CONTESTATIE LA DECIZIA DE IPUTARE PRIVIND PLATA AJUTORULUI DE SOMAJ EMISA DE AJOFM - ADMISIBILITATE

      CONTESTATIE LA DECIZIA DE IPUTARE PRIVIND PLATA AJUTORULUI DE SOMAJ EMISA DE AJOFM - ADMISIBILITATE
      
      Constata ca prin sentinta civila numar 1239/M/23.09.2011 Tribunalul Brasov a admis contestatia formulata de contestatorul F. I., in contradictoriu cu intimata A.J.O.F.M. B.
      A anulat Dispozitia nr. 499 emisa de intimata la data de 19.04.2011 privind incetarea indemnizatiei de somaj acordata contestatorului si Decizia nr. 15889 emisa de intimata la data de 23.05.2011, de imputare a sumei de 1708 lei, reprezentand indemnizatie de somaj acordata necuvenit.
      Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele:
      Prin Dispozitia nr. 499 din 19.04.2011 emisa de intimata A.J.O.F.M. B s-a dispus incetarea platii indemnizatiei de somaj catre contestator incepand cu data de 01.02.2011, in conformitate cu dispozitiile art. 44 lit. b din Legea nr. 76/2002.
      Ulterior, prin Decizia nr. 15.889 din 23.05.2011, intimata a imputat contestatorului suma de 1.708 lei, reprezentand indemnizatie de somaj acordata necuvenit in perioada 01.02.2011 - 31.03.2011, ca urmare a realizarii de catre contestator, din activitati autorizate potrivit legii, de venituri lunare mai mari decat indemnizatia de somaj.
      Veniturile realizate de catre contestator, in perioada 01.02.2011 - 31.03.2011, avute in vedere de catre intimata la incetarea platii indemnizatiei de somaj si respectiv la emiterea deciziei contestate, au rezultat din participarea contestatorului la activitatea de realizare a recensamantului agricol.
      Potrivit art. 44 lit. b din Legea nr. 76/2002, incetarea platii indemnizatiei de somaj acordata beneficiarului are loc la data cand realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare.
      Valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare, este de 500 lei.
      Chiar daca suma cuvenita contestatorului pentru activitatea prestata in timpul participarii la efectuarea recensamantului agricol, respectiv 748 lei, a fost platita intr-o singura transa, dupa incheierea activitatii de recenzare, aceasta i s-a cuvenit pentru activitatea prestata timp de doua luni respectiv 02.12.2010 - 31.01.2011, ceea ce reprezinta un venit lunar pentru aceasta perioada de 374 lei, adica mai putin de 500 lei, cat reprezinta valoarea indicatorului social de referinta.
      Mai mult decat atat veniturile realizate de contestator au fost ocazionale, fara caracter de continuitate, astfel incat nu se poate sustine ca acesta realizeaza venituri lunare din activitati autorizate potrivit legii, mai mari decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare.
      Impotriva sentintei a declarat recurs recurentul , criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitad modificarea in tot a acesteia, in sensul respingerii cererii de chemare in judecata.
      In dezvoltarea motivelor de recurs se arata ca sentinta este pronuntata cu incalcarea legii si ca instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti, stabilind noi conditii de acordarea si plata a indemnizatiei de somaj.
      In acest sens au fost invocate dispozitiile art. 5 pct. IV, art.34 din Legea 76/2002 si faptul ca veniturile obtinute din activitatile desfasurate pe baza conventiilor civile nu sunt incluse de legiuitor in aceasta categorie, astfel incat sa poata fi cumulate cu indemnizatia de somaj.
      Mai mult, se evidentiaza faptul ca, caracterul ocazional sau de continuitate al veniturilor nu a fost avut in vedere de legiuitor, care a stabilit o stare de incompatibilitate intre calitatea de somer indemnizat si persoana asigurata obligatoriu prin efectul legii.
      In drept au fost invocate prevederile art. 4,9 si art. 304 indice 1 Cod procedura civila.
      Examinand sentinta in raport cu actele, lucrarile dosarului si cu motivele de recurs, Curtea retine urmatoarele:
      Prin decizia nr.15889/23.05.2011, care face obiectul prezentei contestatii, A.J.O.F.M. B a retinut ca numitul F. I. cauzat in perioada 1.02.2011 – 31.03.2011 o paguba in valoare de 1708 lei, reprezentand indemnizatie de somaj acordata necuvenit in temeiul art.44 lit. b din Legea 76/2002, urmarea realizarii din activitati autorizate potrivit legii, de venituri lunare mai mari decat indemnizatia de somaj, motiv pentru care i-a fost imputata acestuia suma de 1708 lei..
      Ipoteza prezentata de A.J.O.F.M. B, care ar justifica masura imputarii si temeiul juridic retinut sunt gresite, dupa cum urmeaza:
      In primul rand Curtea constata ca art.44 lit. b din Legea 76/2002, pe care se fundamenteaza constatarea prejudiciului, avea la data emiterii deciziei alta formulare decat cea retinuta de A.O. F. M.  Astfel, in cuprinsul deciziei atacate recurenta indica ca temei juridic un text de lege care nu mai era in vigoare la acea data, fiind modificat inca din anul 2008 prin OUG 126/2008.  In forma avuta la data emiterii deciziei, art. 44 lit. b (forma valabila si in prezent) nu mai raporta veniturile lunare realizate la indemnizatia de somaj, cum in mod gresit a facut recurenta, ci la indicatorul social de referinta in vigoare.
      In al doilea rand, in cuprinsul aceleiasi decizii, emitentul retine faptul ca prejudiciul a fost creat ca urmare a realizarii de catre contestator din „activitati autorizate potrivit legii”, de „venituri lunare mai mari decat indemnizatia de somaj”. Or, activitatea desfasurata de contestator nu se incadreaza in categoria de „activitati autorizate potrivit legii”, definita de art.15 alin.1 din HG 174/2002, intrucat acesta nu este persoana fizica autorizata, intreprindere individuala sau familiala si nu exercita  o profesie liberala potrivit dispozitiilor legii speciale.
      In al treilea rand, pentru a se verifica incidenta art.44 lit.b din Legea 76/2002 nu are relevanta faptul ca D.A.J. B  achitat contestatorului indemnizatia datorata intr-o singura transa, ci faptul ca aceasta este aferenta a doua luni consecutive, decembrie 2010 si ianuarie 2011, deoarece atat art.6 si 15 din HG 174/2002, cat si art. 44 lit. b din Legea 76/2002 fac referinta la veniturile lunare ale beneficiarilor indemnizatiei de somaj si nu la veniturile globale realizate de acestia.
      Art.6 din HG 174/2002 prevede modul de stabilire a acestor venituri, respectiv  “se au in vedere veniturile lunare, care se determina prin raportarea venitului impozabil, certificat de catre organele fiscale teritoriale subordonate A.N.A.F., la numarul de luni aferente unui an fiscal.”
      Art. 44 lit. b din Legea 76/2002 stipuleaza ca “incetarea platii indemnizatiilor de somaj acordate beneficiarilor are loc la data cand realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare”.
      Ca urmare, in aplicarea art. 44 lit. b din Legea 76/2002 se are in vedere venitul lunar realizat de contestatoare, care a fost de 500 lei brut, respectiv 374 lei net.
      Astfel, fata de dispozitiile art.44 din Legea 76/2002, cat si ale art.15 din HG 174/2002, care conditioneaza incetarea platii indemnizatiei de somaj de realizarea de venituri lunare mai mari decat valoarea indicatorului social de referinta, Curtea retine ca dispozitiile art. 44 lit. b din legea 76/2002 nu sunt incidente in cazul contestatorului, intrucat venitul brut lunar realizat de aceasta de 500 lei nu e mai mare decat indicatorul social de referinta, care potrivit art.331 din legea 76/2002 este de 500 lei.
      Pentru aceste considerente, in baza prevederilor art.312 alin.1 Cod procedura civila, Curtea va respinge recursul declarat de recurenta intimata A.J.O.F.M.  B impotriva sentintei civile nr.1234/M/23.09.2011 a Tribunalului Brasov, pe care o va mentine.


Decizia civila nr. 90/M/20 ianuarie 2012/CMT