Actiune in revendicare intemeiata pe art. 3 din DL nr. 126/1990. Aplicabilitatea Decretului lege nr. 115/1938

Actiune in revendicare intemeiata pe art. 3 din DL nr. 126/1990. Aplicabilitatea Decretului lege nr. 115/1938.

Imobilele care au fost inscrise in cartea funciara 79 Ungheni, nu mai exista in forma initiala si practic nu mai exista un locas de cult ce poate face obiectul actiunii in revendicare intemeiata pe dispozitiile art. 3 din Decretul Lege nr. 126/1990.
Biserica ce a fost ridicata de catre reclamanta a fost inglobata in noua biserica, si-a pierdut identitatea, astfel pe acel loc exista o singura biserica, cea noua ridicata de parata. In consecinta, actiunea reclamantei, intemeiata pe prevederile art. 3 din Decretul Lege nr. 126/1990, nu poate fi primita, reclamanta urmand sa beneficieze de masurile reparatorii prevazute de OUG nr. 94/2000, atat pentru imobilul casa parohiala, curte si gradina, cat si pentru cel de-al doilea imobil care nu se mai regaseste in forma initiala, biserica si cimitir.
In aplicarea prevederilor art. 3 din Decretul Lege nr. 126/1990, instantele au obligatia sa analizeze cererea tinand cont de normele legii speciale aplicabile in Transilvania si anume Decretul Lege nr. 115/1938. De asemenea, in solutionarea actiunii in revendicare intemeiata pe dispozitiile art. 480 Cod civil, nu se poate face abstractie de dispozitiile speciale ale art. 3 alin.1 din Decretul Lege nr. 126/1990, care prevad ca situatia juridica a lacaselor de cult ce au apartinut Bisericii Unite cu Roma, se va stabili tinand seama de dorinta credinciosilor din comunitatile care detin  acest imobil.
Prin cererea inregistrata la data de 19.05.2008 la Judecatoria Targu Mures, reclamanta Parohia Greco-Catolica Ungheni a chemat in judecata parata Parohia Ortodoxa Ungheni, solicitand instantei sa dispuna rectificarea cartilor funciare 68, 70 si 79 Ungheni si totodata, restituirea in natura a imobilelor inscrise in aceste carti funciare, sub nr. top. 219, 220, 195, 196/1/3, respectiv 218, 341, 342, 343.
In motivarea cererii reclamanta a aratat ca imobilele in cauza, biserica si casa parohiala, au constituit proprietatea sa, insa au fost preluate de statul comunist prin efectul Decretului nr. 358/1948. Dupa anul 1989, prin Decretul-Lege nr. 126/1990, Biserica Romana Unita cu Roma a fost din nou recunoscuta si in baza acestui act normativ s-au facut numeroase demersuri pentru a obtine restituirea acestor imobile ce i-au apartinut.
Reclamanta si-a precizat la data de 20.08.2008, cererea de chemare in judecata, solicitand restituirea in natura a imobilelor biserica si cimitir, cuprinse in C.F. 79 Ungheni, nr. top. 218; in C.F. 68 Ungheni, nr. top. 219; casa de lemn cu doua incaperi si curte in suprafata de 677 m.p.; precum si gradina in suprafata de 497 m.p., inscrisa in aceeasi carte funciara  sub nr. top. 220. De asemenea, reclamanta a solicitat inscrierea dreptului de proprietate in cartea funciara asupra acestor imobile si radierea dreptului de proprietate inscris pe numele paratei.
In considerentele acestei precizari a cererii, reclamanta a reiterat faptul ca imobilele au fost preluate abuziv de Statul Roman si cedate apoi Bisericii Ortodoxe Romane in aplicarea Decretului nr. 358/1948, decret care insa a fost abrogat prin Decretul Lege nr. 126/1990 si totodata care a recunoscut Biserica Greco- Catolica si a dispus restituirea bunurilor in favoarea acesteia.
La data de 05.03.2009, reclamanta face o noua precizare a cererii de chemare in judecata, prin care solicita obligarea paratei sa-i restituie cele doua imobile cuprinse in C.F. 68 Ungheni si 79 Ungheni, inscrierea dreptului de proprietate a reclamantei asupra celor doua imobile si radierea dreptului de proprietate al paratei din aceste evidente.
Reclamanta precizand valoarea imobilelor pe care le revendica, invoca din nou normele de drept care au abrogat decretul de desfiintare a cultului religios si care-i permit sa revendice imobilul aflat in litigiu.
Prin Sentinta civila nr. 1804 din 05.03.2009, Judecatoria Targu Mures a admis exceptia necompetentei materiale de solutionare a cererii si a declinat competenta de solutionare in favoarea Tribunalului Mures.
In esenta, s-a retinut ca potrivit dispozitiilor art. 2 pct. 1 lit. a Cod procedura civila, competenta apartine tribunalului, in raport cu valoarea bunurilor revendicate, asa cum a fost ea precizata de reclamanta.
Cauza a fost inregistrata la data de 25.06.2009 la Tribunalul Mures si dupa administrarea materialului probator, s-a pronuntat Sentinta civila nr. 1756 din 05.11.2010, prin care s-a admis actiunea, s-a dispus rectificarea catii funciare nr. 68 Ungheni, in sensul radierii dreptului de proprietate inscris in favoarea paratei,  pentru imobilul cu nr. top. 219, 220, compus din casa de lemn cu doua incaperi, curte, in suprafata de 677 m.p. si gradina in suprafata de 497 m.p. De asemenea, s-a dispus rectificarea catii funciare 79 Ungheni, in sensul radierii dreptului de proprietate inscris in favoarea paratei asupra imobilului biserica si cimitir in suprafata de 4550 m.p., inscris sub nr. top. 218. In fine, parata a fost obligata sa predea imobilele anterior mentionate reclamantei si sa respecte dreptul de proprietate asupra acestor imobile.
In esenta, Tribunalul Mures a retinut urmatoarele:
Cele doua imobile inscrise in C.F. 68  respectiv 79 Ungheni, casa cu curte si gradina, respectiv biserica si cimitir, au apartinut reclamantei. Primul dintre imobile a trecut in proprietatea Parohiei Ortodoxe Ungheni, in temeiul Decretului nr. 177/1948, fiind inscris in favoarea paratei in anul 1971. Si cel de-al doilea imobil, a trecut din patrimoniul reclamantei in proprietatea Parohiei Ortodoxe Ungheni, in temeiul aceluiasi act normativ, dreptul fiind inscris in cartea funciara in anul 1968 prin rectificarea numelui proprietarului.
Preluarea imobilelor in temeiul art. 37 din Decretul nr. 177/1948, din proprietatea Biserici Catolice din Romania a avut un caracter abuziv, intrucat cultul a fost desfiintat iar trecerea la cultul ortodox nu a fost una voluntara. De altfel, Decretul nr. 358/1948, a fost abrogat prin Decretul Lege nr. 9/1989.
Dupa reinfiintarea Parohiei Greco-Catolice Ungheni, aceasta a efectuat numeroase demersuri pentru a-si redobandi proprietatea, problema fiind discutata in cadrul comisiei constituita in baza art. 3 din Decretul Lege nr. 126/1990 fara insa a se ajunge la o intelegere.
Cum in cauza nu au respectate prevederile art. 37 alin. ultim din Decretul 177/1948, adica nu a fost depusa o hotarare judecatoreasca prin care sa se constate trecerea enoriasilor la cultul ortodox, actiunea in revendicare formulata de reclamanta este intemeiata, in conditiile in care dreptul de proprietate a fost trecut abuziv in proprietatea paratei, rectificarea inscrierilor in cartea funciara fiind prevazuta de art. 34 din Legea nr. 7/1996.
Impotriva acestei hotarari judecatoresti a declarat apel parata, solicitand schimbarea hotararii atacate in sensul respingerii actiunii reclamantei.
In considerentele apelului s-au aratat urmatoarele:
Instanta de fond nu a observat faptul ca reclamanta a fost reprezentata de o persoana care si-a pierdut calitatea de avocat si ulterior a depus o delegatie de reprezentare in calitate de consilier juridic, fara ca instanta de fond sa verifice daca aceasta a fost emisa in conformitate cu dispozitiile legale.
Rectificarea catii funciare nu putea fi primita de instanta de fond decat in situatia in care s-au constatat erori materiale la inscrierea in cartea funciara, in acest sens fiind aplicabile dispozitiile art. 33 - 37, art. 47, 48, 51 si 53 din Legea nr. 7/1996. In orice caz, rectificarea nu putea constitui un temei de drept pentru intabularea dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului aflat in litigiu.
Instanta de fond s-a pronuntat asupra unui imobil - casa de lemn cu doua incaperi, care nu mai exista la momentul de fata. De asemenea, biserica revendicata de reclamanta a fost inglobata intr-o biserica noua iar cimitirul asa cum apare in cartea funciara nu mai exista. Atat parata cat si reclamanta au primit titluri de proprietate in temeiul Legii nr. 18/1991 pentru terenuri iar reclamanta a fost sprijinita pentru realizarea unei biserici.
Instanta de fond a aplicat gresit prevederile Decretului 177/1948, ale Decretului - Lege nr. 126/1990, ale art. 34 din Legea nr. 7/1996, si ale art. 480 din Cod civil. Dreptul de proprietate al paratei a fost inscris in cartea funciara in aplicarea dispozitiilor art. 37 din Decretul 177/1948, la baza acestei inscrieri stand vointa a 80% din populatia localitatii Ungheni. De altfel, instanta de fond doar a speculat in privinta caracterului abuziv al transmiterii dreptului de proprietate in  favoarea paratei.
La data de 04.10.2011, inainte de primul termen de judecata, parata a depus o completare a motivelor de apel, prin care s-a sustinut ca cererea de rectificare a catii funciare nu poate fi primita decat daca exista o hotarare irevocabila prin care se constata, ca inscrierea in cartea funciara nu a fost valabila, ca instanta de fond nu a procedat in prealabil la constatarea faptului ca reclamanta este proprietara imobilului, ca nu au fost respectate procedurile prealabile reglementate de OUG nr. 94/2000 care exclud de la revendicare toate celelalte imobile, mai putin lacasele de cult si ca imobilele cladiri solicitate de reclamanta au suferit modificari si adaugiri ce depasesc 50% din volumul constructiile si deci nu pot fi restituite in natura.
Reclamanta Parohia Greco-Catolica Ungheni, a formulat intampinare solicitand respingerea apelului ca nefondat si mentinerea hotararii instantei de fond.
In considerentele intampinarii, reclamata a aratat ca achieseaza la motivele de fapt si de drept retinute de instanta de fond, in plus, a precizat ca niciunul dintre motivele de apel nu este intemeiat.
In ceea ce priveste lipsa calitatii de reprezentant  legal al d-lui Gherman I. au fost depuse odata cu intampinarea, acte privind incetarea calitatii de avocat si totodata de primirea sa in randul consilierilor juridici.
In ceea ce priveste fondul, se poate observa faptul ca imobilele au fost preluate abuziv din proprietatea reclamantei, prin aplicarea Decretului Lege nr. 358/1948, decret care a fost ulterior abrogat si prin Decretul Lege nr. 126/1990, a indreptatit Biserica Greco - Catolica sa-si redobandeasca proprietatile.
Demersurile pe care reclamanta le-a facut pentru a obtine restituirea acestor imobile nu au dat rezultat, motiv pentru care s-a adresat instantei in temeiul prevederilor art. 44 din Constitutia Romaniei, ale art. 480, 485, 488 Cod civil, ale art. 1 din Decretul -Lege nr. 126/1990, ale art. 36 din Legea nr. 7/1996, in fine ale OUG nr. 94/2000.
Instanta de fond a facut o corecta aplicare a prevederilor Legii nr. 7/1996, iar criticile aduse in apel nu pot fi primite in conditiile in care parata, cu rea-credinta, a construit o noua biserica peste cea veche iar altarul si nava biserici existand si in prezent.
Verificand hotararea atacata, prin prisma motivelor invocate in apel dar si din oficiu, Curtea a retinut ca apelul este fondat pentru urmatoarele considerente:
In fapt, potrivit inventarului depus in apel de catre reclamanta, dar avand in vedere si inscrierile de carte funciara, reclamanta a fost proprietara celor doua imobile ce fac obiectul acestui litigiu. Astfel potrivit documentului intitulat Sematismul arhidiocezei Greco-Catolice de Alba Iulia si Fagaras, biserica detinea in Nirasteu (Ungheni), biserica de piatra construita in anul 1958 si o casa parohiala din lemn ridicata in anul 1881.
In copia cartii funciare 79 Ungheni, la A+3, nr. top. 218, este evidentiata biserica (templom - in limba maghiara) si cimitirul in suprafata de 1264 iugare, iar in copia cartii funciare 68 Ungheni, la A+2, nr. top. 219 este evidentiata casa din lemn (foház - in limba maghiara).
Potrivit evidentelor din foaia B, cea de proprietate, primul imobil biserica si cimitir, ajung in proprietatea Biserici Ortodoxe Romane, prin incheierea nr. 841 din 24.05.1968, la baza acestei inscrieri stand insa doar o cerere de rectificare a numelui proprietarului.
In cazul celuilalt imobil inscrierea in cartea funciara a dreptului paratei s-a facut la data de 15.05.1971, prin incheierea nr. 2208, care a avut drept temei Decretul nr. 177/1948.
Asa cum a remarcat si instanta de fond, aplicarea prevederilor art. 37 din Decretul nr. 177/1948, presupunea o pronuntare a unei hotarari judecatoresti de catre instanta locala care sa constate faptul ca cel putin 75% din enoriasii bisericii greco-catolice a trecut la cultul ortodox. Aceasta hotarare nu a fost prezentata de catre parata.
In anul 1989, Decretul nr. 358/1948 de desfiintare a bisericii greco-catolice a fost abrogat si totodata in acelasi an, prin Decretul Lege nr. 126, s-a reinfiintat cultul greco-catolic, dispunand la art. 3, ca asupra lacaselor de cult si a caselor parohiale urmeaza sa se constituie comisii mixte care sa hotarasca asuprea acestor imobile, tinand cont si de vointa enoriasilor. Acest decret-lege a fost modificat prin Legea nr. 182/2005, instituindu-se dreptul biserici greco-catolice de a se adresa instantei pe calea dreptului comun in situatia in care cele doua biserici nu ajungeau la un acord.
Deosebit de important in aceasta speta, este faptul ca  la data de 29.06.2000, a fost emisa OG nr. 94, care reglementa retrocedarea unor bunuri imobile, care au apartinut cultelor religioase. Potrivit art. 1 alin. 1, 2 si 9, imobile care au apartinut cultelor religioase preluate abuziv in perioada 06.03.1945 - 22.12.1989, altele decat lacasele de cult, fac obiectul unei proceduri reglementata de aceasta ordonanta si presupune formularea unor cereri de retrocedare ce se depun la comisia speciala constituita in acest scop, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a legii de aprobare a ordonantei.
Iata asadar ca pentru toate imobilele, mai putin pentru lacasele de cult, care au apartinut reclamantei nu sunt aplicabile prevederile art. 3 din Decretul Lege nr. 126/1990.
Reclamanta a revendicat asa cum a precizat la data de 28.10.2008 si data de 05.03.2009, doua imobile, biserica si cimitir inscrise in cartea funciara 79 Ungheni, precum si casa parohiala, curte si gradina inscrise in cartea funciara 68 Ungheni. In privinta imobilului inscris in C.F. 68 Ungheni, in mod evident acesta trebuia sa faca obiectul procedurii speciale reglementate de OUG nr. 94/2000, asa cum a fost el modificat prin Legea nr. 501/2002. De altfel, in raspunsul la interogatoriu depus de reclamanta, aceasta recunoaste a intreprins demersurile necesare in temeiul OUG nr. 94/2000 pentru a primi masuri reparatorii in conformitate cu acest act normativ special (fila 26 dosar fond, raspunsul la intrebarea 1).
In ceea ce priveste cel de-al doilea imobil, biserica si cimitir, Primaria localitatii Ungheni a emis mai multe inscrisuri, primele referitoare la autorizarea ridicarii unei noi biserici de catre parata si de demolare a vechii biserici si ultimele referitoare la situatia prezenta a imobilului revendicat.
La filele 36 - 44, dosar apel, sunt cuprinse certificatele de urbanism si autorizatiile de constructie emise inca din anul 1998 pentru o noua biserica, de catre parata, si totodata autorizatii de desfiintare a vechii biserici. De asemenea, autoritatea locala, Primari Ungheni a  emis adresa nr. 4138 din 30.09.2011, care arata situatia actuala privind punerea in aplicare a acelor autorizatii emise. Cu aceasta ocazie se arata ca biserica ridicata de parata, se afla intr-o faza avansata de construire, ca aceasta a fost ridicata pe amplasamentul vechii biserici, precizand faptul ca "practic vechea biserica este cuprinsa intre zidurile noii biserici", pentru care exista autorizatie de demolare la data de 05.05.2008. In continuare, autoritatea locala arata ca vechea biserica este demolata partial, "inghitita in totalitate in noua constructie" (fila 22 dosar apel).
La data de 24.10.2011, s-a intocmit un proces verbal de constatare si evidentiere a constructiilor, in care se mentioneaza ca vechiul cimitir ce a fost inscris in cartea funciara 79 Ungheni, nr. top. 218, a fost desfiintat, ca pe o parte din acesta trece soseaua drumul national, ce leaga Targu Mures de Cluj, iar cealalta parte constituie la momentul de fata curtea bisericii unde nu sunt cruci sau alte semne de cimitir.
Fata de situatia existenta, Curtea a apreciat ca imobilele care au fost inscrise in cartea funciara 79 Ungheni, nu mai exista in forma initiala si practic nu mai exista un locas de cult ce poate face obiectul actiunii in revendicare intemeiata pe dispozitiile art. 3 din Decretul Lege nr. 126/1990.
Biserica ce a fost ridicata de catre reclamanta a fost inglobata in noua biserica, si-a pierdut identitatea, astfel pe acel loc exista o singura biserica, cea noua ridicata de parata.
Iata asadar de ce actiunea reclamantei, intemeiata pe prevederile art. 3 din Decretul Lege nr. 126/1990, nu poate fi primita, reclamanta urmand sa beneficieze de masurile reparatorii prevazute de OUG nr. 94/2000, atat pentru imobilul casa parohiala, curte si gradina, cat si pentru cel de-al doilea imobil care nu se mai regaseste in forma initiala, biserica si cimitir,
In alta ordine de idei, actiunea in revendicare asa cum a fost ea formulata de reclamanta nu putea fi primita, in conditiile in care pentru cele doua imobile sunt aplicabile dispozitiile decretului Lege nr. 115/1938.
In practica recenta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Decizia nr. 534 din 26.01.2011, s-a stipulat ca in aplicarea prevederilor art. 3 din Decretul Lege nr. 126/1990, instantele au obligatia sa analizeze cererea tinand cont de normele legii speciale aplicabile in Transilvania si anume Decretul Lege nr. 115/1938.De asemenea, s-a aratat ca in solutionarea actiunii in revendicare intemeiata pe dispozitiile art. 480 Cod civil, nu se poate face abstractie de dispozitiile speciale ale art. 3 alin.1 din Decretul Lege nr. 126/1990, care prevad ca situatia juridica a lacaselor de cult ce au apartinut Bisericii Unite cu Roma, se va stabili tinand seama de dorinta credinciosilor din comunitatile care detin  acest imobil.
In concluzie, fata de cele retinute, in temeiul art. 295 - 296 Cod procedura civila, Curtea a admis apelul, si a schimbat hotararea in sensul respingerii actiunii reclamantei.