IMOBIL FOLOSIT NUMAI DE UNUL DIN COPROPRIETARI; INSCRIEREA IN CF A DREPTURILOR DE PROPRIETATE REZULATE IN URMA PARTAJARII IMPLICA INSCRIEREA DREPTURILOR OBTINUTE DE TOTI COPROPRIETARII, CHIAR DACA NUMAI UNII AU FORMULAT CERERE IN ACEST SENS

  

      SISTARE INDIVIZIUNE; IMOBIL FOLOSIT NUMAI DE UNUL DIN COPROPRIETARI; INSCRIEREA IN CF A DREPTURILOR DE PROPRIETATE REZULATE IN URMA PARTAJARII IMPLICA INSCRIEREA DREPTURILOR OBTINUTE DE TOTI COPROPRIETARII, CHIAR DACA NUMAI UNII AU FORMULAT CERERE IN ACEST SENS.

 T R I B U N A L U L,
           A respins apelul formulat de apelantii P. A. si P. R., impotriva Sentintei civile 7395/2007 a Judecatoriei Brasov, pe care a pastrat-o.
       A obligat pe apelanti sa plateasca intimatei H. L. A. suma de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata in apel.
      Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de apel a retinut urmatoarele:
      Prin sentinta civila 7395/2007 a Judecatoriei Brasov a fost admisa actiunea civila formulata de reclamanta H. L. A.in contradictoriu cu paratii P. A. si P. R.; a fost admisa in parte cererea reconventionala formulata de paratii; s-a constatat ca masa partajabila se compune din casa de lemn co doua camere, garaj, 2 soproane, garaj, bucatarie de vara, pivnita in valoare de 36.281 lei si teren de 875 mp in valoare de 93204 lei; s-a dispus comasarea nr. top 628 si 629 din CF 340 C., rezultand un corp funciar nou cu nr. top 628,629 compus din casa de lemn, curte si gradina de 875 mp; s-a dispus inscrierea in CF a constructiilor identificate; s-a dispus dezmembrarea nr. top 628,629, CF 340 C. in doua nr. top noi astfel: 628/1,629/1 compus din casa de lemn cu 2 camere si anexe: garaj, sopron, grajd, curte si gradina de 710,94 mp; 628/2, 629/2 compus din bucatarie de vara cu sopron, pivnita si teren de 164,06 mp; s-a dispus iesirea din indiviziune asupra imobilului prin partajarea in natura, lotul 1 fiind atribuit reclamantei si lotul 2 paratilor; s-a dispus inscrierea in CF a situatiei nou create; s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecata; au fost respinse celelalte pretentii din cererea reconventionala ca inadmisibile.
      Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele:
      Potrivit extrasului CF 340 C. partile sunt coproprietare asupra imobilului situat in S., str. N. N., nr. X, reclamanta cu o cota de 3/16 si paratii cu o cota de 13/16 din imobil.
      Din interogatoriul administrat reclamantei rezulta faptul ca suma de 40.000 lei reprezinta contravaloarea unui alt imobil decat insa a avut dificultati sa patrunda in imobil.
      Paratii au recunoscut ca exista o camera ce a fost folosita de reclamanta si in care se afla bunurile sale personale.
      Potrivit expertizelor efectuate in cauza, imobilul supus partajului este comod partajabil in natura, situatie fata de care a fost admisa actiunea reclamantei.
      Cererea reconventionala a fost admisa in parte, in ce priveste iesirea din indiviziune, iar petitul care a avut ca obiect actiunea in constatare a fost respins ca inadmisibil.
      S-a solicitat sa se constate ca antecesoarea reclamantilor S. E. a primit de la parati suma de 40.000 lei reprezentand cota de 3/16 din imobilului supus partajului, suma ce ar trebui dedusa din sulta ce trebuie achitata reclamantei.
      Inscrisul depus la dosar, un inscris sub semnatura privata, atesta ca parata S. E. a primit de la paratul P. A. suma de 40.000 lei, fara insa a preciza ce reprezinta ce reprezinta suma respectiva. Paratii au sustinut faptul ca suma ar reprezenta cota de 3/16 din imobil.
      Conform art. 111 cod  procedura civila, partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului.
      Actiunea in constatare are un caracter subsidiar si este inadmisibila atunci cand prin aceasta se tinde la constituirea unui titlu, intrucat scopul urmarit prin utilizarea actiunii este acela al constatarii existentei dreptului si nu acela al constituirii acestuia.
     Impotriva acestei sentinte au declarat apel paratii P. A. si P. R. invocand urmatoarele motive:
     Instanta de fond a respins primul petit al cererii reconventionale pe considerentul ca este inadmisibil, retinandu-se ca se tinde la constituirea unui titlu.
     Primul petit al cererii reconventionale este in interdependenta cu petitul 3 al cererii prin care s-a solicitat atribuirea in natura a imobilului cu obligarea la plata sultei corespunzatoare, urmand a se deduce suma de 40000 lei actualizata.
     Fara a se formula primul petit nu se putea face dovada platii si  a cuantumului acesteia catre antecesoarea reclamantei.
     Suma s-a dat pentru cota de 3/16 parte din imobil.
     Instanta de fond a retinut gresit ca reclamanta a folosit imobilul.
     Reclamanta a avut cheie de la imobil, dar a fost folosit doar de antecesoarea paratilor si de catre parati. Reclamanta a depozitat la antecesoarea paratilor mobila veche, o plapuma si perne.
     La pronuntarea iesirii din indiviziune, instanta nu a tinut seama de cele solicitate de parti, ci a dispus plus petita in sensul ca a dispus comasarea numerelor top, inscrierea in cartea funciara a constructiilor identificate pe teren si acordarea de numere top noi in urma dezmembrarii precum si intabularea situatiei nou create in conditiile in care reclamanta nu a solicitat intabularea lotului stabilit in urma iesirii din indiviziune.
     S-a dispus iesirea din indiviziune prin partajare in natura, fara a se mentiona care varianta a fost aleasa si prin care varianta se va institui dreptul de servitute de trecere.
     Instanta de judecata a respins obiectiunile la raportul de expertiza, chiar daca expertul nu a raspuns la obiectiunile formulate anterior.
     A fost respinsa si cererea cu privire la efectuarea unei noi expertize, chiar daca au fost atasate  normele urbanistice in vigoare si adresa Primariei Municipiului Brasov, serviciul urbanism din care reiese ca expertul a incalcat prevederile legale prin expertiza efectuata.
     Expertul nu a tinut cont de minimul frontului stradal si minimul suprafetei unei parcele in cazul unor imobile alaturate, cum este cazul de fata.
     Chiar daca prin obiectivele formulate s-a solicitat ca expertul sa se pronunte daca se poate efectua o impartire in natura, respectand cotele de proprietate ale partilor, expertul nu a efectuat nici o varianta in acest sens, nu a tinut cont de cotele detinute si nu facut variante care sa contina atat front stradal cat si constructie, curte si gradina.
     Expertul nu a luat in calcul si varianta ca imobilul nu poate fi impartit in natura.
     Obiectiunile au fost formulate in scris iar expertul nu a raspuns la ele si s-a respins proba cu o noua expertiza si proba cu cercetare locala.
     Intimata reclamanta a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului.
     La termenul de judecata din 5.02.2008 s-a dispus suspendarea judecatii apelului pana la solutionarea irevocabila a dosarului civil 151/197/2008 care avea ca obiect prestatie tabulara cu privire la cota de 3/16 parte din imobilul supus partajarii in prezenta cauza, cota inscrisa in proprietatea reclamantei in evidentele de carte funciara.
     La data de 25.03.2009 s-a dispus repunerea pe rol a apelului, pentru a se verifica daca a intervenit perimarea.
     La termenul de judecata stabilit, partile, prin reprezentanti, au solicitat repunerea pe rol a cauzei deoarece la data de 17.02.2009 actiunea in prestatie tabulara a fost solutionata irevocabil.
     In apel s-a administrat proba cu inscrisuri.
     Apelul a fost legal timbrat.
     Analizand sentinta criticata raportat la motivele de apel invocate, instanta constata ca apelul nu este intemeiat.
     Primul petit al cererii reconventionale a fost respins ca inadmisibil de catre instanta de fond.
     Prin acest petit apelantii au solicitat a se constata ca antecesoarea reclamantei a primit la data de 16.08.1986 suma de 40.000 lei rezultand din vinderea cotei de 3/16 parte din imobil, suma actualizata urmand a fi scazuta din sulta ce urma a fi stabilita in sarcina reclamantilor reconventionali, in situatia in care imobilul ii va fi atribuit in totalitate.
     Acest petit este in interdependenta cu petitul privind partajarea imobilului prin atribuirea sa in totalitate in proprietatea reclamantilor reconventionali, conform sustinerilor apelantilor. Acest petit fiind respins, si petitul privind constatarea predarii sumei de bani se impunea a fi respins, urmand soarta petitului principal.
     Nu s-a formulat prin cererea reconventionala si actiunea in prestatie tabulara ci s-a solicitat numai a se constata ca s-a dat  suma de bani mentionata in actul sub semnatura privata.
     Actiunea in prestatie tabulara a fost solutionata in alt dosar si a fost respinsa in mod irevocabil.
     Constatarea  predarii unei sume de bani este inadmisibila, daca ar fi apreciata ca petit independent, deoarece reclamantii reconventionali pot formula cerere in realizarea dreptului, respectiv cerere de executare a obligatiilor rezultate din act sau de desfiintare a actului cu restituirea prestatiilor.
     Din modul in care a fost formulata cererea reconventionala in ansamblul sau, reclamantii reconventionali au urmarit restituirea prestatiei in sensul imputarii sumei asupra sultei ce ar urma sa fie pusa in sarcina lor prin partajarea imobilului in varianta propusa de apelanti. Fiind respinsa aceasta varianta de partajare solicitata, constatarea predarii sumei, ca petit separat si independent, este inadmisibila, deoarece nu s-a solicitat obligarea paratei reconventionale la plata sumei actualizate.
     Acest petit a fost folosit ca si argument care sa determine partajarea imobilului in varianta solicitata de apelantii parati, varianta care nu a fost agreata de instanta.
     Faptul ca intimata reclamanta a folosit sau nu imobilul in litigiu, in calitate de coproprietara, nu este relevant in cauza deoarece dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz. Actiunea de partajare a imobilului deriva din dreptul de proprietate, iar folosinta poate constitui un criteriu de atribuire a imobilului in cazul in care acesta nu este partajabil in natura.
     Depozitarea unor bunuri mobile in imobilul in litigiu reprezinta act de folosinta a imobilului.
     S-a sustinut ca instanta de fond a dispus sus petita.
     Comasarea numerelor top si acordarea de numere noi in urma dezmembrarii sunt operatiuni tehnice ale partajului in natura care nu trebuie sa fie solicitate in mod expres de partile coproprietare.
     Din extrasul de carte funciara din 30.03.2004 rezulta ca imobilul supus partajarii este compus din casa de lemn, curte si gradina.
     Casa de lemn era inscrisa in cartea funciara, insa nu era descrisa componenta acesteia.
     Instanta a stabilit componenta masei partajabile, raportat la vechimea constructiilor, retinandu-le pe cele anterioare anului 1965, mentionarea acestora in cartea funciara reprezentand o detaliere a constructiilor deja inscrise.
     Prin cererea reconventionala apelantii au solicitat intabularea in cartea funciara a dreptului lor de proprietate obtinut in urma partajului.
     Adoptandu-se varianta partajarii in natura, inscrierea dreptului de proprietate al apelantilor nu se putea face decat in modalitatea cuprinsa in sentinta criticata, respectiv prin inscrierea in cartea funciara a tuturor drepturilor rezultate din partaj, astfel ca instanta de fond nu s-a pronuntat plus petita, critica formulata in acest sens nefiind intemeiata.
     Este adevarata sustinerea ca nu s-a mentionat ce varianta propusa de expert a fost aleasa, insa acest neajuns al sentintei poate fi complinit prin procedura prevazuta de art. 281 ind. 1 Cod procedura civila.
     Criticile formulate cu privire la obiectiunile la expertiza sunt neintemeiate pentru urmatoarele considerente:
     Expertul si-a exprimat punctul de vedere in sensul ca exista posibilitatea partajarii in natura a imobilului.
     Aceasta partajare a fost posibila respectandu-se in totalitate in totalitate cotele de proprietate ale partilor. Aceste cote nu trebuie sa se reflecte in toate componentele imobilului, ci asupra imobilului in ansamblu. Varianta propusa de expert a cuprins in lotul partilor atat teren cat si constructii, cu respectarea cotelor de proprietate mentionate in cartea funciara.
     Expertul nu a tinut cont de frontul minim stradal deoarece intregul front stradal al acestui imobil este sub minimul de 12 m invocat de parti.
     Expertul a raspuns la obiectiunile formulate, aratandu-se ca nu sunt incidente prevederile art. 18 din Legea 453/2001 si art. 30 din HG 525/1996. Aceste prevederi au fost invocate si in apel.
     Prevederile Legii 453/2001 permit formarea unor loturi cu suprafata minima de 150 mp, iar in cauza ambele loturi rezultate au suprafete mai mari decat minimul specificat.
     HG. 525/1996 impune conditiile minime ale frontului stradal si ale suprafetei in cazul parcelarii in vederea realizarii de noi constructii, situatie ce nu se regaseste in speta de fata.
     Din adresa 946/2006 emisa de Primaria Municipiului S. s-a mentionat ca loturilor rezultate in urma dezmembrarii propuse li se aplica conditiile tehnice impuse prin H.G.  nr. 525/1996 atat pentru obtinerea autorizatiei de construire cat si pentru extinderea  constructiilor existente.
     Loturile nou formate cuprind si constructii iar partajarea prin atribuirea imobilului in intregime apelantilor, in conditiile in care este posibila partajarea in natura, nu se impune fata de eventualitatea, neexprimata de nici una din parti, de a se edifica noi constructii sau de a se extinde cele existente.
     Nu se impunea ca expertul sa propuna o varianta in care imobilul nu se poate partaja in natura.
     In situatia in care instanta aprecia ca nu este posibila partajarea in natura,  se atribuia acesta in intregime unora dintre coproprietari, cu obligarea acestora la plata sultelor valorice, fiind suficienta evaluarea imobilului supus partajarii, evaluare ce a fost efectuata.
      
??

??

??

??