Posibilitatea Comisiei Jude?ene pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 de revocare a unei hotarari deja intrate in circuitul civil prin emiterea unei hotarari ulterioare de modificare a celei dintai.

Posibilitatea Comisiei Jude?ene pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 de revocare a unei hotarari deja intrate in circuitul civil prin emiterea unei hotarari ulterioare de modificare a celei dintai.

 Din art. 1 alin. 6 din  Legea nr. 290/2003 rezulta ca autoritatea publica emitenta nu poate sa mai revoce propriul act administrativ daca acesta a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice, singura posibilitate juridica de a-i inlatura efectele contrare legii fiind formularea unei actiuni in anulare in fata instantei de contencios administrativ in termenul de prescriptie de 1 an.
Prin Hotararea nr…/01.06.2010 s-a dispus modificarea art.1 din Hotararea nr.../2008 a aceleasi Comisii Judetene pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, in sensul ca se vor acorda compensatii banesti paratei A.M. pentru bunurile abandonate de antecesorul acesteia B.I., in conditiile in care prin hotararea anterioara, modificata, se dispusese ca de compensatiile banesti sa beneficieze pe langa parata A.M. si reclamantii.
Dispozitiile Hotararii nr…/01.06.2010 contin o veritabila revocare a dispozitiilor hotararii modificate, in ce priveste efectele referitoare la reclaman?i, asa incat spre respectarea principiului legalitatii, la data emiterii ei trebuiau respectate exigentele legale mai sus mentionate.

Sectia de contencios administrativ si fiscal – Decizia nr.1888/19 decembrie  2016

Prin sentinta administrativa nr…/2016 pronuntata de Tribunalul Sibiu – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal s-a respins ca inadmisibila cererea formulata de reclamantii B.A. si B.C.  in contradictoriu cu parata  Autoritatea  Nationala  pentru  Restituirea  Proprietatilor avand ca obiect anularea adresei nr…/03.11.2015 si s-a respins ca nefondata actiunea formulata de reclamantii B.A.  si B.C.  in contradictoriu cu paratii A.M., Autoritatea Nationala  pentru Restituirea Proprietatilor si Comisia Judeteana pentru aplicarea  Legii nr.290/2003 din cadrul Institutiei Prefectului judetului D. avand ca obiect anularea  Hotararii nr…/01.06.2010 emisa de Comisia Judeteana pentru aplicarea  Legii nr. 290/2003 si obligarea paratei Autoritatea Nationala pentru Restituirea  Proprietatilor la plata catre reclamanti a drepturilor cuvenite conform Hotararii nr…/2008 emisa de aceeasi comisie judeteana.
Prin incheierea de sedinta din 03.06.2016 s-a dispus admiterea exceptiei inadmisibilitatii capatului de cerere privind anularea adresei cu nr. …/…/…  emisa de A.N.R.P..
Impotriva acestei hotarari si a incheierii de sedinta mentionate au declarat recurs reclamantii  B.A. si  B.C.  solicitand casarea hotararii atacate si rejudecand cauza sa fie admisa actiunea asa cum a fost formulata.
In motivarea optiunii lor procesuale reclamantii recurenti au sustinut urmatoarele: In ce priveste exceptia inadmisibilitatii primului petit, exceptie solutionata prin incheierea din 03.06.2016, instanta de fond a retinut in mod gresit ca actul nr…/…/…  nu s-ar putea incadra in categoria actului administrativ astfel cum este definit prin Legea nr. 554/2004 intrucat nu produce prin el insusi niciun efect juridic. Acest act reprezinta o solutie la contestatia formulata de reclamanti  impotriva Hotararii nr…/2010, chiar daca el nu imbraca forma tipica a unei decizii. Caracterul formal al actului administrativ vizeaza emitentul acestuia, respectiv ca actul sa fie emis de persoana competenta legal. In cazul de fata, acesta a fost emis in conditiile Legii nr. 290/2003 si in limitele competentelor legale de catre autoritatea competenta stabilita potrivit art. 8 alin. (4) din actul normativ indicat, respectiv de catre vicepresedintele ANRP. Actul in sine este emis de catre autoritatea investita legal cu solutionarea unei contestatii, este motivat in drept si emis in executarea si aplicarea Legii nr. 290/2003, deci care produce efecte juridice prin el insusi.
Pe de alta parte, in acceptiunea  Legii nr. 554/2004 judecatorul este obligat sa stabileasca daca actiunea priveste un act administrativ tipic sau un act administrativ asimilat actului administrativ tipic. In acest caz, chiar daca prima instanta a apreciat ca  actul  nr…/…/…  nu este un act administrativ tipic, ar fi trebuit sa analizeze daca acesta nu imbraca forma unui act administrativ asimilat. S-a aratat in fata instantei de fond ca acest act poate fi calificat ca un refuz de solutionare a contestatiei reclamantilor, situatie in care petitul vizeaza nelegalitatea refuzului cu sanctiunea legala a nulitatii acestuia. In cazul de fata nefiind emis un astfel de act administrativ in forma unei decizii, acel act contestat putea si trebuia sa fie apreciat ca un refuz de solutionare a contesta?iei - act administrativ asimilat.
In ce priveste fondul litigiului, se considera ca solutia instantei de fond este nelegala, fiind data cu interpretarea gresita a normelor de drept material.
Un prim aspect priveste conditiile legale ale admisibilita?ii revocarii unui act administrativ individual, conditii stabilite prin Legea nr.554/2004 cu modificarile si completarile ulterioare - art. 1 alin. (6). Potrivit acestei norme juridice revocarea unui act administrativ este conditionata sub dublu aspect: al neintrarii sale in circuitul civil si al neproducerii efectelor juridice. In ce priveste intrarea in circuitul civil este necontestat ca acest lucru s-a produs prin comunicarea sa catre persoanele carora i se adreseaza, aspect retinut si de prima instan?a. Ceea ce instan?a a apreciat gresit a fost cel de-al doilea aspect, al efectelor juridice care in opinia sa nu s-au produs la momentul revocarii actului. Potrivit opiniei instan?ei actul revocat, respectiv  Hotararea nr. ../2008, nu si-a produs efectele juridice la momentul emiterii Hotararii nr…/2010, intrucat singurul efect pe care l-ar fi putut produce ar fi fost plata drepturilor stabilite prin acea hotarare revocata. Efectele produse sunt cele circumscrise art. 9 si 10 din Legea nr. 290/2003 si cele ale dreptului comun in materie de succesiuni - Codul civil. Hotararea de revocare  nr…/2010 a fost emisa in data de  01.06.2010, iar Hotararea revocata a fost comunicata  la data de 31.03.2008, ceea ce inseamna ca revocarea a intervenit dupa ce actul revocat a devenit definitiv si a dobandit caracter executoriu.
La momentul revocarii era nascut dreptul de acordare a compensatiilor prevazut de art. 10 alin. 2  din  Legea nr.290/2003 si obligatia de plata a acestora prevazuta in acelasi articol teza a II-a. De asemenea, potrivit art. 9 din acelasi act normativ actul revocat a devenit act definitiv, cu toate consecintele decurgand din aceasta referitoare la contestarea calitatii de mostenitor a antecesorului nostru pe calea dreptului comun si nu pe cale administrativa. Unul din efectele principale ale actului revocat era tocmai interdictia de a mai reveni asupra acestuia dupa ramanerea sa definitiva prin necontestarea in termenul legal, s-a nascut astfel, in favoarea reclamantilor, un drept de creanta certa, lichida si exigibila si in sarcina ANRP obligatia de plata corelativa. In consecinta, reclamantii sustin ca aveau dobandit un „bun” in acceptiunea art.1 din Protocolul 1 la CEDO, dreptul de creanta.
Motivarea primei instante potrivit careia „principiul nelegalitatii nu reprezinta un scop in sine” este una total gresita, in dezacord cu principiile constitutionale si  cele  ale  CEDO. In realitate, s-a incalcat principiul stabilitatii, securitatii raporturilor juridice si principiul increderii legitime a beneficiarilor actului revocat, care au crezut in legalitatea sa in conditiile in care nu a fost contestat in termen legal si nu au fost in?tiin?a?i despre existenta unui act de revocare prin emiterea  Hotararii nr…/2010 si chiar mai mult, prin ascunderea acestuia si a faptului platii. Reclamantii au facut demersuri constante si inainte dar si dupa revocarea actului, demersuri prin care au solicitat plata, au comunicat schimbarea datelor personale, a domiciliului, a numarului de cont, insa niciodata nu ni s-a comunicat sa inceteze aceste demersuri intrucat nu mai sunt beneficiari de drepturi, iar plata s-a facut deja integral catre intimata parata.
Se retine ca reclamantii nu au facut dovezi din care sa rezulte calitatea de mostenitor in fa?a Comisiei Judetene, insa niciodata nu au fost solicitati sa comunice date/acte care sa clarifice acest aspect, contrar dispozitiilor art.17 alin. 1 lit. c) din Normele de aplicare a Legii nr. 290/2003. Intimata parata in calitate de contestatoare avea obligatia de a indica motivele de reanalizare a dosarului in conditiile in care aceleasi acte au fost avute  in vedere ?i la emiterea Hotararii nr. …/2008, iar cu ocazia contesta?iei nu au fost depuse acte suplimentare. De asemenea, atat intimata cat ?i antecesorul  reclamantilor  au  recunoscut in mod explicit, prin act autentic necontestat depus la Comisia Jude?eana  ca  ambii au calitatea de succesori ai lui B.I. In aceste conditii, autoritatea publica  avea obligatia de a solicita in instan?a anularea Hotararii nr…/2011 intrata in circuitul civil ?i care a produs efecte juridice in ceea ce ne priveste in calitatea noastra de mostenitori legali ai lui B.V., sau de a respinge contesta?ia ca fiind tardiv formulata. Astfel, i s-ar fi dat posibilitatea intimatei sa demonstreze  in instan?a de ce initial a recunoscut calitatea de como?tenitoare alaturi de antecesorul nostru, iar ulterior, dupa decesul acestuia i-a contestat calitatea de persoana indrepta?ita, de?i a de?inut de la inceput actele de succesiune. Oricum, revocarea nu mai era posibila, iar contrar legii speciale aplicabile cei care am fost pu?i in situa?ia de a actiona  in instan?a au fost reclamantii, de?i nu au contestat calitatea de como?tenitoare a intimatei  parate, respectand  vointa manifestata  de antecesorul lor in timpul vietii. Dimpotriva, cea care a contestat calitatea de mostenitor a autorului lor a fost intimata parata, iar potrivit art. 9 din lege aceasta ar fi trebuit sa fie stabilita de catre instan?a ?i nu de catre ANRP prin revocarea actului. Procedand in acest fel ANRP a incalcat legislatia ?i competen?ele acordate expres prin aceasta lege in solutionarea contesta?iilor formulate, substituindu-se instan?ei de judecata in mod nepermis legal. Pentru a fi legal actul revocarii trebuie sa  parcurga aceeasi procedura cu cea a actului revocat, inclusiv aceea a comunicarii sale. Un act necomunicat nu exista. In ce ne priveste  Hotararea  nr. 304/2010 de revocare a Hotararii nr. 211/2008 nu le-a fost comunicata reclamantilor niciodata astfel ca punerea sa in executare este nelegala, plata fiind facuta  fa?a de intimata cu asumarea acestor riscuri datorate existentei  in paralel a doua acte administrative distincte: unul definitiv ?i intrat in puterea executorie ?i altul necomunicat, deci inexistent fa?a de subsemnatii, nefiind vorba in consecinta despre o plata dubla.
O alta motivare gresita, nelegala a primei instan?e, priveste aprecierea calitatii antecesorului  nostru  B.V. de succesibil renun?ator  de pe urma tatalui sau B.I. Pentru a re?ine aceasta situa?ie prima instan?a a apreciat ca Legea nr. 290/2003 nu opereaza similar legii fondului funciar o repunere in termenul de acceptare prin depunerea cererii de despagubiri intrucat nu exista dispozitii exprese in acest sens in cuprinsul acestei legi. Dimpotriva, din tot con?inutul Legii nr.290/2003 rezulta aplicabilitatea acelorasi  principii ale Legii nr.18/1991 prin trimiteri exprese la aceasta - art.2 ?i  numai in subsidiar plata de compensatii banesti. In cauza, printre bunuri exista ?i bunuri  imobile: casa, curte, gradina, teren agricol.  In  aceste conditii, pe de o parte, nu s-a depus niciun act de renuntare  al  lui  B.V.  de pe urma lui B.I.  decedat  in 1947, iar pe de alta parte singurul  act existent  este  cel de pe urma defunctei D.N.  decedata  in anul 1996. Atat  Legea nr.18/1991 cat  ?i  Legea nr.290/2003 sunt legi reparatorii cu aplicarea principiului de drept: „unde se aplica acelasi ra?ionament, se aplica aceeasi solutie”. ICCJ a stabilit prin Decizia nr.XI/2007 ca sunt repu?i in drepturi  mostenitorii  care nu au acceptat mostenirea in termenul prevazut de lege. Se impune concluzia ca to?i succesibilii autorului fost proprietar care solicita acordarea de despagubiri sau compensatii sunt repu?i in termenul de acceptare cu privire la dreptul de creanta al autorului lor pentru bunurile de?inute. Aceasta acceptare nu priveste insa ?i restul masei succesorale, ci doar drepturile recunoscute prin  legea reparatorie cu privire la bunurile determinate  prin aceasta, intrucat ?i Legea nr.290/2003 opereaza o repunere in termenul de acceptare a mostenirii si intrucat antecesorul lor a formulat in termen o cerere intemeiata pe aceasta lege acesta a beneficiat de efectul repunerii in drepturi de mostenitor acceptant dupa defunctul B.I.
Se mai re?ine de catre prima instan?a ca potrivit incheierii din dosar nr. …/1951 a Judecatoriei Craiova antecesorul reclamantilor ar fi trebuit sa dovedeasca faptul contestarii prin aceea ca fiind major ar fi putut face acte de acceptare a mostenirii dupa decesul tatalui  sau din anul 1947. Se considera ca aprecierea instan?ei este gresita intrucat, deschiderea succesiunii se face la data decesului, aceasta fiind data la care trebuie indeplinite cerintele legii ?i de la care curge termenul legal de acceptare. Decesul  lui  B.I. a survenit in anul 1947, data la care antecesorul reclamantilor B.V. nu era major cum a re?inut instan?a, iar incheierea din dosar nr…/1951 la care se raporteaza instan?a nu are nicio relevanta  in cauza de fata intrucat este un act de instituire a tutelei ?i nu un act de dezbatere succesorala.  Drepturile  acordate  dupa  decesul  sotului nu au facut parte din masa succesorala ramasa de pe urma acestuia, ci sunt drepturi cu afecta?iune speciala de sprijinire in vederea cresterii minorei, suma care nu aveau cum  sa  se imparta  intre mostenitori. Aceasta incheiere nu poate valora act de acceptare/ renuntare care sa  trebuiasca sa fie contestat in vreun fel.
In drept se invoca art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 483 alin. (1), 488 alin. (1) pct. 8, art. 453 Cod procedura civila.
Prin intampinare intimata parata A.M., a solicitat respingerea recursului reclamantilor apreciind ca hotararea instantei de fond este temeinica si legala.
In aparare intimata a sustinut urmatoarele:
In mod corect a fost solu?ionata exceptia inadmisibilita?ii fata de solicitarea de anulare a  Adresei nr…/…, intrucat nu reprezinta o decizie de solutionare a contesta?iei administrative, deoarece ANRP  nu  a admis sau respins contesta?ia formulata de reclamanti deci nu a pronuntat o solutie asupra contesta?iei, a?a cum impune art.8 alin.4 din Legea nr.290/2003.
ANRP  a  comunicat reclamantilor prin aceasta adresa, ca cele invederate de ei prin peti?ie inregistrata sub nr…/2015, respectiv recunoasterea calitatii de mostenitori ?i de beneficiari ai despagubirilor pot fi analizate conform art.9  din Legea nr.290/2003 doar  de catre instan?ele de drept comun.
Prin urmare, acest inscris nu reprezinta altceva decat o adresa de informare nu un act administrativ tipic sau asimilat cum incearca sa motiveze recurentii.
In cazul in care recurentii considera ca ANRP a refuzat sa le solutioneze contesta?ia administrativa prin  nepronuntarea  unei solutii, au posibilitatea sa solicite conform art.8 alin.1  din  Legea nr.554/2004 direct anularea Hotararii nr. …/2010 fara a fi necesar sa constate nulitatea adresei prin care s-a exprimat refuzul.
In ce priveste motivul de recurs privind inadmisibilitatea revocarii Hotararii nr…/2008 se sustine ca ar fi nefondat intrucat, pe de o parte actul nu a intrat in circuitul civil ?i nu a produs efecte juridice, iar pe de alta parte, recurentii nu au in vedere prevederile speciale ale Legii nr.290/2003 ?i ale Normelor Metodologice aprobate prin H.G. nr.1120/2006.
Sub un prim aspect, Hotararea nr…/2008 nu intra in circuitul civil decat in momentul in care in baza ei se nasc, se modifica sau se sting raporturi juridice civile. Conform procedurii prevazute de Legea nr.290/2003, hotararile Comisiilor Judetene  se comunica  catre  ANRP - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, care le analizeaza in vederea emiterii deciziilor de plata. Prin urmare, hotararile Comisiilor Judetene nu intra in circuitul civil ?i nu produc efecte juridice decat in situa?ia in care sunt validate de catre  ANRP prin emiterea deciziilor de plata.
Sub un al doilea aspect, recurentii nu au in vedere dispozitiile derogatorii ale  Legii nr. 290/2003 si H.G. nr. 1239/2004. Conform art.17 alin.4 lit. h din H.G. nr. 1120/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicarea a Legii nr.290/2003, in situa?ia in care Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 constata incalcari ale prevederii legii propune reanalizarea actelor administrative emise de catre  Comisiile Judetene, iar vicepresedintele ANRP, in baza raporturilor administrative ierarhice, poate solicita Comisiilor Judetene revocarea actelor administrative emise in situa?ia in care constata incalcarea prevederilor legale in vigoare.
Prin urmare, indiferent de existenta sau nu a unei contesta?ii impotriva hotararii Comisiei Judetene, vicepresedintele ANRP are  prerogativa legala de a solicita Comisiei Judetene revocarea hotararilor emise, iar Comisiile Judetene, datorita raportului ierarhic de subordonare, au obligatia de a se conforma deciziei vicepresedintelui ANRP.
Recurentii nu au re?inut ca hotararea Comisiei Judetene poate fi invalidata de catre  ANRP  prin doua modalitati  distincte  respectiv ca urmare a contesta?iei formulate de catre una dintre parti sau ca urmare a constatarii din oficiu a unui motiv de nelegalitate, cu ocazia verificarii hotararii in vederea emiterii deciziei de plata.
Astfel, nu suntem in situa?ia tipica unui act administrativ individual care poate fi invalidat, doar ca urmare a contestarii lui pe cale administrativ jurisdic?ionala in termenele prevazute de lege, ci suntem in situa?ia speciala in care un act administrativ al Comisiei Judetene poate fi invalidat din oficiu de catre ANRP.
Hotararea nr…/2008 nu a devenit astfel definitiva si executorie, fara posibilitatea de a mai fi revocata pe cale administrativa prin necontestarea sa in termenul legal. Conform normelor legale, vicepresedintele ANRP are posibilitate, chiar in lipsa unei contesta?ii, de a solicita emitentului revocarea actului nelegal.
Sub aspectul fondului se sustine ca Hotararea nr…/2010 a fost emisa de catre  Comisia Judeteana cu respectarea indicatiilor date de catre vicepresedintele ANRP, in baza competentelor pe care i  le-a stabilit legea.
Prin urmare, in cazul in care recurentii considerau ca li s-au lezat drepturile civile, trebuiau sa conteste decizia vicepresedintelui ANRP luata in baza art.17 alin.4 lit.h din H.G. nr.1120/2006 si cuprinsa in cadrul Adresei nr… /19.10.2009, prin care vicepresedintele ANRP a constatat ca B.V. nu are calitatea de mostenitor a lui B.I. ?i D.N., solicitand Comisiei Judetene revocarea hotararii initiale.
Hotararea nr…/2010 a Comisiei Judetene D.  nu reprezinta altceva decat un act administrativ  dat cu  respectarea deciziei organului ierarhic superior, astfel ca pentru a putea fi anulat, trebuia sa se anuleze intai actul organului administrativ ierarhic superior.
In privinta calitatii de persoana indrepta?ita a autorului B.V., in mod corect a stabilit  instan?a de fond ca este strain de mostenirea defunctei  D.N. prin renuntare ?i de mostenirea defunctului B.I.  prin neacceptare.
Nu poate fi re?inuta  sustinerea recurentilor conform careia B.V. trebuie considerat repus in termenul de acceptare a mostenirii dupa  B.I.  ca urmare a formularii cererii de despagubiri in baza Legii nr.290/2003. In mod corect a aratat instan?a de fond ca doar pentru cererile formulate in baza Legii nr.18/1991 legiuitorul a in?eles sa  considere  ca odata  cu depunerea cererii de reconstituire opereaza  ?i repunerea in termen pentru acceptarea succesiunii. Cum in Legea nr. 290/2003  nu exista o astfel de prevedere, in mod neintemeiat sustin recurentii ca  ar trebui sa li se aplice prin similitudine aceleasi prevederi.
Atata timp cat recurentii nu au depus nicio dovada ca  B.V.  ar fi efectuat vreun act  de acceptare expresa  sau tacita  a mostenirii  dupa B.I., nu se poate re?ine calitatea acestuia de persoana indrepta?ita la despagubire. In mod corect a re?inut instan?a de fond ca doar  D.N.  a prezentat  acte de acceptare a mostenirii dupa B.I., prin incheierea din dosarul nr…/… al Judecatoriei Craiova fiindu-i acordate despagubiri pentru intre?inerea minorei A.M.  ca urmare a accidentului din care a rezultat decesul lui B.I.
Daca in anul 1947 cand a decedat B.I., B.V. nu era inca major, el avea posibilitatea  de  la data dobandirii majoratului sa prezinte orice alt act din care sa  rezulte ca  a acceptat  mostenirea dupa B.I.
Nu are nici un fel de relevanta daca dreptul la despagubiri prevazut de Legea  nr.290/2003 a existat sau nu in patrimoniul lui B.I.  la data decesului, intrucat aici nu discutam masa succesorala a acestuia, ci strict calitatea de mostenitor.
Prin intampinare parata Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor a solicitat respingerea recursului reclamantilor ca nefondat, apreciind ca hotararea instantei de fond este temeinica si legala.
In aparare s-au sustinut urmatoarele:
In ceea ce priveste solicitarea recurentilor reclamanti de anulare a adresei nr…/…  din 09.11.2015 emisa de A.N.R.P., se sustine ca aceasta nu reprezinta un act administrativ in sensul prevazut de lege, intrucat adresa in cauza doar indruma recurentii cu privire la calea pe care sa o urmeze in vederea valorificarii drepturilor lor in baza  Legii nr. 290/2003, asa incat  in mod corect a fost respinsa cererea de anulare a acesteia ca inadmisibila.
Referitor la solicitarea recurentilor reclamanti de obligare a Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor la plata despagubirilor, se sustine ca, prin Legea nr.164/2014 a fost reglementata o noua procedura cu privire la solutionarea dosarelor constituite in temeiul   Legii nr.290/2003, precum si de plata a despagubirilor stabilite prin hotararile emise de comisiile judetene sau a municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr.290/2003.
Astfel, conform art. 3 alin (2) „Dispozitiile prezentei legi referitoare la plata despagubirilor se aplica cererilor solutionate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pentru care nu s-a efectuat plata, cererilor nesolutionate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, precum si cauzelor aflate pe rolul instantelor judecatoresti, avand ca obiect acordarea de despagubiri in baza Legii nr.9/1998, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a Legii nr.290/2003, cu modificarile s completarile ulterioare”.
Or, in speta, intimata A.M.  a incasat pe calea executarii silite toata suma stabilita ca  despagubiri  prin Hotararea nr…/25.03.2008, asa cum a fost modificata de Hotararea nr…/01.06.2010.
Astfel, procedura administrativa prevazuta de Legea nr.290/2003, in forma anterioara intrarii in vigoare a Legii nr.164/2014, s-a incheiat.
Admiterea cererii recurentilor reclamanti ar insemna o plata dubla efectuata  in  baza  aceluiasi act administrativ, ceea ce ar conduce la prejudicierea bugetului de stat.
Din aceste motive se considera ca  cererea de obligare a A.N.R.P. la plata despagubirilor este inadmisibila.
Mai mult decat atat, potrivit dispozitiilor art.10 alin. (1) din Legea nr.164/2014, plata despagubirilor stabilite in dosarele constituite in baza Legii nr. 290/2003 „se efectueaza in ordine cronologica a emiterii acestora, in transe anuale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu data de 1 ianuarie 2015”.
Conform art. 10 alin. (6) si (7) din lege, pentru fiecare transa anuala, A.N.R.P. emite un titlu de plata. Titlul de plata, care se comunica, in cel mult 5 zile de la emitere, Ministerului Finantelor Publice si persoanelor indreptatite.
In ceea ce priveste plata sumelor stabilite prin titlurile de plata, conform art.11 alin (1) aceasta se efectueaza de catre Ministerul Finantelor Publice, in termen de 180 de zile de la data emiterii acestora.
Prin urmare, se arata faptul ca, sub imperiul noii legislatii aplicabile in prezenta cauza, sarcina platii revine in mod exclusiv Ministerului Finantelor Publice, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor neavand obligatii privind plata despagubirilor.
In ceea ce priveste sustinerile recurentilor reclamanti referitoare la faptul ca, A.N.R.P. ar  fi  revocat  Hotararea nr. ../2008, se sustine ca aceasta hotarare nu a fost revocata ci modificata prin Hotararea nr…  din 01.06.2010.
Mai mult decat atat, A.N.R.P. nu are posibilitatea legala de a revoca hotararile. Aceasta prerogativa ii revine doar emitentului, respectiv, in speta in cauza Comisiei Judetene D.  pentru aplicarea Legii nr.290/2003.
Cu alte cuvinte, doar comisiile locale au posibilitatea de a-si revoca actul administrativ emis fara respectarea dispozitiilor legale, inainte ca acestea sa-si produca efectele in circuitul civil (prin acordarea efectiva a despagubirilor propuse).
In drept se invoca dispozitiile art. 490 alin. (2)  din Noul Cod de procedura civila, Legea nr. 290/2003, modificata si completate prin Legea nr. 164/2014 si H.G. nr.1120/2006.
Analizand sentinta atacata din perspectiva criticilor formulate care se circumscriu motivului de nelegalitate prevazut de art.488 pct. 8 Cod procedura civila, Curtea a constatat  urmatoarele:
La cererea intimatei parate A.M., Comisia pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 din cadrul Institutiei Prefectului Judetul D. a emis pe numele intimatei parate A.M.  si a recurentilor reclamanti B.A., B.C., in calitate de mostenitori dupa defunctul B.I., Hotararea nr…/25.13.2008.
      Prin aceasta hotarare a fost admisa cererea nr…/18.125.2003 formulata de parata A.M., stabilindu-se cu titlu de despagubiri suma de 177.842,39 lei, pentru  bunurile avute in proprietate de catre autorul  B.I.  din localitatea C. - jud. L., abandonate si sechestrate ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace semnat la Paris in anul 1947.
Urmand procedura legala stabilita de art. 18 din H.G. nr.1120/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, intimata A.M. si recurentii  B.A., B.C.  au depus cereri de plata a despagubirilor stabilite prin Hotararea nr…/2008, inregistrate la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor cu  nr…  si … /10.04.2008.
Ulterior, prin adresele inregistrate la A.N.R.P. cu nr.../20.03.2009, nr. …/05.06.2009, nr… /27.08.2009  si  nr… /22.09.2009, intimata  A.M.  a solicitat paratei A.N.R.P. anularea cererii prin care a solicitat plata despagubirilor, modificarea Hotararii nr… /2008 in sensul constatarii faptului ca este unica mostenitoare a autorului B.I. , intrucat, conform Certificatului de mostenitor nr. …  din 22.08.1997, B.V. , autorul reclamantilor B.A   si B.C., este renuntator.
Prin adresa nr… /19.10.2009, A.N.R.P. a transmis Comisiei Judetene D. pentru aplicarea Legii nr.290/2003, spre competenta solutionare, petitiile intimatei A.M.
Comisia Judeteana D. pentru aplicarea Legii nr.290/2003 a dat curs cererilor paratei A.M.  emitand in acest sens Hotararea nr…  din 01.06.2010, prin care a fost modificat art. 1 din Hotararea nr…/2008, in sensul ca se vor acorda compensatii banesti doar intimatei A.M.
Dispozitiile obligatorii ale acestei hotarari au fost executate silit prin intermediul executorilor judecatoresti, astfel ca prin ordin de plata Trezoreria Sector i-a virat in contul executorilor judecatoresti instrumentatori suma in cuantum de 201.400.51 lei, inclusiv cheltuieli de executare.
Recurentii reclamanti B.A. si B.C.  au formulat la data 03.11.2015 contestatie impotriva Hotararii nr… /01.06.2010, carora li s-a raspuns prin adresa nr…/…/09.11.2015, A.N.R.P. informand recurentii reclamanti de posibilitatea de valorificare a drepturilor lor pe calea dreptului comun, asa cum prevede art.9 din Legea nr.290/2003.
1.Referitor la inadmisibilitatea cererii de anulare a adresei nr. …/… /09.11.2015 emisa Autoritatea Nationala pentru Restituire Proprietatilor, Curtea constata ca in mod corect a solutionat instanta de fond aceasta exceptie.
La data formularii contestatiei de catre recurentii reclamanti intrase in vigoare Legea nr. 164/2014 care, prin art. 20 din Legea nr.164/2014 a dispus abrogarea prevederilor art. 8 alin (3) din Legea nr.290/2003, ce dadeau posibilitatea solicitantilor nemultumiti de hotararea comisiei judetene, respectiv a Municipiului B.  pentru aplicarea  Legii nr.290/2003, ca  in termen de 15 zile de la comunicare, sa depuna contestatie la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor.
Abrogarea dispozitiilor speciale referitoare la procedura speciala de contestare administrativa reglementata de Legea nr. 290/2003, fac incidente dispozitiile dreptului comun in materie, respectiv dispozitiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 conform carora „Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta exista, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia.”
Asa fiind, reclamantii au formulat plangere prealabila, sub forma recursului ierarhic, intrucat conform art.17 din Normele de aplicare a Legii nr.290/2003 aprobate prin   H.G. nr. 1120/2006 in baza raporturilor administrative ierarhice, vicepresedintele poate solicita comisiilor judetene sau a municipiului B.  pentru aplicarea  Legii  nr. 290/2003  revocarea actelor administrative emise, in situatia in care constata incalcarea prevederilor legale in vigoare. Asa fiind adresa nr…/… /09.11.2015 constituie raspunsul la aceasta plangere, din care se deduce cu usurinta refuzul autoritatii  ierarhice superioare, de a da curs cererii acestora, dandu-le indrumari petentilor de a se adresa instantelor de drept comun conform art.9 din Legea nr.290/2003.
Raspunsul la plangerea prealabila nu constituie un act administrativ si ca atare anularea sa nu poate face obiectul actiunii in contencios administrativ, aspect care rezulta cu claritate din dispozitiile art.8 din Legea nr.554/2004 potrivit carora „Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila sau care nu a primit niciun raspuns in termenul prevazut la art.2 alin.(1) lit. h), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea in tot sau in parte a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale.”
In aceasta ordine de idei, obiect al actiunii in contencios administrativ il poate constitui numai anularea actului administrativ, in speta Hotararii nr. …/01.06.2010 prin ale caror dispozitii reclamantii se considera vatamati.
2.Referitor la cererea de anulare a Hotararii nr…/01.06.2010  emisa  de Comisia Judeteana de aplicare a Legii nr.290/2003 din cadrul Institutiei Prefectului judetului D., Curtea, in dezacord cu judecatorul fondului, considera ca este data cu incalcarea principiului legal al irevocabilitatii actelor administrative unilaterale intrate in circuitul civil si care au produs efecte juridice si cu depasirea competentelor acordate prin lege acestei institutii.
Din  art.1 alin.6 rezulta ca autoritatea publica emitenta nu poate sa mai revoce propriul act administrativ daca acesta a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice, singura posibilitate juridica de a-i inlatura efectele contrare legii fiind formularea unei actiuni in anulare in fata instantei de contencios administrativ in termenul de prescriptie de 1 an.
Prin Hotararea nr…/01.06.2010 s-a dispus modificarea art.1 din Hotararea nr…/2008  a aceleasi Comisii Judetene pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, in sensul ca se vor acorda compensatii banesti paratei A.M. pentru bunurile abandonate de antecesorul acesteia B.I., pentru bunurile abandonate de catre acesta in localitatea C,, judetul L., in conditiile in care prin hotararea anterioara, modificata, se dispusese ca de compensatiile banesti sa beneficieze pe langa parata A.M.  si reclamantii B.A. si B.C.
Dispozitiile Hotararii nr…/01.06.2010 contin o veritabila revocare a dispozitiilor  hotararii  modificate, in ce priveste efectele referitoare la reclamantii B.A.  si  B.C., asa incat spre respectarea principiului legalitatii, la data emiterii ei trebuiau respectate exigentele legale mai sus mentionate.
Sub acest aspect, este de mentionat ca, asa cum de altfel se arata si pe cale de intampinare de parata A.N.R.P., hotararea nr…/25.13.2008 a  fost comunicata  reclamantilor, nu a fost contestata, iar beneficiarii lor au formulat cereri de plata a despagubirilor prin cererile inregistrate la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor cu nr… si …/10.04.2008. Prin efectul comunicarii hotararea in cauza a intrat in circuitul civil, iar prin dispozitiile sale necontestate s-a recunoscut acestora un drept de creanta, respectiv despagubirile acordate, ce reprezinta un bun in sensul art. 1 din Protocolul 1 la Conventia CEDO, apt de a fi transmis prin acte intre vii sau mortis cauza, precum si de a obtine executarea acestuia, inclusiv prin executare silita, asa cum de altfel a procedat parata A.M., ceea ce contureaza concluzia ca a produs efecte juridice. 
In aceste conditii, nu mai putea fi emisa Hotararea nr…/01.06.2010, intrucat hotararea anterioara devenise irevocabila.
In procedura de emitere a Hotararii nr…/01.06.2010, Comisia Judeteana de aplicare a Legii nr. 290/2003 din cadrul Institutiei Prefectului judetului D. si-a depasit si competentele atribuite prin lege, prin stabilirea calitatii de unic mostenitor a paratei A.M., prin inlaturarea reclamantilor de la mostenirea dupa defunctul lor bunic si socru urmare a valorizarii unei cereri de renuntare la mostenire, competente  ce sunt acordate notarilor publici sau instantelor judecatoresti.
In primul rand este de mentionat ca atat antecesorul reclamantilor B.V. cat si parata A.M.  au formulat cererea de acordare a despagubirilor in calitate de mostenitori sezinari dupa defunctul lor tata B.I., adica acei mostenitori legali care au posibilitatea juridica de a intra in stapanirea bunurilor succesorale si de a exercita drepturile si actiunile dobandite de la defunct, fara a fi necesara atestarea prealabila, pe cale notariala sau judecatoreasca, a calitatii de mostenitor.
Atestarea calitatii de mostenitor legali prin modalitatile aratate prezenta relevanta numai la momentul platii despagubirilor conform art. 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 290/2003 aprobate prin  H.G. nr.1120/2006, pentru stabilirea cotei de despagubiri ce i se cuvine fiecarui mostenitor.
In lipsa unui certificat de mostenitor, Comisia parata nu avea dreptul de a stabili calitatea de mostenitori ai petentilor, cata vreme nu avea in competenta o atare atributie, iar filiatia si legaturile de rudenie erau dovedite la dosar prin acte de stare civila, iar petentii, reclamantii si parata, prin cererile adresate Comisiei paratei, precum si din declaratiile notariale depuse la dosar si-au recunoscut reciproc calitatea de mostenitor dupa defunctul B.I.
In al doilea rand, este de observat ca la adoptarea Hotararii nr. …/01.06.2010, Comisia Judeteana de aplicare a Legii nr. 290/2003 din cadrul  Institutiei Prefectului judetului D. a valorizat renuntarea la mostenire a defunctului B.V. dupa mostenirea defunctei sale mame D.N. (fosta B.) retinuta in certificatul de mostenitor nr…/22.08.1997, pentru a trage concluzia ca este renuntator la mostenirea tatalui sau B.I., desi e vorba de succesiuni diferite.
Cum cele doua aspecte de nelegalitate re?inute duc fiecare in parte la anularea Hotararii nr…/01.06.2010, se poate concluziona ca in mod gre?it instan?a de fond a respins cererea de anulare a acestuia act administrativ.
In ce prive?te cererea reclaman?ilor de obligare a ANRP de acordare a despagubirilor ce li se cuvin, Curtea re?ine cu titlu prealabil ca in raport de solu?ia preconizata, actul administrativ care produce efecte este Hotararea nr. …/25.13.2008  emisa de Comisia judeteana pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 din cadrul Institutiei prefectului judetului D. prin care s-a recunoscut reclamantilor si paratei A.M. dreptul la despagubiri dupa defunctul B.I.
Pentru plata despagubirilor solicitate in baza Legii nr.290/2003 este necesar potrivit art. 18 alin. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.290/2003 aprobate prin  H.G. nr. 1120/2006 ca in cazul in care exista mai multi beneficiari sau mostenitori, acestia sa transmita, act notarial, in original sau copie legalizata (certificat de mostenitor, contract de partaj voluntar), din care rezulta cotele in care vor fi impartite despagubirile intre beneficiari.
 Reclamantii nu au produs un asemenea inscris din care sa rezulte cota de mo?tenire a acestuia dupa autorul lor B.I., asa incat Curtea nu poate aprecia decat ca creanta lor nu este lichida, neputand a fi determinata intinderea ei. Pe de alta parte, nu se poate face abstractie de incidenta in cauza a dispozitiilor Legii nr.164/2014 (art. 9 alin. 1 lit. a), potrivit careia Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor nu mai poate fi apreciat ca debitor al obligatiei de despagubire, ci numai debitor al obligatiei de emitere a titlului de plata conform art.10  alin.6  din  acest  act normativ pentru fiecare transa de plata, plata efectiva fiind facuta de Ministerul Finantelor Publice.
In acest context, cererea reclamantilor de acordare a despagubirilor apare ca prematura, urmand a fi respinsa in consecinta.
Pentru solutiile preconizate fiecarei cereri, Curtea in temeiul art. 496 si 498 Cod procedura civila  raportat la art. 20 din Legea nr.554/2004, a fost admis  recursul formulat de  reclaman?ii  B.A. ?i B.C.  impotriva sentin?ei administrative nr…/CA/2016  pronun?ata de Tribunalul Sibiu, casata sentin?a si rejudecand cauza, a fost admisa in parte actiunea reclamantilor B.A. ?i B.C. in contradictoriu cu paratii A.M., Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor si Comisia Judeteana pentru aplicarea Legii nr.290/2003 din cadrul Institu?iei prefectului judetului D. fiind anulata  Hotararea nr. …/01.06.2010  emisa  Comisia  Judeteana pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 din cadrul Institu?iei prefectului judetului D. Au fost respinse celelalte cereri si recursul reclamantilor impotriva incheierii din  03.06.2016 pronun?ata de Tribunalul Sibiu.