Acordarea sporului de instan?a personalului auxiliar din cadrul instan?elor judecatore?ti. Nelegalitatea deciziei de eliminare a acestuia ulterior intrarii in vigoare a Legii nr.71/2015, pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului

Acordarea sporului de instan?a personalului auxiliar din cadrul instan?elor judecatore?ti. Nelegalitatea deciziei de eliminare a acestuia ulterior intrarii in vigoare a Legii nr.71/2015, pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice.
 In aplicarea prevederilor art. 1 alin. 51 din O.U.G. nr. 83/2014, aprobata prin Legea nr. 71/2015, parata Curtea de Apel Brasov trebuia sa identifice nivelul maxim al cuantumului salariilor de baza si al sporurilor, pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, aflat in plata la nivelul institutiei iar apoi, prin raportare la nivelul concret al salariilor si sporurilor platite, trebuia sa procedeze la egalizarea acestora in sensul majorarii la nivelul maxim al salariilor si sporurilor care se aflau sub acest plafon pentru functionarul care indeplineste aceleasi conditii de studii, de vechime si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii ?i nu sa procedeze la eliminarea sporului de instan?a cu justificarea ca temeiul majorarii salariului reclamantei cu 5% nu mai exista.


 Sectia de contencios administrativ si fiscal – Decizia nr. 221/06  februarie 2107. In acela?i sens, decizia nr. 340/15  februarie  2017.

Prin sentin?a nr…/CA/2016 pronun?ata de Tribunalului Bra?ov - Sec?ia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a fost respinsa exceptia inadmisibilitatii, a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Tribunalul Covasna si, in consecinta, s-a respins cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta D.I. in contradictoriu cu paratul Tribunalul Covasna, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, iar pe fond s-a respins ca neintemeiata cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta D.I.  in contradictoriu cu parata Curtea de Apel Brasov avand ca obiect constatarea nulitatii absolute partiale a Deciziei nr… /14.10.2015 cu privire la eliminarea sporului de instanta in cuantum de 5%, precum si a Deciziei nr… /29.12.2015.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamanta D.I.  solicitand casarea sentintei atacate si rejudecand cauza sa fie admisa actiunea asa cum a fost formulata.
In motivarea optiunii sale procesuale reclamanta a sustinut ca hotararea instantei de fond este data cu aplicarea gresita a normelor de drept material aplicabile, in sensul art. 488 alin.1 pct. 8 C. proc. civ..
In dezvoltarea acestui motiv de nelegalitate reclamanta recurenta a sustinut ca, instanta de fond a incalcat prevederile art. 51 din O.U.G. nr. 83/2014, aprobata prin Legea nr. 71/2015 care dispune „prin exceptie de la prevederile alin. 1 si 2, personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art. 5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleasi institutii sau autoritati publice, pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie va fi salarizat la nivelul maxim daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii”.
Or, prin Decizia nr…/14.10.2015, prin care s-a dispus eliminarea sporului de instanta in cuantum de 5% au fost incalcate prevederile normei mai sus mentionate.
Chiar reclamantei i s-a recunoscut dreptul la acest spor prin hotarare judecatoreasca, respectiv sentinta civila nr…/18.12.2007.
Faptul ca prin dispozitivul sentintei nu s-a acordat si pentru viitor se datoreaza in esenta  insasi conduitei paratei Curtea de Apel Brasov, instanta neobligand parata la plata si pentru viitor, deoarece, prin Decizia nr…/2007 Curtea de Apel Brasov a dispus acordarea sporurilor.
Or, in aceste conditii, eliminarea sporului pentru functionarii, pentru care insasi angajatorul in executarea hotararii judecatoresti, astfel cum este indicat in insasi Decizia nr. …/2007, a dispus acordarea sporurilor, contravine prevederilor legale si este de natura sa creeze implicit o situatie de discriminare, fiind asadar contrara prevederilor art.51 din O.U.G. nr. 83/2014. Aceasta, deoarece dispozitia aratata a fost edictata tocmai pentru a elimina astfel de situatii de inegalitate si de a acorda tuturor functionarilor aflati in situatii similare, respectiv aceleasi conditii de munca, nivel de incadrare, vechime, etc., o salarizare egala la nivelul maxim.
Ca un argument suplimentar in sensul aplicarii dispozitiilor Legii nr.71/2015, face referire si la Decizia nr. 32/2015 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-au statuat urmatoarele: „in raport de prevederile art. 7 din Legea - cadru nr. 284/2010, ce stabilesc aplicarea etapizata a dispozitiilor sale si de cele ale art. 4 alin. 2 din Legea nr. 285/2010, art. 4 alin. 2 din Legea nr. 283/2011, art. 2 din O.U.G. nr. 103/2013, care opresc aplicarea efectiva a valorii de referinta si a coeficientilor de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare din anexele Legii - cadru nr. 284/2010, tinand seama si de prevederile art.6 alin.1 si 3 din Legea nr.285/2010, se va face distinctie intre reincadrare, potrivit Legii-cadru de salarizare si plata efectiva a drepturilor salariale.
Plata efectiva a drepturilor salariale urmeaza a se efectua potrivit dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 285/2010 prin raportare la nivelul de salarizare in plata pentru functia similara, respectiv prin raportare la drepturile salariale acordate unei persoane cu acelasi grad profesional si aceeasi transa de vechime in munca si in functie si care a trecut in aceste transe de vechime ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 285/2010”.
Prin intampinare parata Curtea de Apel Brasov a solicitat respingerea recursului reclamantei ca nefondat.
In sus?inerea apararilor sale se arata, cu privire la primul motiv de recurs, referitor la incalcarea prevederilor art.1 alin.51 din O.U.G. nr.83/2014, ca acest text normativ trebuie interpretat in mod sistematic, prin coroborare cu prevederile art. 5 alin.11 din acelasi act normativ, in sensul ca dreptul la salariu egal este incident in situatia persoanelor care ocupa „functii similare” si „isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii”. Prin aceleasi conditii, in opinia intimatei, in sensul prevederilor art. 5 alin. 11 din O.U.G. nr. 83/2014, se intelege nu numai aceleasi conditii „de facto” in care se desfasoara activitatea, dar si aceleasi conditii „de jure” ce reglementeaza activitatea functiilor similare, fiind absolut necesar ca similitudinea sa priveasca atat natura conditiilor de munca, a atributiilor de serviciu, cat si a reglementarilor legale aplicabile sau dispozitiilor judiciare incidente.
Situatia de drept, salariala, a reclamantei recurente, astfel cum in mod corect a fost retinuta si de catre prima instanta, nu este similara cu cea a persoanelor la care se face trimitere in actiune, majorarea salariala aferenta gradului instantei fiind acordata unor functionari publici din cadrul Curtii de Apel Brasov cu titlu de suma compensatorie cu caracter tranzitoriu, in temeiul prevederilor art. 6 din O.U.G. nr. 1/2010 si ulterior ale Legilor nr.284/2010 si nr.285/2010. Includerea acestei sume in salariul persoanelor ce au castigat majorarea salariala aferenta gradului instantei prin hotarari judecatoresti a fost posibila (si necesara), deoarece la data intrarii in vigoare a Legii nr.330/2009, aceste persoane aveau in plata, in mod legal, majorarea salariala de 7% (sporul de instanta), salariul stabilit ulterior, conform legilor de salarizare, neputand fi diminuat sub cuantumul avut in luna decembrie 2009.
Ori, in cazul recurentei reclamante, majorarea salariala de 5% nu a putut fi mentinuta in salariu, sub forma de cuantum, cu titlu de suma compensatorie, deoarece acest drept salarial a fost acordat pe cale judecatoreasca numai pana la data de 31.10.2007, iar Decizia nr. …/15.11.2007 a Curtii de Apel Brasov a incetat sa mai produca efecte dupa data de 30.12.2008, data la care a fost publicata in Monitorul Oficial Decizia nr. 23/12.05.2008, pronuntata de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie in solutionarea unui recurs in interesul legii, prin care s-a hotarat ca functionarii publici din cadrul instantelor judecatoresti nu mai puteau beneficia de sporul de instanta prevazut de art.3 alin. 5 din O.G. nr. 8/2007.
Dupa cum se poate remarca, aplicarea prevederilor art. 1 alin. 51 din O.U.G. nr. 83/2014 se impune in scopul de a aduce la un consens salarizarile diferite ce in prezent exista, functiile similare ce presupun aceleasi conditii de munca si vechime, aceste dispozitii nefiind aplicabile in cazul recurentei reclamante, deoarece la nivelul instantei unde aceasta functioneaza, este salarizata la nivelul maxim legal posibil.
Considera ca majorarea salariala de 5% nu poate fi acordata, in mod legal si intemeiat, recurentei reclamante, deoarece intre situatia sa profesionala si cea invocata in actiune (si in cererea de recurs) nu exista similitudine sub aspectul temeiului de drept al majorarii salariale cu 5%. Persoanele la care se raporteaza recurenta au beneficiat de o hotarare judecatoreasca prin care dreptul la majorarea salariala a fost stabilit ca obligatie pentru angajator, acest drept fiind acordat atat pentru trecut, cat si pentru viitor, in timp ce reclamanta a avut beneficiul unui astfel de titlu executoriu de natura judiciara numai pana la o data certa, 31.10.2007, respectiv 30.12.2008. In opinia intimatei nu este admisibil ca printr-o interpretare exhaustiva a legii sa se extinda efectele unor hotarari judecatoresti (cele obtinute de catre unii functionari publici din cadrul Curtii de Apel Brasov) si asupra unor persoane terte, ce nu au avut calitatea de parte in cauzele in care instantele judecatoresti au hotarat acordarea unor drepturi salariale si pentru viitor, hotararile judecatoresti avand caracter obligatoriu numai fata de partile din proces, conform art.435 alin.1 din C.proc.civ..
Inaplicabilitatea prevederilor art. 1 alin. 51 din O.U.G. nr.83/2014 este reliefata de prima instanta prin hotararea pronuntata, cu mai puternic cuvant cu cat, din punct de vedere legal, temeiul majorarii salariului reclamantei cu 5% nu mai exista, acesta fiind abrogat, efectele acestei abrogari fiind subliniate si reglementate succesiv de catre Curtea Constitutionala si  I.C.C.J. prin hotararile pronuntate asupra constitutionalitatii, respectiv interpretarii Legii nr.330/2009, Legii nr.284/2010 si Legii nr.285/2010, expuse in considerentele sentintei atacate. Sub acest aspect, se cuvine a aduce in prim plan unele consideratii ale Curtii Constitutionale referitoare la problema salarizarii unitare, dintre care retine:
„ ... principiul egalitatii in drepturi impune ca, la aceleasi situatii juridice, sa se aplice acelasi regim, iar la situatii juridice diferite, tratamentul juridic sa fie diferentiat. (...) Astfel, nu poate fi retinuta nici incalcarea dispozitiilor art.20 din Constitutia Romaniei, cu referire la prevederile art.23 pct.3 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului” (decizia nr.6/17.01.2013 a Curtii Constitutionale)
Referitor la Decizia nr.32/2005 pronuntata de I.C.C.J. - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, considera ca aceasta hotarare vine sa intareasca, atat solutia primei instante, cat si motivele mai sus invocate, Curtea Suprema stabilind acelasi principiu enuntat in art. 5 alin. 1 si alin. 11 din O.U.G. nr.83/2014, adica salariu egal pentru functii si conditii de munca similare. Aceasta nu inseamna ca un drept castigat pe cale judiciara de catre o persoana beneficiaza tuturor persoanelor din cadrul autoritatii care detin functii similare. Nu, aceasta diferenta este realizata tocmai prin caracterul „personal” al drepturilor castigate ca urmare a unui proces, hotararea judecatoreasca fiind un act jurisdictional cu efecte intre partile participante si nu un act normativ cu efecte „erga omnes”.
In concluzie, apreciaza ca hotararea primei instante reliefeaza intocmai situatia de drept a pretentiilor recurentei reclamante, aceasta beneficiind de toate drepturile salariale aferente functiei, raportat la functiile similare din cadrul autoritatii, cu exceptia celor stabilite individual, pentru un numar restrans de persoane, prin hotarari judecatoresti.
Prin Incheierea nr…/2016 Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus stramutarea solutionarii cererii de recurs la Curtea de Apel Alba Iulia.
Analizand sentinta atacata din perspectiva criticilor formulate prin recurs, ce se circumscriu motivului de nelegalitate prevazut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ., Curtea constata urmatoarele:
In acceptiunea recurentei instanta de fond a aplicat gresit prevederile art. 1 alin. 51 din O.U.G. nr. 83/2014, aprobata prin Legea nr. 71/2015, text conform caruia „prin exceptie de la prevederile alin.1 si 2, personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art.5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decat cele stabilite la nivel maxim in cadrul aceleasi institutii sau autoritati publice, pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie va fi salarizat la nivelul maxim daca isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii”.
Interpretand aceasta norma, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit, prin Decizia nr.23/2016 ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanta de urgenta a  Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma "salarizat la acelasi nivel" are in vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurentei, al Curtii de Conturi, precum si din cadrul celorlalte autoritati si institutii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut in vedere in interpretarea si aplicarea aceleiasi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a  Guvernului nr. 83/2014, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, in cadrul aceleiasi autoritati sau institutii publice.
Ca atare, in aplicarea prevederilor legale precizate, parata Curtea de Apel Brasov trebuia sa identifice nivelul maxim al cuantumului salariilor de baza si al sporurilor, pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, aflat in plata la nivelul institutiei iar apoi, prin raportare la nivelul concret al salariilor si sporurilor platite, trebuia sa procedeze la egalizarea acestora in sensul majorarii la nivelul maxim al salariilor si sporurilor care se aflau sub acest plafon pentru functionarul care indeplineste aceleasi conditii de studii, de vechime si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii.
In speta, prin Decizia nr…/14.10.2015 s-a dispus eliminarea sporului de instanta in cuantum de 5% iar salariul de baza al recurentei a fost redus cu justificarea ca temeiul majorarii salariului reclamantei cu 5% nu mai exista.
Pentru a lua aceasta masura parata a pornit de la o premisa eronata, respectiv faptul ca reclamantei nu i se mai cuvenea acest spor, acordat cu titlu de suma compensatorie, deoarece acest drept salarial a fost acordat pe cale judecatoreasca numai pana la data de 31.10.2007, iar  Decizia administrativa nr…/15.11.2007 a Curtii de Apel Brasov  a incetat sa mai produca efecte dupa data de 30.12.2008, data la care a fost publicata in Monitorul Oficial Decizia nr.23/12.05.2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
In speta, Decizia nr…/15.11.2007 a Curtii de Apel Brasov prin care reclamantei i-a fost recunoscut dreptul la sporul de instanta de 5% a continuat sa produca efecte juridice si ulterior publicarii in Monitorul Oficial Decizia nr. 23/12.05.2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, intrucat parata recurenta in calitate de emitenta a acesteia nu a emis nici un act administrativ modificator a raportului de serviciu al reclamantei sub aspect salarial, prin care sa se dea eficienta dispozi?iilor legale aplicabile asa cum au fost interpretate de instanta suprema prin recursul in interesul legii mentionat.
Ca este asa rezulta si din imprejurarea ca la aparitia Legii nr. 284/2010, sporul de 5% era acordat reclamantei, fiind valorizat urmare a efectelor acestui act normativ, prin introducerea cuantumului sau cu titlul de suma compensatorie in salariul de baza (aspect ce reiese inclusiv din anexele la deciziile de salarizare emise pentru reclamanta).
Pe de alta parte, in cadrul paratei existau functionari publici care indeplineau aceleasi conditii si care aveau acest spor inclus in salariul de baza iar egalizarea salariilor trebuia realizata la nivelul maxim aflat in plata, prin raportare (conform Deciziei nr. 23/2016 a I.C.C.J.) la art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 83/2014, respectiv „cuantumul brut al salariilor de baza ... se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2014”.
Asadar ceea ce interesa in aplicarea prevederilor art. 1 alin. 51 din O.U.G. nr. 83/2014 era cuantumul brut al salariului de baza aflat in plata in decembrie 2014, indiferent de compozitia acestuia (includerea sau nu de sume compensatorii pentru drepturi recunoscute prin hotarari judecatoresti). Scopul legiuitorului a fost acela de a egaliza cuantumul salariului de baza si a sporurilor pentru functii publice identice, la nivelul maxim aflat deja in plata, tocmai pentru a evita decalajele salariale.
Prin reducerea cuantumului acestuia parata Curtea de Apel Brasov a procedat la o aplicare eronata a textului mai sus enuntat, astfel ca actul administrativ atacat apare ca fiind partial nelegal, in ceea ce priveste art. 2.
Re?inand ca dispozi?iile incidente, supuse analizei, au fost gre?it interpretate de catre instanta de fond, Curtea constata ca motivul de casare reglementat de art. 488 alin.1 pct.8 din Codul de procedura civila 2010 este incident ?i ca atare, recursul declarat a fost admis potrivit art. 496 alin. 2 din acela?i act normativ, sentin?a casata in parte ?i ac?iunea admisa in parte in sensul anularii art. 2 din Decizia nr. …/14.10.2015 emisa de parata si anexa acesteia si obligarii paratei sa procedeze la emiterea unui act administrativ completator care sa contina dispozitii referitoare la acordarea pentru reclamanta a sporului de instanta incepand cu data de 28.08.2015.
Celelalte aspecte nefiind contestate au intrat in putea de lucru judecat si au fost mentinute ca atare.