoarele documente : fi?a de informatii generale cu declararea cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani, bilanturile contabile la data de 31.12.2006, 31.12.2007, (sau 31.12.2008), lichiditatea generala ?i solvabilitatea patrimoniala.
Aceste documente au fost pretinse pentru calificarea ofertantilor.
In vederea dovedirii aplicarii unui tratament egal, se invedereaza instan?ei ca dintre ofertantii participanti, de aceeasi maniera precum ofertantul ca?tigator, ?i S.C. D. SRL a prezentat o scrisoare de bonitate emisa de o institu?ie bancara (avand nr.89253/08.05.2009 emanand de la intesa S.P. Bank-S.C. D.) in vederea dovedirii valorii indicatorilor financiari, oferta sa fiind declarata conforma.
De aceeasi maniera a procedat ?i ofertantul caruia i-a fost atribuit contractul, pentru dovedirea indicatorilor financiari fiind de asemenea prezentata o scrisoare de bonitate.
Conformitatea informatiilor din scrisoarea de bonitate nu a fost verificata de catre Comisia de Evaluare, solicitandu-se astfel clarificari in sensul de a prezenta indicatorii financiari: lichiditate generale la data de 31.12.2006, 31.12.2007, 31.12.2008, precum ?i balanta la data de 31.12.2008, intrucat a fost prezentata doar lichiditatea imediata, lichiditatea curenta ?i solvabilitatea patrimoniala la data de 30.06.2008 ?i lichiditatea globala ?i solvabilitatea patrimoniala la 31.05.2005, 31.12.2006 ?i 31.12.2007.
Ofertanta a depus clarificarile necesare, aratand totodata de unde rezulta diferenta dintre informatiile con?inute de formularul nr.4 ?i cele din cuprinsul scrisorilor de bonitate.
De asemenea to?i ofertantii au prezentat de o maniera similara, in dovedirea valorii indicatorilor financiari impusi prin documentatia de atribuire, prezentand informa?iile solicitate prin scrisori de bonitate sau alte documente edificatoare in acest sens.
Apreciaza insa ca in raport de modul in care comisia de evaluare a precedat la analiza tuturor celor sapte oferte nu se poate sustine aplicarea unui tratament diferen?iat acesta .
Potrivit notei de constatare atacate, valoarea indicatorilor financiari a fost calculata ?i deci stabilita de catre organul de audit in raport de bilanturile contabile pentru anii 2006, 2007, 2008 ?i nu din informatiile prezentata de ofertanti (formularul 4, scrisori de bonitate).
Or, comisia de evaluare nu a calculat acesti indicatori, apreciind, potrivit principiul asumarii raspunderii, ca ofertantii trebuie sa calculeze ?i prezinte indicatorii financiari, in acelasi mod fiind trata?i to?i ofertantii, depunerea bilanturilor, fara prezentarea indicatorilor financiari determinand respingerea ofertei ca fiind incompleta, in viziunea comisiei.
Or, in raport de modul de lucru al Comisie de evaluare, nu se poate sustine ca au fost aplicate criterii de eligibilitate diferite ofertantilor sau un tratament diferen?iat la analiza ofertelor lor.
In drept, intampinarea nu este motivata.
In recurs a fost administrata proba cu inscrisuri noi.
Recursurile sunt fondate datorita urmatoarelor considerente:
Prin Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare au fost efectuate verificari referitoare la respectarea conditiilor legale si contractuale de catre autoritatea contractanta in ceea ce priveste procedura de atribuire a contractului de achizitii publice nr. 277/19.06.2009 incheiat cu S.C. D. si P. S.A.
In urma controlului s-a constat ca autoritatea contractanta nu a respectat legislatia privind achizitiile publice, respectiv: au fost incalcate dispozitiile art.200, alin. 1 din O.U.G. nr.34/2006 in sensul ca ofertantul declarat castigator nu a indeplinit criteriile de calificare si selectie impuse prin documentatia de atribuire.
In ceea ce priveste recursul Curtii de Conturi:
Curtea de Conturi – Autoritatea de audit a intocmit Raportul de audit nr. 51648/22.10.2011.
Aria de aplicabilitate a auditului a fost Programul Operational Regional, finantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala, una din entitatile auditate fiind Autoritate de Management: Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, prin Directia Generala Autoritatea de Management POR.
Aceasta a efectuat verificari in ceea ce priveste mai multe contracte de achizitii publice, constatand nereguli si propunand aplicarea de corectii financiare.
Curtea retine ca potrivit punctului 510 din H.G. nr.130/2010 in vederea valorificarii constatarilor, Autoritatea de Audit transmite entitatilor auditate si, dupa caz, altor organisme interesate cate un exemplar al raportului de audit, iar potrivit punctului 511 atunci cand in rapoartele de audit sunt consemnate nereguli, Autoritatea de Audit solicita autoritatilor competente sa ia masuri de inlaturare a acestora, iar acestea din urma sunt obligate sa le duca la indeplinire.
Relevante in speta sunt si prevederile art. 18, alin. 1 din O.U.G. nr.66/2011 potrivit carora autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene au obligatia inregistrarii si transmiterii, in termen de 10 zile lucratoare, catre structurile de control prevazute la art.20 a tuturor constatarilor cu implicatii financiare sau cu posibile implicatii financiare din actele de control/audit intocmite de reprezentantii Uniunii Europene/donatorului public international, a celor din actele de control emise de DLAF, a celor din rapoartele de audit emise de Autoritatea de Audit/structurile de audit intern/structurile de audit extern, precum si a celor din rapoartele de verificare la fata locului emise de autoritatea de certificare.
De asemenea, potrivit art.19, alin. 1 din acelasi act normativ autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene au obligatia de a nu include temporar in declaratiile de cheltuieli sume platite de acestea, care fac obiectul constatarilor prevazute la art. 18 alin. 1, pana la finalizarea procedurii prevazute la art.21.
Potrivit art.21, alin. 2 in termen de maximum 10 zile de la primirea de catre structura de control competenta conform prevederilor art. 20 a oricarei solicitari ca urmare a aplicarii prevederilor art. 18, aceasta are obligatia organizarii activitatii de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare.
Or, in speta, paratul Ministerul a urmat aceasta procedura si a emis Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr. CA 22201/22.03.2012.
Actul administrativ este definit de art.2, alin.1, lit.c din Legea nr.554/2004 ca fiind o manifestare unilaterala de vointa a unei autoritati publice, cu caracter individual sau normativ, in scopul de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii.
Asadar, in analiza naturii juridice a unui act administrativ, esentiale sunt efectele juridice pe care le produce si natura masurilor dispuse in continutul sau. Analizand raportul de audit, instanta retine ca acestuia ii lipseste aptitudinea de a da nastere, a modifica sau a stinge raporturi juridice, cu alte cuvinte de a produce efecte prin el insusi, fiind un act premergator activitatii de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare ce urmeaza a fi efectuata si finalizata prin emiterea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare (actul administrativ care produce efecte juridice este Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare, acesta fiind actul prin care s-a aplicat corectia financiara autoritatii contractante si care reprezinta titlul de creanta; prin raportul de audit nu au fost aplicate corectii financiare, ci doar au avut loc constatari cu implicatii financiare care au fost transmise structurilor de control competente care au obligatia de a organiza propria activitate de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare; or, nefiind aplicate corectii financiare acesta nu este titlu de creanta si nu poate fi pus in executare) astfel incat nefiind act administrativ nu poate fi suspus controlului de legalitate in condi?iile art.4 din Legea contenciosului administrativ, in forma in vigoare la data investirii instan?ei cu ac?iunea principala, astfel ca excep?ia de nelegalitate este inadmisibila.
In ceea ce priveste recursul Ministerul Dezvoltarii Regionale:
Recurentul critica hotararea atacata, atat in ceea ce priveste aplicarea gresita a principiului neretroactivitatii legii, cat si in ceea ce priveste lipsa prejudiciului, ambele aspecte retinute de instanta de fond in motivarea hotararii.
In ceea ce priveste incalcarea principiului neretroactivitatii legii:
Verificarea la care a fost supusa reclamanta s-a efectuat in temeiul O.U.G. nr.66/2011.
O.U.G. nr.66/2011 reglementeaza activitatile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire si de recuperare a creantelor bugetare rezultate din neregulile aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora, precum si de raportare a neregulilor catre Comisia Europeana sau catre alti donatori internationali.
Potrivit art.64 din O.U.G. nr.66/2011 la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga O.G. nr.79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzator, iar potrivit art. 66 numai activitatile de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare care sunt in desfasurare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se finalizeaza si se valorifica cu aplicarea prevederilor O.G. nr.79/2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 529/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
Din interpretarea acestor dispozitii legale rezulta ca activitatile de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare care au loc ulterior intrarii in vigoare a O.U.G. nr.66/2011 se realizeaza in conformitate cu prevederile acestui act normativ.
Analizand definitia data notiunii de “neregula” de catre cele doua acte normative, se constata, asa cum corect a retinut si instanta de fond, ca aceasta are un continut identic (potrivit art. 2 din O.U.G. nr.66/2011 prin neregula se intelege orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate in raport cu dispozitiile nationale si/sau europene, precum si cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal incheiate in baza acestor dispozitii, ce rezulta dintr-o actiune sau inactiune a beneficiarului ori a autoritatii cu competente in gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internationali si/sau fondurile publice nationale aferente acestora printr-o suma platita necuvenit; potrivit art.2, lit. a din O.G. nr.79/2003 neregula reprezinta orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate in raport cu dispozitiile legale nationale si/sau comunitare, precum si cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale incheiate in baza acestor dispozitii, care prejudiciaza bugetul general al Comunitatii Europene si/sau bugetele administrate de aceasta ori in numele ei, precum si bugetele din care provine cofinantarea aferenta printr-o cheltuiala necuvenita).
In aceste conditii nu se poate sustine ca fapta imputata reclamantei nu putea fi calificata ca neregula si in temeiul O.G. nr.79/2003.
Curtea retine pe de o parte ca posibilitatea aplicarii corectiilor financiare sau a declararii unor cheltuieli ca neeligibile in cazul nerespectarii de catre beneficiar a legislatiei in domeniul achizitiilor publice exista si in temeiul contractului de finantare prin Programul Operational Capacitatii Administrative nr. 55/22.09.2009 (f…dosar, beneficiar reclamanta, art.12, pct.1, 2, 3 si 7, art.8, lit. b, pct.9; astfel, coroborand textele legale enuntate rezulta ca printre masurile pe care le putea lua Organismul intermediar se aflau si stabilirea corectiilor financiare).
De asemenea, O.G. nr.79/2003 permitea stabilirea unor creante bugetare definite ca sume de recuperat ca urmare a utilizarii necorespunzatoare a fondurilor comunitare si a sumelor de cofinantare aferente sau ca urmare a obtinerii necuvenite a acestor sume. Actul normativ mentionat anterior nu prevedea modalitatea de stabilire a creantelor bugetare.
Asadar, atat actul normativ mentionat anterior, cat si contractul de finantare prevedeau sanctiuni in cazul constatarii unor nereguli.
Pe de alta parte, Curtea retine ca O.U.G. nr.66/2011 a fost adoptata pentru implementarea principiului proportionalitatii, in absenta caruia au fost deja si pot fi in continuare stabilite debite excesive in sarcina beneficiarilor fondurilor europene, inclusiv a institutiilor publice finantate de la bugetul de stat si ca sanctiunea aplicata potrivit acestui act normativ este mai putin severa decat cea care s-ar fi aplicat in conformitate cu prevederile reglementarilor anterioare.
Astfel, desi fapta imputata reclamantei a fost savarsita pana la intrarea in vigoare a legii noi, ea a capatat eficienta juridica numai dupa intrarea in vigoare a legii noi, astfel incat aceasta din urma este pe deplin aplicabila in ceea ce priveste efectele produse ulterior intrarii sale in vigoare (in speta, aplicarea sanctiunii).
Asadar, prin aplicarea sanctiunii prevazute de O.U.G. nr.66/2011 reclamantei nu i-a fost creat niciun prejudiciu.
Instanta mai retine ca aspectele verificate au fost analizate in raport cu prevederile legale in vigoare la data initierii si finalizarii procedurilor de achizitie publica si ca actul O.U.G. nr.66/2011 reglementeaza doar aspecte care tin de modul de realizare a procedurii de control.
Raportat la cele mentionate anterior, Curtea retine ca nu poate fi vorba despre o aplicare retroactiva a actului normativ mentionat anterior, astfel incat argumentele prezentate de instanta de fond nu pot fi primite.
Nu poate fi retinuta in speta nici lipsa existentei prejudiciului sau potentialitatii lui in conditiile in care s-a facut dovada ca au existat operatori economici care au formulat oferte in cadrul procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica si care au fost respinse ca inacceptabile urmare a faptului ca in unul din anii de referinta nu indeplineau conditia de solvabilitate, in timp ce in cazul altor operatori economici indeplinirea acestei conditii s-a raportat la un sigur an, desi potrivit fisei de date a achizitiei ofertantii aveau obligatia de a depune bilanturi contabile la 31.12.2006, 31.12.2007, 30.06.2008 sau 31.12.2008 si de a inregistra profit in fiecare din acesti ani.
Deoarece instanta de fond a apreciat in mod gresit ca s-a incalcat principiul neretroactivitatii legii si ca in cauza nu s-a produs un prejudiciu, Curtea a apreciat necesara trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond pentru ca aceasta sa analizeze fondul cauzei
Pentru aceste motive, in conformitate cu art. 312 alin. 3 Cod procedura civila, Curtea a admis recursul, a casat sentinta atacata, a respins exceptia de nelegalitate invocata de reclamantul JUDETUL H., ca inadmisibila si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante in ceea ce priveste actiunea formulata de reclamantul JUDETUL H. in contradictoriu cu paratul MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE.
Cu ocazia rejudecarii, instanta de fond va aprecia legalitatea actelor a caror anulare se solicita prin raportare la sustinerile ambelor parti, la situatia de fapt si la textele legale incidente in cauza.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Autoritatii (infractiuni contra)
Revizuire. Inscrisuri doveditoare. - Decizie nr. 106 din data de 20.06.2018Revizuire. Existenta unor hotarari potrivnice. - Decizie nr. 405 din data de 25.04.2018
Personal bugetar. Salarizare. Sporuri. - Decizie nr. 716 din data de 27.06.2018
Expropriere. Termenul de emitere a hotararilor de stabilire a cuantumului despagubirilor de catre expropriator - Decizie nr. 522 din data de 16.05.2018
Concediere. Desfiintare post. Cauza reala si serioasa. - Decizie nr. 433 din data de 25.04.2018
Amnistie potrivit Legii nr.125/2014. Neincludere indemnizatie aferenta stabilirii domiciliului obligatoriu. - Decizie nr. 435 din data de 25.04.2018
Cerere de chemare in garantie. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 232 din data de 07.03.2018
Salarizare. Existenta unor hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie indexarile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007. - Decizie nr. 219 din data de 07.03.2018
Competenta materiala. Aplicarea Deciziei (RIL) nr. 18/2016 a Inaltei Cur?ii de Casa?ie ?i Justi?ie. - Sentinta civila nr. 34 din data de 13.02.2018
Salarizare. Situatia in care se pastreaza salariul de baza aferent lunii iulie 2016. - Decizie nr. 13 din data de 09.02.2018
Actiune in constatare. Competenta materiala. - Sentinta civila nr. 32 din data de 08.02.2018
Legalitatea ordinului prefectului avand ca obiect cuantumul sporului pentru condi?ii vatamatoare acordat func?ionarilor publici in baza art. 3^1 alin. 1 din OUG 57/2015. - Decizie nr. 4718 din data de 27.11.2017
Limitele dreptului de apreciere al organului fiscal in stabilirea cuantumului onorariului de avocat. - Decizie nr. 3313 din data de 13.10.2017
Recunoa?terea dreptului de deducere cu privire la cheltuielile aferente edificarii imobilelor care au facut obiectul unor tranzac?ii. Importan?a folosirii imobilului ca locuin?a personala. - Decizie nr. 3385 din data de 18.10.2017
Decizie de instituire a masurilor asiguratorii. Condi?ia motivarii acesteia de catre organul fiscal. - Decizie nr. 4531 din data de 22.11.2017
Modificare documenta?ie de urbanism vs. indreptare eroare materiala. - Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Masurile de remediere luate de autoritatea contractanta in conf. cu art.3 din Legea nr.101/2016. Posibilitatea de revenire asupra raportului procedurii aprobat de conducatorul acesteia. - Decizie nr. 2295 din data de 23.08.2017
Obliga?ia ter?ului poprit de a plati penalita?i de intarziere. Momentul datorarii acestora. - Decizie nr. 2288 din data de 09.08.2017
Timbrul de mediu achitat pentru transcrierea unui autoturism cumparat din Romania. Legalitatea refuzului de restituire. - Hotarare nr. 1883 din data de 14.06.2017
Posibilitatea emitentului procesului - verbal de contraven?ie de a solicita instan?ei de contencios administrativ anularea acestuia. Inadmisibilitatea ac?iunii intemeiata pe prevederile art.1 alin. 6 din Legea nr.554/2004. - Hotarare nr. 1489 din data de 19.05.2017