Contracte

SENTINTA CIVILA NR. 2853/CA 


       Sedinta publica din data de  3 mai 2012
        Completul compus din:
          PRESEDINTE  - A. T. V.
                                             GREFIER    - A. P.

       Pentru astazi fiind amanata pronuntarea asupra actiunii formulate in baza legii contenciosului administrativ de reclamanta SC T. SRL in contradictoriu cu parata ADMINISTRATIA  FINANTELOR  PUBLICE  BRASOV avand ca obiect „anulare act de control taxe si impozite”.
       La apelul nominal facut in sedinta , la pronuntare, se constata lipsa partilor.
       Procedura de citare legal indeplinita.
       Dezbaterile asupra cererii de fata au avut loc in sedinta publica din  data de 23 aprilie 2012,  cand s-au pus concluzii in sensul celor consemnate in incheierea de sedinta din aceea zi, care face parte integranta din prezenta, iar instanta pentru a da posibilitatea  partilor  sa depuna concluzii scrise, in temeiul  art. 146  Cod procedura civila, a amanat pronuntarea pentru data de 26 aprilie 2012 iar apoi, din lipsa de timp pentru deliberare, in temeiul dispozitiilor art. 260 alin. 1 Cod procedura civila, pentru data de azi, 3 mai 2012.

TRIBUNALUL


Deliberand, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la aceasta instanta la data de 24.05.2011, sub nr. 6973/62/2011, reclamanta SC T. SRL a solicitat, in contradictoriu cu parata ADMINISTRATIA  FINANTELOR  PUBLICE  BRASOV, anularea  adresei  de raspuns nr. 6033 emisa de AFP Brasov la data de 18.02.2011 si comunicata  reclamantei la data de 07.04.2011, obligarea paratei  la plata  dobanzilor al caror cuantum sa fie determinat  prin expertiza astfel, pentru suma de 93.371 lei dobanda aferenta  perioadei 08.05.2006 – 12.05.2010, pentru suma de 5.157 lei  dobanda aferenta perioadei 14.06.2006 – 12.05.2010,  pentru suma de 44.541 lei  dobanda  aferenta perioadei 20.07.2005 – 08.09.2010 iar pentru suma  de 43.926 lei  dobanda aferenta  perioadei 18.04.2005 – 08.09.2010 si actualizarea  sumelor cu indicele de inflatie si obligarea paratei la plata diferentei reactualizate si a dobanzii legale aferente sumelor  precizate  la punctul anterior, pentru  perioadele mentionate.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca prin sentinta  civila nr. 1013/C/16.11.2009 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul nr. 5168/62/2008 ramasa definitiva si irevocabila prin decizia nr. 124/15.02.2010 a Curtii de Apel Brasov a fost admisa  actiunea reclamantei  si s-a dispus anularea  deciziei  nr. 82/09.05.20069 emisa de DGFP Brasov, a Raportului de inspectie fiscala nr. 1371/02.02.2006 si a Deciziei de impunere  nr. 1371/02.02.2006 emise  de DGFP Galati.
Urmare a constatarii  nulitatii parata  a restituit reclamantei  sumele  incasate  in baza  respectivelor  acte administrativ fiscale si anume:
- suma de 93.371 lei retinuta la data de 08.05.2006 reprezentand TVA stabilita  suplimentar de  plata  prin actele anulate.
- Suma de 5157 lei retinuta  la data de 14.06.2006, reprezentand  dobanzi aferente TVA stabilita suplimentar de plata  prin actele  anulate.
- Suma de 43.926 lei, reprezentand TVA de rambursat, solicitata de reclamanta prin decontul  de TVA  cu optiunea de rambursare  nr. 2560/18.04.2005 si respinsa de la rambursare prin  actele  anulate
- Suma de 44.541 lei reprezentand TVA de rambursat, solicitat de  reclamanta  prin decontul  de TVA  cu optiunea de rambursare  nr. 3506/20.07.2005 si respinsa de la rambursare  prin actele anulate.
      Sumele  de 93371 lei 5157 lei au fost restituite reclamantei la data  de 12.05.2010 iar cele   de 43.926 lei  si 44541 la data de 08.09.2010.
      La cererea reclamantei de plata a dobanzilor  pentru sumele  restituite/rambursate cu intarziere  de la buget, formulata in temeiul  art. 124 din OG nr. 92/2003, inregistrata  la parata sub nr. 30509/06.01.2011, parata a comunicat refuzul sau prin adresa nr. 6033/18.02.2011, comunicata la data de 07.04.2011.
      In motivarea  refuzului sau, parata a sustinut, in esenta,  ca aceste dobanzi se pot  acorda numai  pentru perioada  dintre  solicitarea de restituire a sumelor  formulata  in baza hotararii  judecatoresti irevocabile de anulare a actelor  si data  platii efective  a acestora, respectiv pentru intervalul  cuprins intre 06.05.2010 – 12.05.2010 pentru sumele  de 93371 lei si 5157 lei si 06.05.2010 – 08.09.2010 pentru sumele  de 43926 lei si 44541 lei.
      Parata considera ca  in perioada 2006 – martie 2010, respectiv de la prima contestatie formulata impotriva sumelor stabilite de plata si pana la redactarea deciziei nr. 124/R/15.02.2010 pronuntata de Curtea de Apel  Brasov (decizie irevocabila prin  care  au fost anulate  actele administrativ fiscale prin care  s-au stabilit  sumele de plata in sarcina  reclamantei) actele administrativ fiscale  au reprezentat titlu de  creanta si in baza  carora s-a procedat  la incasarea  sumelor  stabilite  prin acestea.
      Impotriva acestui raspuns s-a formulat  contestatie  in temeiul art. 205 – 207 din Codul de procedura  fiscala  si art. 7-8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, inregistrata la parata sub nr. 52379/A/05.05.2011.
      Prin adresa nr. 759/12.05.2011 parata a restituit contestatia nesolutionata, comunicand ca  trebuie  formulata plangere prealabila potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004 intrucat  adresa de raspuns nu constituie act  administrativ fiscal in acceptiunea  Codului de procedura  fiscala.
      Arata ca contestatia  formulata indeplinea toate conditiile  legale  ale unei plangeri prealabile potrivit legii  contenciosului administrativ, fiind  chiar  intemeiata pe  art. 7 si 8 din Legea nr. 554/2004, astfel  ca parata  avea obligatia  solutionarii  acesteia, iar  daca se  considera  necompetenta avea  obligatia sa o transmita  spre solutionare  organului superior DGFP Brasov.
      Apreciaza ca, atat modalitatea de restituire a contestatiei  nesolutionate cat si motivarea paratei in respingerea  solicitarii reclamantei, constituie un refuz nejustificat  de solutionare a cererii care deschide  calea actiunii in justitie pentru acordarea  de  dobanzi pentru perioada  in care  reclamanta a fost lipsita de  sumele respective, in temeiul unor acte administrative nelegale si constatate nule irevocabil.
      Conform principiului retroactivitatii efectelor nulitatii, toate efectele actului  constatat nul sunt desfiintate retroactiv inca de la incheierea/emiterea  sa ca si cand acesta  nu ar fi existat.  Conform principiului restabilirii situatiei  anterioare, tot ceea ce s-a executat in baza  unui act  juridic  desfiintat  trebuie restituit, astfel incat partile  raportului juridic sa ajunga  in situatia in care  acel act nu ar fi existat.
      Conform principiului  repararii integrale a prejudiciului  consacrat de art. 1084 Cod civil, autorul este obligat sa acopere  atat prejudiciul  efectiv cat si  beneficiul nerealizat.
      Arata ca  prejudiciul  efectiv a fost acoperit in parte  prin restituirea sumelor  de bani  percepute  in mod  nelegal  de parata prin actele anulate. Pentru  ca restituirea sa fie integrala si efectiva, sumele retinute  trebuie  indexate  cu indicele inflatiei  avand in vedere  perioada  mare  de timp scursa, astfel  incat suma  restituita  sa fie corespondentul exact in prezent  al sumelor  retinute  in anii 2005 – 2006.
      De asemenea, arata ca  nici beneficiul nerealizat  nu a fost acoperit , respectiv lipsa de folosinta a sumelor  de bani  pentru  perioada  in care acestea au fost nelegal retinute si pana  la restituirea lor.
      Art. 124 din OG nr. 92/2006 privind Codul de Procedura Fiscala prevede:
      „ (1) Pentru sumele  de restituit  sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul  la dobanda  din ziua urmatoare expirarii termenului  prevazut de  art. 117 alin. 2 sau  la art. 70, dupa caz. Acordarea dobanzilor se face la cererea  contribuabililor.
      (2) Nivelul dobanzii  este cel  prevazut  la art. 120 alin. 7 si se suporta  din acelasi buget din care se restituie  ori se ramburseaza, dup caz, sumele solicitate de platitori.”
      Prin urmare, apreciaza ca parata datoreaza dobanda  prevazuta de art. 124 Cod procedura fiscala pentru toata  perioada  in care  i-a retinut in mod  nelegal sumele  de 93.371 lei si 5157 lei  si pana la  restituirea acestora, precum si pentru perioada  in care a refuzat in mod nelegal  rambursarea  taxei  pe  valoare adaugata  in suma de 43926 lei si 44.541 lei de la data  solicitarii  de rambursare  prin deconturile de TVA  si pana la  plata  efectiva a acestora.
      Acordarea  dobanzilor urmeaza a fi efectuata in cuantumul prevazut  prin legea  in vigoare  pe perioada  curgerii  acestora, respectiv:
- art. 119 raportat la art. 15 alin. 5 din Codul de procedura  fiscala in vigoare  in perioada 15.07.2005 – 28.09.2005
- art. 120 raportat la art. 116 alin. 5 Cod procedura fiscala in vigoare  in intervalul  29.09.2005 – 31.08.2006
- art. 120 raportat  la art. 115 alin. 5 Cod procedura fiscala in vigoare  in intervalul 31.08.2006 – 30.07.2007
- art. 124 raportat la art. 120 alin. 7 Cod procedura fiscala in vigoare in intervalul 31.07.2007 – 01.07.2010.
- art. 124  (9) raportat la art. 120 (9) alin. 7 Cod procedura fiscala pentru perioada  ulterioara  datei de 01.07.2006.
      OG nr. 9/2000 considera  ca lipsa de folosinta a sumei  de bani  provoaca creditorului  un prejudiciu care este  egal cu dobanda legala, astfel ca parata datoreaza  aceasta dobanda pentru perioadele mentionate.
      In drept sunt invocate  dispozitiile art. 115 alin. 5, 116 alin. 5, 12, 124, 124 (9), alin. 7, 205 – 207 din Codul de procedura fiscala, art. 7-8 din Legea nr. 554/2004, art. 1084 Cod civil, OG nr. 9/2000.
      In probatiune, reclamanta a  depus la dosar inscrisuri.
      Prin intampinare, parata a solicitat respingerea cererii reclamantei, invocand exceptia  lipsei calitatii  procesuale  pasive a acesteia avand in vedere ca pretinsele  dobanzi solicitate de  reclamanta provin din acte administrativ fiscale emise de  DGFP Galati  si DGFP Brasov.
      AFP Brasov este organul  fiscal  competent teritorial de punere  in executare a hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile, ca urmare a schimbarii sediului societatii  de la Galati  la Brasov.
      Parata nu a emis acte administrativ fiscale  prin care  sa fie  stabilite  obligatii de plata, nu a solutionat  contestatia  formulata de reclamanta impotriva actelor  de inspectie  fiscala anulate de instanta de judecata iar in acest conditii cererea de  acordare a unor dobanzi la plata  unor sume  stabilite de alte organe  fiscale  constituie o  incercare  de imbogatire  fara just titlu, intrucat AFP Brasov nu a emis titluri de creanta pe numele  reclamantei si  nu a incalcat termenii prevazuti de  legiuitor la art. 70 si 117 Cod procedura fiscala, care sa genereze obligatia de  plata a dobanzilor.
      Pe fondul cauzei se arata ca  actiunea este neintemeiata  intrucat solicitarea reclamantei de a anula  adresa emisa  de AFP Brasov nu are  consecinta  si obligarea  acesteia la  restituirea  unor sume de bani, acest restituiri fiind efectuat  in conformitate  cu  prevederile  art. 117 Cod procedura fiscala.
      Potrivit  acestui articol :
      „ (1) Se restituie, la cerere, debitorului urmatoarele sume:
a. Cele platite fara  existenta unui titlu de creanta.
b. Cele platite  in plus fata de obligatia fiscala
c. Cele  platite ca urmare  a unei erori de calcul
d. Cele platite  ca urmare  a aplicarii  eronate  a prevederilor legale
e. Cele de rambursat, de la bugetul de stat
f. Cele stabilite prin hotarari ale organelor  judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii
g. Cele ramase dupa efectuarea  distribuirii prevazuta la  art. 170
h. Cele rezultate din valorificarea  bunurilor  sechestrate  sau din retinerile  prin  poprire, dupa caz, in temeiul  hotararii judecatoresti prin care se dispune  desfiintarea executarii silite”.
      De asemenea, nici art. 124 Cod procedura fiscala nu este  aplicabil paratei, intrucat  AFP Brasov a restituit sumele  stabilite  prin hotararile  judecatoresti in termenul legal  prevazut de legiuitor. Perioada  pentru care  reclamanta solicita  dobanzilor nu este  opozabila paratei, la acea data  reclamantul figurand  cu sediul  in Galati iar actele de  control au fost incheiate de DGFP Galati, parata neavand nici un  temei de  drept  care sa justifice acordarea  acestor pretinse  sume de bani.
      Potrivit  art. 124 Cod procedura fiscala : „ (1) Pentru sumele  de restituit  sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul  la dobanda  din ziua urmatoare expirarii termenului  prevazut de  art. 117 alin. 2 sau  la art. 70, dupa caz. Acordarea dobanzilor se face la cererea  contribuabililor.
      (2) Nivelul dobanzii  este cel  prevazut  la art. 120 alin. 7 si se suporta  din acelasi buget din care se restituie  ori se ramburseaza, dup caz, sumele solicitate de platitori.”
      Din lecturarea textelor de lege  mentionate  rezulta  ca nu sunt indeplinite  conditiile prevazute  de legiuitor  la art. 124 Cod procedura fiscala pentru ca reclamanta  sa beneficieze de dobanzi intrucat nu a  facut dovada  ca parata nu a respectat  termenele  prevazute de4 legiuitor la art. 70 si 17 Cod procedura fiscala.
      La data de 06.01.2011 reclamanta  s-a adresat  AFP Brasov  conform nr. de inregistrare 30509/06.01.2011 prin care  a solicitat acordarea de dobanzi in temeiul  unui articol neaplicabil paratei.
      Cu adresa nr. 6033/18.02.2011 s-a  formulat raspuns  reclamantei, comunicat  prin posta cu scrisoare recomandata . in data de 05.04.2011 cu adresa nr. 46208A reclamanta s-a adresat din nou organului fiscal prin care se  mentioneaza ca desi a  formulat doua  adrese catre  AFP Brasov si una catre DGFP Brasov nu a primit nici un raspuns.
      Prin adresa nr. 11527/14.04.2011 s-a raspuns reclamantei ca procedura  de  comunicare  de catre AFP Brasov a fost indeplinita.
      Ulterior la data de 05.05.2011 reclamanta a revenit cu contestatie  inregistrata sub nr. 82379A prin care contesta  adresa nr. 6033/18.02.2011 emisa  de  AFP Brasov, intemeiata  pe art. 7-8 din Legea nr. 554/2004.
      Prin adresa nr. 52379A/12.05.2011 i se  restituie reclamantei contestatia  introduca gresit  la acelasi organ fiscal care s-a pronuntat asupra cererii, mentionandu-i faptul ca potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 se poate adresa organului ierarhic  superior.
Apreciaza ca afirmatiile  reclamantei cu privire la  obligativitatea paratei de a  inainta  contestatia  institutiei competente este lipsita de temei de drept iar necunoasterea  legislatiei in materie sau interpretarea gresita a acestora nu poate constitui un motiv de aparare.
Adresa emisa de  parata  este in conformitate  cu prevederile  legale  iar  solicitarea reclamantului de a anula  aceasta adresa nu poate  avea drept  consecinta restituirea  de catre parata a  unor sume de  bani necuvenite contribuabilului.
In drept  sunt invocate  dispozitiile codului de procedura fiscala  si ale Legii nr. 554/2004.
In probatiune, parata a depus la dosar inscrisuri.
La termenul de judecata  din data de 12.12.2011 instanta a respins exceptia  lipsei calitatii  procesuale pasive,  cu motivarea  aratata in incheierea de  sedinta.
A fost depus la dosar  raportul de expertiza  tehnica  judiciara  efectuat  in cauza.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta  retine urmatoarele:
La data de 18.04.2005, cu adresa nr. 2560, reclamanta  S.C. T. S.R.L a solicitat  rambursarea  TVA-ului in suma de 43.926 lei  achitat la o data anterioara.
La data de 26.07.2005, prin adresa nr. 3.506, reclamanta  a solicitat  restituirea TVA-ului de 44.541 lei achitat anterior.
Prin raportul de inspectie fiscala  nr. 131371/02.02.2006 sumele  de mai sus au fost respinse de la rambursare.
Prin acelasi raport de inspectie fiscala s-a stabilit in sarcina reclamantei obligatia  platii sumei de 93.371 lei reprezentand  TVA suplimentar, precum si obligatia de plata  a sumei de 5.157 lei reprezentand  dobanda  aferenta  TVA-ului stabilit suplimentar.
A fost emisa decizia de  impunere  nr. 1371/02.02.2006 de catre DGFP Galati.
Atat respingerea cererii de rambursare a sumelor 43.926 lei si 44.541 lei reprezentand  TVA solicitat  la rambursare, cat si  stabilirea  TVA-ului suplimentar  de 93.371 lei  si a  dobanzilor  aferente  in cuantum de 5.157 lei a fost facuta  in urma unor  compensari intre suma  reprezentand  TVA  de rambursat si TVA  stabilit ca fiind  datorat ( a se vedea fila 9, partea finala din dosar).
Reclamanta  a contestat  pe cale administrativa raportul de  inspectie fiscala nr. 1371/02.02.2006 si decizia  de  impunere nr. 1371 din aceeasi data, fiind emisa, in solutionarea  contestatiei, decizia nr. 82/09.05.2006 de catre DGFP Brasov.
La data de 08.05.2006, prin nota  nr. 6888, reclamanta  a achitat TVA-ul suplimentar  in suma de 93.371 lei, stabilit prin raportul de  inspectie fiscala nr. 1377/02.02.2006 si prin  decizia   de impunere  cu acelasi numar.
La data de 14.06.2006, prin nota nr. 8834, reclamantei i s-a retinut  si suma de 5.157 lei  reprezentand  dobanzi aferente  TVA-ului  stabilit suplimentar.
Cu privire la sumele de 43.926 lei si 44.541 lei reprezentand TVA stabilit  la  rambursare de catre  reclamanta, trebuie  observat  faptul ca  respectivele sume  fusesera incasate de Administratia Finantelor Publice  cu titlu de  TVA, la date anterioare  celor la care reclamanta a solicitat rambursarea, respectiv datele de 18.04.2005 si 20.07.2005.
La data de 02.06.2006 reclamanta a solicitat  in instanta anularea raportului de inspectie  fiscala  nr. 1371/02.02.2006 si a deciziei de impunere  cu acelasi  numar si a deciziei de impunere  nr. 82/009.05.2006 de solutionare a contestatiei.
La data de 20.06.2006, prin incheierea  pronuntata in  dosarul nr. 65/AF/2006, Tribunalul Brasov a dispus suspendarea executarii raportului de inspectie fiscala nr. 1371/02.02.2006 si a deciziei  de impunere nr. 1371/02.02.2006 doar cu privire la  sumele de 43.926 lei si 44.541 lei, reprezentand TVA respins la rambursare (deci cu privire la TVA-ul achitat  deja de reclamanta anterior cererilor de rambursare), pana la  solutionarea  irevocabila  a actiunii (filele 95 si 96 din dosar).
In solutionarea  fondului cererii de  anulare a  celor trei  acte administrativ fiscale  a fost pronuntata  de Tribunalul Brasov sentinta  nr. 1/AF/15.01.2008.
Aceasta sentinta a fost casata cu trimitere spre rejudecare prin decizia nr. 401/R/05.06.2008 pronuntata de Curtea de Apel Brasov ( a se vedea  fila 34 din dosar).
In rejudecare, prin sentinta civila nr. 1013/C/16.11.2009 pronuntata de Tribunalul Brasov, au fost  anulate  raportul de inspectie  fiscala  nr. 1371/02.02.2006, decizia de impunere cu acelasi numar si decizia  nr. 82/09.05.2006 de solutionare a contestatiei.
Prin decizia  nr. 124/R/15.02.2010, recursurile  formulate  impotriva  sentintei de mai sus au fost  respinse  de catre Curtea de Apel Brasov ( filele 36 – 39 din dosar).
Asa cum  rezulta  din  inscrisul de la  fila 45 din dosar, la data de 25.03.2010 reclamanta a solicitat  paratei restituirea sumelor de 93.371 lei  reprezentand  TVA stabilit  suplimentar  si a sumei de 5.157 lei  reprezentand  dobanda  aferenta.
La data de 12.05.2010 reclamantei  i-au fost restituite aceste doua sume.
La dosar  nu au fost depuse de catre parti   acte din care  sa rezulte data la care  reclamanta a solicitat  restituirea  sumelor de 43.926 lei  si de 44.541 lei  reprezentand TVA stabilit prin sentinta  nr. 1013/C/16.11.2009 a Tribunalului Brasov ca fiind  de rambursat de catre parata  reclamantei, respectiv nu s-au depus  inscrisuri  din care  sa rezulte  data la care, ulterior ramanerii irevocabile a respectivei  sentinte, reclamanta a formulat cerere de restituire a acestor sume.
Instanta retine, cu privire la acest aspect, faptul ca parata  indicat  in adresa nr. 6033/18.02.2011 faptul ca  si in privinta acestor  sume, procedura  prevazuta de OMF nr. 1899/22.12.2010 a fost  finalizata tot la data de 06.05.2010, la fel  ca si pentru  sumele  de 93.371 lei  reprezentand TVA stabilit  suplimentar  si pentru  cea de 5.157 lei  reprezentand dobanzile aferente ( filele 9-11 din dosar).
Intr-o atare situatie, instanta  va retine ca si pentru  sumele de 43.926 lei si 44.541 lei  cererea  de restituire a fost  adresata paratei  tot la  data de 25.03.2010, ca si cererea de restituire a sumelor de 93.371 lei  si 5.157 lei.
La data de 08.09.2010, prin nota  nr. 21075/05.09.2010, parata  a restituit reclamantei sumele de 43.926 lei  si 44.541 lei reprezentand TVA de rambursat.
Prezenta cauza vizeaza acordarea dobanzilor  la sumele de restituit (93.371 lei si 5.157 lei) ori de rambursat ( 43.926 lei si  44.541 lei), impunandu-se a se stabili momentul de la care  sunt datorate, potrivit  dispozitiilor  legale, respectivele dobanzi.
Potrivit art. 117 alin. 1 lit. b, e si f, se restituie la cererea debitorului  sumele platite  in plus fata de  obligatia  fiscala, cele de  rambursat  de la bugetul de stat si  cele stabilite prin hotarari ale organelor  judiciare.
      Asadar, chiar  in  situatia in care s-a  constatat  ca  au fost platite debite nedatorate de catre  contribuabil, restituirea debitului de face  de catre  organele  fiscale doar daca exista o cerere in acest sens din  partea contribuabilului si aceasta chiar in cazul  existentei  unor  hotarari judecatoresti care au anulat actele administrativ-fiscale prin care se stabilisera respectivele debite ori prin care se refuzase rambursarea respectivelor debite (TVA-ul in cazul de fata).
      Restituirea nu se face din oficiu decat cu titlu de exceptie, respectiv in cazul regularizarii anuale a impozitului pe venit datorat de persoane  fizice si a stabilirii de  diferente, ipoteza care nu este aplicabila  spetei de fata ( a se vedea art. 117 alin. 2 din OG nr. 92/2003).
De asemenea,  nu este aplicabila  spetei de fata nici  prevederea  alin. 2  ind. 1  a aceluiasi articol, referitoare la  restituirea din oficiu de catre organul fiscal a sumelor retinute prin  poprire in plus fata de  creantele  pentru  care s-a infiintat  poprirea, in cauza nefacandu-se  dovada  infiintarii  vreunei popriri.
Dupa cum s-a precizat, momentul  la care  reclamanta a  formulat cererea de restituire a debitelor indicate in petitul al  doilea  al actiunii si al dobanzilor aferente este  data de 25.03.2010.
Cu privire la dobanzile aferente  acestor  debite  ce trebuie  restituite sau  rambursate, art. 124 alin. 1 din OG nr. 92/2003 prevede ca  anularea acesteia  se face doar la cererea contribuabililor.
Referitor  la momentul de la care  sunt  datorate aceste dobanzi, acelasi text de lege prevede ca, pentru sumele de restituit sau de  rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobanda din ziua urmatoare expirarii termenului prevazut de art. 70.
Potrivit art. 70 alin. 1 din acelasi act normativ, inscrisurile depuse de catre contribuabil se solutioneaza de catre organul  fiscal in termen de 45 de zile de la  inregistrare.
Doar in situatia in care, pentru solutionarea cererii, sunt necesare  informatii suplimentare relevante pentru  luarea deciziei, alin. 2 al aceluiasi  articol prevede ca  acest termen se prelungeste cu perioada cuprinsa intre data  solicitarii si data  primirii informatiilor  solicitate.
In acelasi sens sunt si  prevederile  Capitolului II din  Ordinul Ministrului  Finantelor  nr. 1899/22.12.2004 mentionat la fila 108 din dosar de expertul judiciar.
Cu privire la procentul dobanzii datorate instanta retine ca, pentru perioada in discutie, cuprinsa intre  data de 01.07.2010 si 30.09.2010, acesta este de 0,05 % pe zi, potrivit art. 120 alin. 7 din OG  nr. 92/2009 aplicabila respectivei perioade ( a se  vedea si concluziile  expertului de la fila 108 din dosar).
In concluzie, instanta retine ca si  in situatia  in care  sumele ce trebuie restituite  sau rambursate de la buget rezulta  din anularea  actelor administrativ fiscale ce  le-au stabilit ori le-au refuzat la rambursare, anulare care este  facuta  prin hotarari ale instantelor de judecata, restituirea ori rambursarea  acestora, precum si a dobanzilor aferente, nu se face din oficiu decat in situatii de exceptie, fiind  deci  necesara o  cerere a contribuabilului in acest sens.
De asemenea, momentul de la care sunt datorate dobanzile incepe,  conform  art. 70 alin. 1 din OG nr. 92/20036, dupa trecerea a 45 de zile de la cererea contribuabilului  de restituire a debitului, cerere a carei data este de 25.03.2010 in speta de fata.
Inclusiv expertul judiciar a indicat, la fila 113 din dosar, faptul ca dobanda  se calculeaza incepand din ziua  imediat  urmatoare expirarii termenului de 45 de zile prevazut de art. 70 alin. 1 din OG nr. 92/2003.
In raport de  dispozitiile legale indicate, care au caracter  special fata de  cele ale Codului  civil, trimiterile reclamantei la principiul  retroactivitatii efectelor nulitatii si ale repararii  integrale  a prejudiciului  sunt lipsite de relevanta.
Cu privire la  sumele de 93.371 lei si de 5.157 lei, instanta  retine  ca cererea de restituire a  fost adresata de reclamanta si  inregistrata la parata  la data de 25.03.2010 ( fila 45 din dosar),  sumele fiind restituite la data de 12.05.2010, asa cu  arata atat reclamanta  cat si parata, rezultand  un numar de 2 zile de intarziere dupa termenul de 45 de zile  stabilit de art. 70 alin. 1 din OG nr. 92/2003.
Pentru suma de 93.371 lei dobanda  pe zi de intarziere este de 46,6855 lei (93.371 x 0,05%), pentru cele 2 zile de intarziere rezultand o dobanda de 93,371 lei (46,6855 x 2).
Pentru  suma de 5157 lei dobanda  pe zi de intarziere este de 2,5785 lei (5157 x 0,05%), pentru  cele doua zile de intarziere  rezultand  o dobanda de 5,157 lei (2,5785 x 2).
Cu privire la  sumele de 43926 lei si 44.541 lei, instanta  retine  ca cererea de restituire a  acestui TVA de rambursat a fost  inregistrata tot  la 25.03.2010 iar sumele au fost restituite la data de 08.09.2010, rezultand  un numar de 122 de zile de intarziere, calculate in raport de expirarea celor 45 de zile  prevazute la art. 70 alin. 1 din OG nr. 92/2003, expirare care a avut  loc la data de 10.05.2012.
Pentru suma de 44541 lei, dobanda pe zi de intarziere este de 22,2705 lei (44.541 x 0,05 % ), pentru  cele 122 de zile de intarziere  dobanda fiind de 2717,001 lei (22,2705 x 122).
Pentru  suma de 43.926 lei, dobanda  pe zi de  intarziere  este de 21,963 lei (43.926 x 0,05 %), pentru cele 122 de zile  de intarziere  rezultand  o dobanda totala de 2679,486 lei (21,963 x 122).
Cu privire la depasirea termenului de 45 de zile  calculate de la data  cererii de restituire a sumelor de 44.541 lei si 43.926 lei, inregistrata la data de 25.03.2010, instanta  retine ca in cauza  nu s-a facut  de catre parata dovada incidentei cazului prevazut de  art. 70 alin. 2 din OG nr. 92/2003 referitoare la prelungirea termenului de 45 de zile necesar obtinerii de informatii suplimentare de la  contribuabil, cu atat  mai mult cu cat  stabilirea  obligatiei  de  restituire a acestor doua debite reprezentand TVA de rambursat s-a realizat in  urma  unor  procese intre parti care  s-au derulat  pe  o perioada de  aproximativ 3 ani  si 9 luni de zile, perioada in care parata a putut lua cunostinta de toate aspectele.
Instanta retine si ca, atata vreme cat, inclusiv in situatia anularii unor acte administrativ  fiscale  ce stabilesc  debite, prin hotarari  irevocabile ale  instantelor de judecata, restituirea sumelor in discutie se face doar in  baza  unei cereri ce trebuie  adresata  organului  fiscal de catre contribuabil, este  irelevant  cu privire la  dobanzi, faptul ca prin  incheierea  din 20.06.2006 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul nr. 65/AF/2006 s-a dispus suspendarea executarii  in privinta  sumelor de 43.926 lei si 44.541 lei reprezentand TVA solicitat la rambursare (deci  in privinta  unor sume incasate de organul  fiscal anterior solicitarii reclamantei de rambursare  din 18.04.2005 si 20.07.2005) neexistand, cu referire la aceste doua debite,formulata ulterior pronuntarii incheierii de mai sus, vreo cerere de restituire  care sa conduca  la posibilitatea luarii  in considerare, la calculul dobanzilor  aferente, al altui moment decat cel din  data de 25.03.2010, cand, dupa ramanerea irevocabila a hotararilor judecatoresti de anulare a actelor administrativ-fiscale, reclamanta a formulat cerere de restituire.
Avand in vedere argumentele invocate, instanta va admite in parte cererea reclamantei, cu acordarea cheltuielilor de judecata proportional pretentiilor admise (cheltuielile de judecata  facute de reclamanta in proces fiind in cuantum total de 17.533,6 lei reprezentand  insumarea 33,6 lei  taxa de timbru, 2500 lei  onorariu  expert si 2 x 7500 lei onorariu avocat). Suma totala solicitata prin actiune fiind de 302.401,8 lei, acordandu-se  prin hotarare totalul de 5495,015 lei, obligarea la plata cheltuielilor de judecata  se va face  proportional  sumei admise  la plata.
 
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELEL LEGII
HOTARASTE

Admite in parte cererea formulata de reclamanta S.C. T. S.R.L., cu sediul ales in  B., str. I. R., nr. x, ap. x, jud. B,  impotriva paratei Administratia Finantelor Publice Brasov, cu sediul in Brasov, str. M. K, nr.x.
Anuleaza partial adresa de raspuns nr. 6033/18.02.2011 emisa de parata doar in ceea ce priveste sumele indicate mai jos cu titlu de dobanda datorata reclamantei.
Obliga parata la plata catre reclamanta a urmatoarelor sume:
- 93,371 lei calculata asupra sumei de 93.371 lei si 5,757 lei calculata asupra sumei de 5.157 lei, aferente perioadei 11.05.2010-12.05.2012;
- 2.717,001 lei calculata asupra sumei de 44.541 lei si 2.679,486 lei calculata asupra sumei de 43.926 lei, aferente perioadei 11.05.2010-08.09.2010.
Respinge restul pretentiilor reclamantei.
Obliga parata la plata catre reclamanta a sumei de 336,82 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, proportional cu valoarea pretentiilor admise.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 03.05.2012.

          PRESEDINTE                                                                    GREFIER
  A. T. V.                                                    A. P.


Red. A.T.V./05.06.2012
Dact. A.P./06.06.2012
 - 4 ex. -