Accize. Incadrare tarifara. Aplicare in timp a legii fiscale.
(Decizie nr. 2485 din data de 30.09.2011 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia) Accize. Incadrare tarifara. Aplicare in timp a legii fiscale.
Potrivit pct. 66 din H.G. nr.44/2004 aplicabil incepand cu 1.01.2008, termenul pana la care antrepozitarii autorizati trebuie sa solicite incadrarea tarifara este de 30.04.2008, iar pct. 67 introdus prin HG 1618/2008, prevede expres ca antrepozitarii autorizati pentru productia de produse accizabile din grupele prevazute la art.169 - 173 Cod fiscal, care detin autorizatii valabile eliberate inainte de 1.01.2008 si care nu s-au incadrat in prevederile pct.66, au obligatia de a depune la ANV pana la 31.01.2009 inclusiv in vederea obtinerii clasificarii tarifare, documentele prevazute in lege.
Prin urmare la data controlului, in noiembrie 2009, parata ANV trebuia sa constate ca termenul limita pana la care antrepozitarii autorizati puteau solicita, incadrarea in coduri si pozitii tarifare, nu este 30.04.2008, ci 31.01.2009.
Prin urmare, retinand ca reclamanta beneficia de prelungirea termenului pana la 31.01.2009, nu i se pot stabili obligatii suplimentare pentru gresita incadrare in pozitia tarifara a produselor, realizata in perioada 1.05 - 10.06.2008.
Sectia de contencios administrativ si fiscal - Decizia nr. 2485/30 septembrie 2011
Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Alba - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ, reclamanta SC C. SRL, a solicitat in contradictoriu cu paratele D.J.A.O.V. Alba, prin D.R.A.O.V. Brasov si D.G.F.P. Alba.
- Anularea partiala a Raportului de Inspectie Fiscala nr. 6056/30.XI.2009 intocmit de parata de ordinul I in ceea ce priveste obligarea sa la plata accizei in suma de 62.792 lei si majorari de intarziere pentru aceasta suma in cuantum de 32.258 lei.
- Anularea Deciziei de impunere nr. 12/30.XI.2009 emisa de parata de ordinul I pentru sumele mai sus precizate .
- Anularea Deciziei nr. 6/2010 emisa de parata de ordinul II prin care s-a respins contestatia formulata.
- Suspendarea executarii silite a Dispozitiilor actelor de control si impunere fiscala pana la solutionarea definitiva a actiunii de fond.
In sustinerea actiunii de fond reclamanta s-a prevalat in esenta de faptul ca, ar fi platit acciza pentru produsele in cauza, dar care la acel moment fusesera considerate produse intermediare si nu bauturi spirtoase, incadrarea acestora la capitolul bauturi spirtoase sau produse intermediare fiind de esenta litigiului dedus judecatii.
Sustine reclamanta ca, a depus la data de 23.IV.2008 cu adresa nr. 24226/23.IV.2008 (anexa 15 la Raportul de Inspectie fiscala),la autoritatea vamala lista produselor ce urmeaza a se realiza in antrepozitul fiscal, dar pana nu a primit raspuns, a continuat sa lucreze ca si anterior.
Mentioneaza ca reteta de preparare a produselor in cauza era depusa la organele de control inca din anul 2007 dar nu i s-a semnalat faptul ca cele 3 produse nu se incadreaza in pozitia accizabila a produselor intermediare ci in categoria bauturilor spirtoase .
In plus, sustine reclamanta ca raspunsul primit prin adresa nr. 5711/12.XI.2009 formulata de Serviciul Inspectiei Fiscala si control ulterior din cadrul DJAOV Alba , Directia Tehnici de Vamuire si tarif Vamal , este unul extrem de complicat si care nu poate fi descifrat nici chiar de catre persoane cu studii de specialitate, dispozitia normativa fiind deloc clara si dand nastere la diverse interpretari.
De aceea , pentru clarificarea problematicii in cauza se impune a se apela la un expert tehnic , persoana neutra , care poate elucida problematica dedusa judecatii, respectiv pozitia accizabila a produselor in cauza.
De asemenea , sustine reclamanta ca, HG 1579/28/XII.2007 nu prevede nici o sanctiune pentru cei care nu se conformeaza punctului 66, respectiv declararea pozitiei accizabile a produselor, iar HG-ul 1618/4.XII.2008 stabileste termenul de 31.1.2009 pentru antrepozitarii autorizati care nu s-au conformat punctului 66 pentru a depune documentele in vederea obtinerii clasificarii tarifare.
Prin intampinarile formulate paratele au solicitat respingerea actiunii.
Prin Sentinta nr.2822/CAF/2011 Tribunalul Alba a respins actiunea reclamantei impotriva paratelor.
Pentru a pronunta aceasta hotarare Tribunalul a retinut ca in Raportul de Inspectie Fiscala nr.30.11.2009, incheiat de parata A.N.V., prin D.J.A.O.V. Alba, incepand cu data intrarii in vigoare a Hotararii de Guvern nr.1579/28.12.2007, potrivit pct.66 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003, antrepozitarii autorizati pentru productia de produse accizabile, din grupele prevazute la art. 169-173 din Codul Fiscal, care la data de 01.01.2008, detin autorizatii valabile, au obligatia de a indeplini cerintele prevazute la alin.6/1 si 6/3, ale pct.8, in ceea ce priveste obtinerea incadrarii pe pozitii si coduri tarifare a produselor finite, efectuate de Autoritatea Nationala a Vamilor, pana la 30.04.2008.
Interpretand textul de lege antementionat, instanta a retinut ca, obtinerea incadrarii pe pozitii si coduri tarifare, presupune in mod obligatoriu, stabilirea in prealabil a produsului finit ce urmeaza a fi incadrat, ceea ce presupune mai intai, detinerea si prezentarea de catre antrepozitarii autorizati pentru productia de produse accizabile, a retetei de fabricare a produsului finit , fiind evident ca incadrarea pe pozitii si coduri tarifare nu se poate face decat in baza retetei de fabricatie, asumata spre folosinta de antrepozitar.
Asa fiind, instanta a mai retinut ca, Bautura Alcoolica Mixta Serenada, 22% vol., in cele trei variante produse de reclamanta, urma a fi incadrata tarifar functie de reteta de fabricatie pe care aceasta fusese autorizata in prealabil si obligata sa o foloseasca .
Or, apararile paratelor tocmai aceasta au vizat, anume faptul ca pe de o parte reclamanta, a prezentat pentru obtinerea incadrarii tarifare a produsului antementionat, alte retete de fabricatie si ca atare alte produse finite decat cele in baza carora a fost autorizata initial, iar pe de alta parte, in perioada 01.05.2008 -10.06.2008, reclamanta a produs Bautura alcoolica mixta Serenada 22% vol, Bautura alcoolica mixta Serenada 22% vol., cu aroma vodca, Bautura alcoolica mixta Serenada 22% vol., cu aroma rom, utilizand aceste alte retete de fabricatie, cu privire la care, daca ar fi fost autorizata sa le foloseasca trebuia sa solicite incadrarea tarifara, pana la termenul limita din 30.04.2008. In esenta, desi denumirea produselor finite obtinute de antrepozitar este aceeasi, Bautura alcoolica mixta Serenada 22% vol., Bautura alcoolica mixta Serenada 22% vol., cu aroma vodca, Bautura alcoolica mixta Serenada 22% vol., cu aroma rom, retetele utilizate de antrepozitar pentru obtinerea bauturilor in perioada 01.05.2008-10.06.2008, sunt diferite de cele utilizate dupa data de 10.06.2008, cele pentru care a solicitat incadrarea tarifara si pentru care era autorizat, fiind cele folosite dupa data de 10.06.2008. Anexa 14 la actul de control vizeaza reteta folosita pentru producerea bauturii antementionate in perioada 01.05.2008 -10.06.2008, iar Anexa 22 la actul de control vizeaza reteta folosita pentru producerea bauturii cu acelasi nume, dupa data de 10.06.2008.
In ceea ce priveste concluziile Raportului de expertiza tehnica judiciara efectuat in cauza si completat ulterior, (fl.X), instanta a retinut ca, prezentarea comparativa a retetelor utilizate de reclamanta in perioada 01.05.2008-10.06.2008, (Anexa 14 la actul de control ) si, respectiv incepand cu data de 10.06.2008, (Anexa 22 la actul de control ), releva diferente considerabile intre concentratia alcoolului provenit din distilare , respectiv de 84,65% pentru reteta prevazuta in anexa 14 si , 48,86 la % pentru reteta prevazuta in anexa 22, fiind evident ca, procentul de alcool etilic provenit din distilare, din totalul de alcool etilic continut in produsul finit pentru reteta din anexa 14, este de peste 50%.
Mai mult, concluziile expertului in sensul incadrarii bauturilor produse in baza ambelor retete in categoria Produselor intermediare, nu au putut fi primite de instanta intrucat sunt in contradictie cu dispozitiile art.172 din Codul Fiscal , care, reglementeaza conditiile ce trebuie cumulativ indeplinite pentru ca un anumit produs sa intre in categoria celor intermediare.
Astfel, potrivit art. 172 alin.1 din Codul Fiscal, produsele intermediare, reprezinta toate produsele care , au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2 % in volum dar nu depaseste 22% in volum si care, se incadreaza in codurile NC 2204,2205 si 2206 00, dar care, nu intra sub incidenta art. 169-171, (din Codul Fiscal, adica nu intra sub incidenta produsului bere (art.169), vinuri (art. 170), sau a produsului bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri(art. 171).
Potrivit art. 171 alin.1 litera a, bauturile fermentate , altele decat bere (art.169) si vinuri(art. 170), reprezinta _alte bauturi fermentate linistite, care se incadreaza la codurile NC.2204 si 2205 si care nu sunt prevazute la art.170, (vinuri), ca si toate produsele incadrate la codurile NC 2206 00, cu exceptia altor bauturi fermentate spumoase.
Or, in speta, din chiar concluziile Raportului de expertiza, rezulta ca, incadrarea tarifara a celor trei produse fabricate in baza retetelor mentionate in cadrul anexei 14 la Raportul de inspectie fiscala nr.6056/30.11.2009, este cea corespunzatoare pozitiei tarifare 2206 - alte bauturi fermentate, (f.X dosarul cauzei), ceea ce denota ca, cele trei produse fabricate in baza retetelor mentionate in cadrul anexei 14, intra sub incidenta art. 171 alin.1 litera a, astfel ca, nu pot fi catalogate produse intermediare, in sensul prevederilor art. 172 , deoarece, astfel cum s-a retinut in cele ce preced, potrivit art. 172 alin.1 din Codul Fiscal, produsele intermediare, reprezinta toate produsele care , au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2 % in volum dar nu depaseste 22% in volum si care, se incadreaza in codurile NC 2204,2205 si 2206 00, dar care, nu intra sub incidenta art. 169-171 (din Codul Fiscal, adica nu intra sub incidenta produsului bere (art.169), vinuri (art. 170), sau a produsului bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri(art. 171).
In contextul celor mai sus expuse , instanta a retinut ca, dupa ce a stabilit functie de reteta din anexa 14 , incadrarea tarifara a celor trei bauturi, expertul a interpretat eronat dispozitiile art.172 din Codul Fiscal, intrucat nu orice bautura fermentata, alta decat berea si vinurile, este un produs intermediar, Codul fiscal reglementand distinct in art. 172, categoria produselor intermediare (categorie premergatoare celei a alcoolului etilic - art. 173), de categoria bauturilor fermentate, altele decat bere si vinuri - art. 171.
Impotriva hotararii a declarat recurs reclamanta SC C. SRL Cugir solicitand modificarea acesteia in sensul admiterii actiunii sale asa cum a fost formulata ,invocand prevederile art.304 pct.7-9 C.pr civ .
Recurenta sustine ca instanta de fond a interpretat si aplicat gresit legea ,ca hotararea este confuza in ce priveste interpretarea art.169-172 C.fiscal, problematica dedusa judecatii este foarte complexa si dezlegarea acesteia necesita lamuriri de specialitate din partea unui specialist. Aceasta a fost ratiunea pentru care reclamanta a solicitat un raport de expertiza, expertul desemnat in cauza demonstrand clar si fara echivoc ca produsul in cauza "Bautura Serenada" este produs intermediar si nu este supus accizarii , ceea ce confirma nelegalitatea actelor de control si de impunere, insa instanta de fond a inlaturat gresit concluziile expertului.
Instanta a retinut de asemenea gresit ca reclamanta nu ar fi solicitat in termen incadrarea tarifara pentru produsul in litigiu,termenul limita fiind de 31 03 2009, iar reclamanta a fost sanctionata pentru activitatea desfasurata in intervalul 1 05 2008-10 06 2008.
Prin intampinare intimatele parate au solicitat respingerea recursului ca nefondat ,apreciind ca instanta a interpretat corect probele administrate in cauza si prevederile legale incidente.
Curtea a apreciat recursul reclamantei ca fiind fondat pentru urmatoarele considerente:
Problema esentiala in acest dosar necesar a fi lamurita pentru a verifica sustinerile partilor, este aceea de a stabili, care este termenul limita pana la care reclamanta trebuia sa ceara incadrarea tarifara, obligatie introdusa prin HG 1579/25.10.2006 , la pct.66 din HG nr.44/2004 si apoi modificata prin HG 1618/4.12.2008, iar nu de a stabili in ce grupa de produce accizabile se incadreaza produsele reclamantei, asa cum si-a concentrat analiza instanta de fond.
Astfel, parata ANV in cererea pentru intregirea expertizei formulata la instanta de fond ( f.X), a sustinut ca datorita faptului ca pana la aparitia H.G. nr.1579/2007 nu exista prevedere legala privind obligatia obtinerii incadrarii pe pozitii si coduri tarifare, organul de control nu a stabilit obligatii fiscale suplimentare de plata pentru bauturile alcoolice obtinute in perioada 25.09.2007 - 30.04.2008, apreciind ca obligatia de a solicita o atare incadrare, revenea reclamantei pana la termenul limita de 30.04.2008.
Parata sustine ca reclamantei nu i se poate aplica pct. 67 din H.G. nr. 44/2004 modificat prin H.G. nr. 1618/2008, deoarece la 1.05.2008 reclamanta nu putea sa prevada ca in decembrie 2008 va interveni aceasta modificare legislativa, aceasta aparare nu este pertinenta.
Potrivit pct. 66 din HG nr.44/2004 aplicabil incepand cu 1.01.2008, termenul pana la care antrepozitarii autorizati trebuie sa solicite incadrarea tarifara este de 30.04.2008, iar pct. 67 introdus prin HG 1618/2008, care prevede expres ca antrepozitarii autorizati pentru productia de produse accizabile din grupele prevazute la art.169 - 173 Cod fiscal, care detin autorizatii valabile eliberate inainte de 1.01.2008 si care nu s-au incadrat in prevederile pct.66, au obligatia de a depune la ANV pana la 31.01.2009 inclusiv in vederea obtinerii clasificarii tarifare, documentele prevazute in lege.
Prin urmare la data controlului, in noiembrie 2009, parata ANV trebuia sa constate ca termenul limita pana la care antrepozitarii autorizati puteau solicita, incadrarea in coduri si pozitii tarifare, nu este 30.04.2008, ci 31.01.2009.
Pentru reteta din anexa 14, reclamanta nu a solicitat incadrarea tarifara, dar obligatia de a se conforma acestei cerinte s-a amanat pana la 31.01.2009, pentru cei care nu si-au indeplinit-o pana in anul 2008, astfel ca rationamentul care a stat la baza contractului de a nu stabili obligatii suplimentare pentru produse gresit incadrate tarifar pana la data la care antrepozitari aveau obligatia de a solicita incadrarea, opereaza nu numai pana la 30.04.2008, ci pana la 31.01.2009.
Prin urmare, retinand ca reclamanta beneficia de prelungirea termenului pana la 31.01.2009, nu i se pot stabili obligatii suplimentare pentru gresita incadrare in pozitia tarifara a produselor realizate in perioada 1.05 - 10.06.2008, altele decat cele achitate de aceasta respectiv 24.869 lei.
Cum instanta de fond a interpretat gresit prevederile legale, fiind incident cazul prevazut de art.304 pct.9 Cod procedura civila instanta a admis recursul reclamantei, a modificat hotararea si a admis actiunea reclamantei asa cum a fost formulata.
Potrivit pct. 66 din H.G. nr.44/2004 aplicabil incepand cu 1.01.2008, termenul pana la care antrepozitarii autorizati trebuie sa solicite incadrarea tarifara este de 30.04.2008, iar pct. 67 introdus prin HG 1618/2008, prevede expres ca antrepozitarii autorizati pentru productia de produse accizabile din grupele prevazute la art.169 - 173 Cod fiscal, care detin autorizatii valabile eliberate inainte de 1.01.2008 si care nu s-au incadrat in prevederile pct.66, au obligatia de a depune la ANV pana la 31.01.2009 inclusiv in vederea obtinerii clasificarii tarifare, documentele prevazute in lege.
Prin urmare la data controlului, in noiembrie 2009, parata ANV trebuia sa constate ca termenul limita pana la care antrepozitarii autorizati puteau solicita, incadrarea in coduri si pozitii tarifare, nu este 30.04.2008, ci 31.01.2009.
Prin urmare, retinand ca reclamanta beneficia de prelungirea termenului pana la 31.01.2009, nu i se pot stabili obligatii suplimentare pentru gresita incadrare in pozitia tarifara a produselor, realizata in perioada 1.05 - 10.06.2008.
Sectia de contencios administrativ si fiscal - Decizia nr. 2485/30 septembrie 2011
Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Alba - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ, reclamanta SC C. SRL, a solicitat in contradictoriu cu paratele D.J.A.O.V. Alba, prin D.R.A.O.V. Brasov si D.G.F.P. Alba.
- Anularea partiala a Raportului de Inspectie Fiscala nr. 6056/30.XI.2009 intocmit de parata de ordinul I in ceea ce priveste obligarea sa la plata accizei in suma de 62.792 lei si majorari de intarziere pentru aceasta suma in cuantum de 32.258 lei.
- Anularea Deciziei de impunere nr. 12/30.XI.2009 emisa de parata de ordinul I pentru sumele mai sus precizate .
- Anularea Deciziei nr. 6/2010 emisa de parata de ordinul II prin care s-a respins contestatia formulata.
- Suspendarea executarii silite a Dispozitiilor actelor de control si impunere fiscala pana la solutionarea definitiva a actiunii de fond.
In sustinerea actiunii de fond reclamanta s-a prevalat in esenta de faptul ca, ar fi platit acciza pentru produsele in cauza, dar care la acel moment fusesera considerate produse intermediare si nu bauturi spirtoase, incadrarea acestora la capitolul bauturi spirtoase sau produse intermediare fiind de esenta litigiului dedus judecatii.
Sustine reclamanta ca, a depus la data de 23.IV.2008 cu adresa nr. 24226/23.IV.2008 (anexa 15 la Raportul de Inspectie fiscala),la autoritatea vamala lista produselor ce urmeaza a se realiza in antrepozitul fiscal, dar pana nu a primit raspuns, a continuat sa lucreze ca si anterior.
Mentioneaza ca reteta de preparare a produselor in cauza era depusa la organele de control inca din anul 2007 dar nu i s-a semnalat faptul ca cele 3 produse nu se incadreaza in pozitia accizabila a produselor intermediare ci in categoria bauturilor spirtoase .
In plus, sustine reclamanta ca raspunsul primit prin adresa nr. 5711/12.XI.2009 formulata de Serviciul Inspectiei Fiscala si control ulterior din cadrul DJAOV Alba , Directia Tehnici de Vamuire si tarif Vamal , este unul extrem de complicat si care nu poate fi descifrat nici chiar de catre persoane cu studii de specialitate, dispozitia normativa fiind deloc clara si dand nastere la diverse interpretari.
De aceea , pentru clarificarea problematicii in cauza se impune a se apela la un expert tehnic , persoana neutra , care poate elucida problematica dedusa judecatii, respectiv pozitia accizabila a produselor in cauza.
De asemenea , sustine reclamanta ca, HG 1579/28/XII.2007 nu prevede nici o sanctiune pentru cei care nu se conformeaza punctului 66, respectiv declararea pozitiei accizabile a produselor, iar HG-ul 1618/4.XII.2008 stabileste termenul de 31.1.2009 pentru antrepozitarii autorizati care nu s-au conformat punctului 66 pentru a depune documentele in vederea obtinerii clasificarii tarifare.
Prin intampinarile formulate paratele au solicitat respingerea actiunii.
Prin Sentinta nr.2822/CAF/2011 Tribunalul Alba a respins actiunea reclamantei impotriva paratelor.
Pentru a pronunta aceasta hotarare Tribunalul a retinut ca in Raportul de Inspectie Fiscala nr.30.11.2009, incheiat de parata A.N.V., prin D.J.A.O.V. Alba, incepand cu data intrarii in vigoare a Hotararii de Guvern nr.1579/28.12.2007, potrivit pct.66 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003, antrepozitarii autorizati pentru productia de produse accizabile, din grupele prevazute la art. 169-173 din Codul Fiscal, care la data de 01.01.2008, detin autorizatii valabile, au obligatia de a indeplini cerintele prevazute la alin.6/1 si 6/3, ale pct.8, in ceea ce priveste obtinerea incadrarii pe pozitii si coduri tarifare a produselor finite, efectuate de Autoritatea Nationala a Vamilor, pana la 30.04.2008.
Interpretand textul de lege antementionat, instanta a retinut ca, obtinerea incadrarii pe pozitii si coduri tarifare, presupune in mod obligatoriu, stabilirea in prealabil a produsului finit ce urmeaza a fi incadrat, ceea ce presupune mai intai, detinerea si prezentarea de catre antrepozitarii autorizati pentru productia de produse accizabile, a retetei de fabricare a produsului finit , fiind evident ca incadrarea pe pozitii si coduri tarifare nu se poate face decat in baza retetei de fabricatie, asumata spre folosinta de antrepozitar.
Asa fiind, instanta a mai retinut ca, Bautura Alcoolica Mixta Serenada, 22% vol., in cele trei variante produse de reclamanta, urma a fi incadrata tarifar functie de reteta de fabricatie pe care aceasta fusese autorizata in prealabil si obligata sa o foloseasca .
Or, apararile paratelor tocmai aceasta au vizat, anume faptul ca pe de o parte reclamanta, a prezentat pentru obtinerea incadrarii tarifare a produsului antementionat, alte retete de fabricatie si ca atare alte produse finite decat cele in baza carora a fost autorizata initial, iar pe de alta parte, in perioada 01.05.2008 -10.06.2008, reclamanta a produs Bautura alcoolica mixta Serenada 22% vol, Bautura alcoolica mixta Serenada 22% vol., cu aroma vodca, Bautura alcoolica mixta Serenada 22% vol., cu aroma rom, utilizand aceste alte retete de fabricatie, cu privire la care, daca ar fi fost autorizata sa le foloseasca trebuia sa solicite incadrarea tarifara, pana la termenul limita din 30.04.2008. In esenta, desi denumirea produselor finite obtinute de antrepozitar este aceeasi, Bautura alcoolica mixta Serenada 22% vol., Bautura alcoolica mixta Serenada 22% vol., cu aroma vodca, Bautura alcoolica mixta Serenada 22% vol., cu aroma rom, retetele utilizate de antrepozitar pentru obtinerea bauturilor in perioada 01.05.2008-10.06.2008, sunt diferite de cele utilizate dupa data de 10.06.2008, cele pentru care a solicitat incadrarea tarifara si pentru care era autorizat, fiind cele folosite dupa data de 10.06.2008. Anexa 14 la actul de control vizeaza reteta folosita pentru producerea bauturii antementionate in perioada 01.05.2008 -10.06.2008, iar Anexa 22 la actul de control vizeaza reteta folosita pentru producerea bauturii cu acelasi nume, dupa data de 10.06.2008.
In ceea ce priveste concluziile Raportului de expertiza tehnica judiciara efectuat in cauza si completat ulterior, (fl.X), instanta a retinut ca, prezentarea comparativa a retetelor utilizate de reclamanta in perioada 01.05.2008-10.06.2008, (Anexa 14 la actul de control ) si, respectiv incepand cu data de 10.06.2008, (Anexa 22 la actul de control ), releva diferente considerabile intre concentratia alcoolului provenit din distilare , respectiv de 84,65% pentru reteta prevazuta in anexa 14 si , 48,86 la % pentru reteta prevazuta in anexa 22, fiind evident ca, procentul de alcool etilic provenit din distilare, din totalul de alcool etilic continut in produsul finit pentru reteta din anexa 14, este de peste 50%.
Mai mult, concluziile expertului in sensul incadrarii bauturilor produse in baza ambelor retete in categoria Produselor intermediare, nu au putut fi primite de instanta intrucat sunt in contradictie cu dispozitiile art.172 din Codul Fiscal , care, reglementeaza conditiile ce trebuie cumulativ indeplinite pentru ca un anumit produs sa intre in categoria celor intermediare.
Astfel, potrivit art. 172 alin.1 din Codul Fiscal, produsele intermediare, reprezinta toate produsele care , au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2 % in volum dar nu depaseste 22% in volum si care, se incadreaza in codurile NC 2204,2205 si 2206 00, dar care, nu intra sub incidenta art. 169-171, (din Codul Fiscal, adica nu intra sub incidenta produsului bere (art.169), vinuri (art. 170), sau a produsului bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri(art. 171).
Potrivit art. 171 alin.1 litera a, bauturile fermentate , altele decat bere (art.169) si vinuri(art. 170), reprezinta _alte bauturi fermentate linistite, care se incadreaza la codurile NC.2204 si 2205 si care nu sunt prevazute la art.170, (vinuri), ca si toate produsele incadrate la codurile NC 2206 00, cu exceptia altor bauturi fermentate spumoase.
Or, in speta, din chiar concluziile Raportului de expertiza, rezulta ca, incadrarea tarifara a celor trei produse fabricate in baza retetelor mentionate in cadrul anexei 14 la Raportul de inspectie fiscala nr.6056/30.11.2009, este cea corespunzatoare pozitiei tarifare 2206 - alte bauturi fermentate, (f.X dosarul cauzei), ceea ce denota ca, cele trei produse fabricate in baza retetelor mentionate in cadrul anexei 14, intra sub incidenta art. 171 alin.1 litera a, astfel ca, nu pot fi catalogate produse intermediare, in sensul prevederilor art. 172 , deoarece, astfel cum s-a retinut in cele ce preced, potrivit art. 172 alin.1 din Codul Fiscal, produsele intermediare, reprezinta toate produsele care , au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2 % in volum dar nu depaseste 22% in volum si care, se incadreaza in codurile NC 2204,2205 si 2206 00, dar care, nu intra sub incidenta art. 169-171 (din Codul Fiscal, adica nu intra sub incidenta produsului bere (art.169), vinuri (art. 170), sau a produsului bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri(art. 171).
In contextul celor mai sus expuse , instanta a retinut ca, dupa ce a stabilit functie de reteta din anexa 14 , incadrarea tarifara a celor trei bauturi, expertul a interpretat eronat dispozitiile art.172 din Codul Fiscal, intrucat nu orice bautura fermentata, alta decat berea si vinurile, este un produs intermediar, Codul fiscal reglementand distinct in art. 172, categoria produselor intermediare (categorie premergatoare celei a alcoolului etilic - art. 173), de categoria bauturilor fermentate, altele decat bere si vinuri - art. 171.
Impotriva hotararii a declarat recurs reclamanta SC C. SRL Cugir solicitand modificarea acesteia in sensul admiterii actiunii sale asa cum a fost formulata ,invocand prevederile art.304 pct.7-9 C.pr civ .
Recurenta sustine ca instanta de fond a interpretat si aplicat gresit legea ,ca hotararea este confuza in ce priveste interpretarea art.169-172 C.fiscal, problematica dedusa judecatii este foarte complexa si dezlegarea acesteia necesita lamuriri de specialitate din partea unui specialist. Aceasta a fost ratiunea pentru care reclamanta a solicitat un raport de expertiza, expertul desemnat in cauza demonstrand clar si fara echivoc ca produsul in cauza "Bautura Serenada" este produs intermediar si nu este supus accizarii , ceea ce confirma nelegalitatea actelor de control si de impunere, insa instanta de fond a inlaturat gresit concluziile expertului.
Instanta a retinut de asemenea gresit ca reclamanta nu ar fi solicitat in termen incadrarea tarifara pentru produsul in litigiu,termenul limita fiind de 31 03 2009, iar reclamanta a fost sanctionata pentru activitatea desfasurata in intervalul 1 05 2008-10 06 2008.
Prin intampinare intimatele parate au solicitat respingerea recursului ca nefondat ,apreciind ca instanta a interpretat corect probele administrate in cauza si prevederile legale incidente.
Curtea a apreciat recursul reclamantei ca fiind fondat pentru urmatoarele considerente:
Problema esentiala in acest dosar necesar a fi lamurita pentru a verifica sustinerile partilor, este aceea de a stabili, care este termenul limita pana la care reclamanta trebuia sa ceara incadrarea tarifara, obligatie introdusa prin HG 1579/25.10.2006 , la pct.66 din HG nr.44/2004 si apoi modificata prin HG 1618/4.12.2008, iar nu de a stabili in ce grupa de produce accizabile se incadreaza produsele reclamantei, asa cum si-a concentrat analiza instanta de fond.
Astfel, parata ANV in cererea pentru intregirea expertizei formulata la instanta de fond ( f.X), a sustinut ca datorita faptului ca pana la aparitia H.G. nr.1579/2007 nu exista prevedere legala privind obligatia obtinerii incadrarii pe pozitii si coduri tarifare, organul de control nu a stabilit obligatii fiscale suplimentare de plata pentru bauturile alcoolice obtinute in perioada 25.09.2007 - 30.04.2008, apreciind ca obligatia de a solicita o atare incadrare, revenea reclamantei pana la termenul limita de 30.04.2008.
Parata sustine ca reclamantei nu i se poate aplica pct. 67 din H.G. nr. 44/2004 modificat prin H.G. nr. 1618/2008, deoarece la 1.05.2008 reclamanta nu putea sa prevada ca in decembrie 2008 va interveni aceasta modificare legislativa, aceasta aparare nu este pertinenta.
Potrivit pct. 66 din HG nr.44/2004 aplicabil incepand cu 1.01.2008, termenul pana la care antrepozitarii autorizati trebuie sa solicite incadrarea tarifara este de 30.04.2008, iar pct. 67 introdus prin HG 1618/2008, care prevede expres ca antrepozitarii autorizati pentru productia de produse accizabile din grupele prevazute la art.169 - 173 Cod fiscal, care detin autorizatii valabile eliberate inainte de 1.01.2008 si care nu s-au incadrat in prevederile pct.66, au obligatia de a depune la ANV pana la 31.01.2009 inclusiv in vederea obtinerii clasificarii tarifare, documentele prevazute in lege.
Prin urmare la data controlului, in noiembrie 2009, parata ANV trebuia sa constate ca termenul limita pana la care antrepozitarii autorizati puteau solicita, incadrarea in coduri si pozitii tarifare, nu este 30.04.2008, ci 31.01.2009.
Pentru reteta din anexa 14, reclamanta nu a solicitat incadrarea tarifara, dar obligatia de a se conforma acestei cerinte s-a amanat pana la 31.01.2009, pentru cei care nu si-au indeplinit-o pana in anul 2008, astfel ca rationamentul care a stat la baza contractului de a nu stabili obligatii suplimentare pentru produse gresit incadrate tarifar pana la data la care antrepozitari aveau obligatia de a solicita incadrarea, opereaza nu numai pana la 30.04.2008, ci pana la 31.01.2009.
Prin urmare, retinand ca reclamanta beneficia de prelungirea termenului pana la 31.01.2009, nu i se pot stabili obligatii suplimentare pentru gresita incadrare in pozitia tarifara a produselor realizate in perioada 1.05 - 10.06.2008, altele decat cele achitate de aceasta respectiv 24.869 lei.
Cum instanta de fond a interpretat gresit prevederile legale, fiind incident cazul prevazut de art.304 pct.9 Cod procedura civila instanta a admis recursul reclamantei, a modificat hotararea si a admis actiunea reclamantei asa cum a fost formulata.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Accize
Revizuire. Inscrisuri doveditoare. - Decizie nr. 106 din data de 20.06.2018Revizuire. Existenta unor hotarari potrivnice. - Decizie nr. 405 din data de 25.04.2018
Personal bugetar. Salarizare. Sporuri. - Decizie nr. 716 din data de 27.06.2018
Expropriere. Termenul de emitere a hotararilor de stabilire a cuantumului despagubirilor de catre expropriator - Decizie nr. 522 din data de 16.05.2018
Concediere. Desfiintare post. Cauza reala si serioasa. - Decizie nr. 433 din data de 25.04.2018
Amnistie potrivit Legii nr.125/2014. Neincludere indemnizatie aferenta stabilirii domiciliului obligatoriu. - Decizie nr. 435 din data de 25.04.2018
Cerere de chemare in garantie. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 232 din data de 07.03.2018
Salarizare. Existenta unor hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie indexarile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007. - Decizie nr. 219 din data de 07.03.2018
Competenta materiala. Aplicarea Deciziei (RIL) nr. 18/2016 a Inaltei Cur?ii de Casa?ie ?i Justi?ie. - Sentinta civila nr. 34 din data de 13.02.2018
Salarizare. Situatia in care se pastreaza salariul de baza aferent lunii iulie 2016. - Decizie nr. 13 din data de 09.02.2018
Actiune in constatare. Competenta materiala. - Sentinta civila nr. 32 din data de 08.02.2018
Legalitatea ordinului prefectului avand ca obiect cuantumul sporului pentru condi?ii vatamatoare acordat func?ionarilor publici in baza art. 3^1 alin. 1 din OUG 57/2015. - Decizie nr. 4718 din data de 27.11.2017
Limitele dreptului de apreciere al organului fiscal in stabilirea cuantumului onorariului de avocat. - Decizie nr. 3313 din data de 13.10.2017
Recunoa?terea dreptului de deducere cu privire la cheltuielile aferente edificarii imobilelor care au facut obiectul unor tranzac?ii. Importan?a folosirii imobilului ca locuin?a personala. - Decizie nr. 3385 din data de 18.10.2017
Decizie de instituire a masurilor asiguratorii. Condi?ia motivarii acesteia de catre organul fiscal. - Decizie nr. 4531 din data de 22.11.2017
Modificare documenta?ie de urbanism vs. indreptare eroare materiala. - Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Masurile de remediere luate de autoritatea contractanta in conf. cu art.3 din Legea nr.101/2016. Posibilitatea de revenire asupra raportului procedurii aprobat de conducatorul acesteia. - Decizie nr. 2295 din data de 23.08.2017
Obliga?ia ter?ului poprit de a plati penalita?i de intarziere. Momentul datorarii acestora. - Decizie nr. 2288 din data de 09.08.2017
Timbrul de mediu achitat pentru transcrierea unui autoturism cumparat din Romania. Legalitatea refuzului de restituire. - Hotarare nr. 1883 din data de 14.06.2017
Posibilitatea emitentului procesului - verbal de contraven?ie de a solicita instan?ei de contencios administrativ anularea acestuia. Inadmisibilitatea ac?iunii intemeiata pe prevederile art.1 alin. 6 din Legea nr.554/2004. - Hotarare nr. 1489 din data de 19.05.2017