Acceptarea succesiunii. Reductiunea liberalitatilor. Conditii

Reclamantul nu este indreptatit sa ceara dezbaterea succesiunii dupa bunicul sau, in contextul in care tatal sau, respectiv S. J. jun.  este strain de succesiune.
Nu se poate pune nici problema reductiunii liberalitatilor facute de defunctul S. J. sen., deoarece o astfel de cerere poate fi formulata doar de mostenitorul rezervatar, caruia i s-a incalcat rezerva conferita de lege si care, in speta, este tatal reclamantului, actiunea respectiva fiind o actiune personala patrimoniala.
In privinta bunurilor ce s-au gasit in patrimoniul defunctului S. J. sen. la data decesului, fiul acestuia S. J. jun. este strain de succesiune ca urmare a faptului ca nu si-a exercitat dreptul  de optiune succesorala in termenul de 6 luni prevazut de art. 700 alin.1 Cod civil.
Prin sentinta civila nr. 873 din 12.07.2012 a Judecatoriei Gheorgheni, pronuntata in urma rejudecarii cauzei, in dosarul nr. 502/234/2009* a fost admisa exceptia lipsei de interes privind revocarea judecatoreasca a legatului universal cuprins in testamentul autentic nr. 959/14.02.1979, exceptie invocata de paratul S. I. in contradictoriu cu reclamantul S.  B. si in consecinta s-a respins capatul de cerere privind revocarea judecatoreasca a legatului universal cuprins in testamentul autentic nr. 959/14.02.1979. Prin aceeasi sentinta s-a respins capatul de cerere privind anularea certificatului de mostenitor nr. 348/24.09.1982, ca neintemeiat si s-au respins capetele de cerere privind dezbaterea succesiunii defunctului S. J. sen., stabilirea mostenitorilor si reducerea la cotitatea disponibila a liberalitatilor facute de defunctul S. J. sen.
Pentru a pronunta aceasta sentinta judecatoria a retinut urmatoarele:
Reclamantul S. B. este fiul lui S. J. jun., decedat la data de 20.04.2004, fiu rezultat din casatoria acestuia cu T. A. R., astfel cum rezulta din actele de stare civila depuse la dosar.
Paratul S. I. este fiul lui S. J. jun., decedat la data de 20.04.2004, fiu rezultat din casatoria acestuia cu M. E., aspect care de asemenea rezulta din actele de stare civila depuse la dosar.
S. J. jun. este fiul lui S. J. sen., care a decedat la data de 20.11.1981, astfel cum rezulta din actele de stare civila depuse la dosar, precum si din certificatul de mostenitor autentificat sub nr. 348/1982, emis de Notariatul de Stat Toplita.
In cursul vietii, mai exact la data de 14.02.1979, autorul S. J. sen. a intocmit testamentul autentic nr. 959/ 14.02.1979, prin care a lasat intreaga sa avere mobila si imobila nepotului de fiu, S. I., paratul din prezenta cauza, care a fost instituit ca legatar universal.
In urma decesului autorului S. J. sen., survenit la data de 20.11.1981, s-a eliberat certificatul de mostenitor nr. 348/24.09.1982, in care a fost trecut ca mostenitor paratul S. I., caruia i-a revenit, in calitate de legatar, intreaga succesiune, iar fiul decedatului, S. J. jun., apare ca strain de succesiune, prin neacceptare, alaturi de ceilalti frati ai sai, copiii defunctului, respectiv S. - F. L., Z. A. si S. M.
Ulterior, la data de 20.04.2004, a decedat si S. J. jun., ramanand ca mostenitori ai acestuia S. E., in calitate de sotie supravietuitoare (care, intre timp a decedat), reclamantul S. B., in calitate de fiu, precum si paratul S. I., in calitate de fiu.
Cu referire la succesiunile succesive expuse mai sus, instanta a constatat ca a fost investita doar cu dezbaterea succesiunii bunicului S. J. sen., decedat la data de 20.11.1981, dezbaterea succesiunii fiului acestuia, autorul S. J. jun. facand obiectul dosarului nr. 105/234/2008 - in prezent suspendat - din care s-a disjuns prezenta actiune.
In ceea ce priveste capatul de cerere privind revocarea legatului universal cuprins in testamentul autentificat sub nr. 959/14.02.1979, pentru neindeplinirea sarcinilor, paratul a invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, ca urmare a depasirii termenului de 3 ani de la data la care reclamantul trebuia sa cunoasca neindeplinirea acestor sarcini, precum si exceptia lipsei de interes a acestuia in promovarea capatului de cerere mentionat, deoarece chiar daca actul ar fi desfiintat, reclamantul nu ar putea deveni mostenitor, neacceptand succesiunea in termenul prevazut de lege.
De asemenea, prin intampinarea depusa de parat la precizarea la actiune a reclamantului, acesta a sustinut exceptia lipsei de interes motivat de faptul ca autorul reclamantului, S. J. jun.,  dupa care reclamantul il  putea mosteni pe bunicul S. J. sen., nu a inteles sa atace testamentul, iar actiunea in revocarea legatului apartinea doar lui S. J. jun., nu si fiului acestuia, reclamantul din prezenta cauza.
Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, instanta a constatat urmatoarele:
Potrivit art. 3 din Decretul nr.167/1958, actiunea in revocarea legatului pentru neindeplinirea sarcinii se prescrie in termenul general de prescriptie de 3 ani, iar potrivit art. 7 din acelasi act normativ, prescriptia incepe sa curga de la data stabilita pentru executarea sarcinii, iar daca termenul nu este stabilit, de la data nasterii raportului de drept, respectiv de la data deschiderii succesiunii. Termenul poate curge si de la data cand reclamantul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca neexecutarea sarcinii, iar persoanele care pot promova actiunea in revocarea legatului pentru neindeplinirea sarcinii sunt acelea care, in caz de admitere, beneficiaza de efectele revocarii.
In cauza, actiunea in revocarea legatului nu a fost promovata  de tertul beneficiar, respectiv tatal reclamantului S. B., numitul S. J. jun.,  care era in viata la data decesului autorului sau, respectiv la data de 20.11.1981 si care a cunoscut sau trebuia sa cunoasca neexecutarea sarcinii.
S-a mai retinut ca prin testament averea mobila si imobila a autorului S. J. sen. a fost lasata paratului S. I., cu sarcina ca acesta sa pastreze cu mobilierul existent camera transformata din magazia de cereale, in folosinta copiilor si nepotilor care nu domiciliaza in comuna.
 Ceea ce prezinta relevanta juridica este faptul ca testatorul a decedat la data de 20.11.1981, iar fiul acestuia, beneficiarul sarcinii testamentare care intereseaza in speta de fata (deoarece autorul a avut 5 fii, printre care si pe tatal partilor din prezenta cauza), S. J. jun., a decedat la data de 20.04.2004, la 23 de  ani dupa tatal sau.
Avand in vedere prevederile art. 700 alin.1 Cod civil, conform carora dreptul de a accepta succesiunea se prescrie in termen de 6 luni, socotit de la deschiderea succesiunii, instanta de fond a retinut ca reclamantul nu a facut dovada calitatii de mostenitor a tatalui sau - S. J. jun., fata de succesiunea tatalui acestuia - S. J. sen. Tatal partilor, S. J. jun. nu a acceptat mostenirea ce i s-ar fi cuvenit in calitate de mostenitor legal de pe urma tatalui sau, S. J. sen.,  nici expres si nici tacit. In dovedirea neacceptarii exprese a succesiunii autorului de catre fiul acestuia, exista la dosar  certificatul de mostenitor  nr. 348/24.09.1982 al Notariatului de Stat Toplita, unde este mentionat ca fiul autorului, S. J., este strain de succesiune prin neacceptare.
Este adevarat ca nu exista la dosar declaratia de neacceptare a lui S. J. jun. cu privire la succesiunea lui S. J. sen., dar aceasta nu impieteaza asupra celor certificate de notarul public in certificatul de mostenitor amintit, cu atat mai mult cu cat reclamantul nu a sustinut niciodata ca cele consemnate in certificatul de mostenitor nu corespund adevarului.
Desi indrumarile instantelor de control judiciar au fost in sensul ca instanta sa intreprinda demersuri pentru a intra in posesia declaratiei de neacceptare a succesiunii, aceste demersuri efectuate de instanta au ramas fara niciun rezultat, deoarece aceste declaratii nu mai exista,  Uniunea Notarilor Publici Miercurea Ciuc, BNP V. T., BNP T. V., Camera Notarilor Publici Tg. Mures, comunicand instantei ca nu mai detin dosarele succesorale, ci doar certificatele de mostenitor.
In consecinta, nefiind contestat de niciuna din parti aspectul ca cele inscrise in certificatul de mostenitor nu corespund realitatii, in sensul ca S. J. jun. nu ar fi dat o declaratie de neacceptare a succesiunii dupa S. J.sen., instanta a apreciat ca mentiunea cuprinsa in certificatul de mostenitor nr. 348/24.09.1982 al Notariatului de Stat Toplita reflecta intocmai manifestarea de vointa a partii din acel moment, ceea ce echivaleaza cu neacceptarea expresa a succesiunii, facuta de S. J. jun. cu privire la succesiunea lui S. J. sen.
 In ceea ce priveste neacceptarea tacita a succesiunii, indrumarile instantelor de control judiciar au fost in sensul de a se proba cu martori daca autorul partilor, S. J. jun. a facut acte de acceptare tacita a succesiunii dupa S. J. sen., fiind audiati in acest sens martorii N. V. si K. A.
Din depozitiile martorilor audiati nu rezulta insa ca autorul partilor, S. J. jun. a facut acte de acceptare tacita a succesiunii dupa S. J. sen.
Obligatia de a proba ca tatal sau, S. J. jun. a facut acte de acceptare tacita a succesiunii lui S. J. sen. revenea reclamantului, care era indreptatit sa introduca prezenta actiune in revocare numai daca autorul sau avea calitatea de mostenitor al tatalui sau, nu doar vocatie succesorala in acest sens.
In consecinta, instanta a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune, invocata de parat, cu consecinta respingerii capatului de cerere privind revocarea judecatoreasca a legatului cuprins in testamentul autentic nr. 959/14.02.1979.
Cu privire la capatul de cerere prin care reclamantul a solicitat instantei anularea certificatului de mostenitor nr. 348/24.09.1982, invocand doua motive: anularea certificatului ca efect direct al anularii testamentului  si anularea certificatului pe motiv ca a fost omis un succesor acceptant al mostenirii autorului S. J. sen., si anume, S. J. jun., instanta a constatat urmatoarele:
Primul motiv de anulare invocat de reclamant, nu mai subzista in cauza, deoarece, in conformitate cu  expunerea de mai sus, instanta a respins capatul de cerere privind  revocarea legatului universal.
Analizand cel de-al doilea motiv de anulare invocat de reclamant - omiterea unui succesor acceptant al mostenirii autorului S. J. sen., si anume S. J. jun., instanta de fond a constatat ca potrivit certificatului de mostenitor dupa defunctul S. J., decedat la data de 20.11.1981, au ramas urmatorii succesori: S. I. - mostenitor  legatar acceptant si S. J., S.-F. L., Z. A., S. M. fii, ca straini de succesiune, prin neacceptare.
Asadar, s-a constatat ca nu a fost omis, astfel cum a sustinut reclamantul, niciun succesor acceptant al mostenirii, din contra, S. J. jun. a fost trecut in certificatul de mostenitor, dar ca fiind strain de succesiune, prin neacceptare, certificatul fiind astfel emis in mod legal.
Cu privire la cel de-al treilea capat de cerere din actiunea reclamantului, privind dezbaterea succesiunii defunctului S. J. sen., reclamantul a solicitat ca instanta sa constate ca masa succesorala a lui S. J. sen. se compune dintr-o serie de bunuri, cerere fata de care paratul a invocat exceptia lipsei de interes, motivat de faptul ca reclamantul nu are niciun drept asupra mostenirii bunicului, in conditiile in care tatal acestuia nu a acceptat succesiunea autorului sau.
In acest sens s-a retinut ca din materialul probator administrat in cauza, nu rezulta acceptarea mostenirii numitului S. J. sen., expres ori tacit, de catre tatal reclamantului, S. J. jun., in termenul legal.
In continuare prima instanta a analizat situatia fiecaruia dintre bunurile care au fost indicate de reclamant ca facand parte din masa succesorala ramasa dupa bunicul sau.
Cu privire la terenurile pentru care tatal partilor a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate s-a retinut ca reclamantul din prezenta cauza va beneficia, in calitatea sa de mostenitor dupa S. J. jun., de partea de mostenire ce i se cuvine, dar care nu face obiectul prezentei cauze, dezbaterea succesiunii dupa S. J. jun. facand obiectul dosarului nr. 105/234/2008.
In ceea ce priveste terenurile pentru care paratul S. I., in calitatea sa de mostenitor testamentar, a inteles sa formuleze singur cerere de reconstituire a dreptului de proprietate dupa bunicul S. J. sen., s-a retinut ca in conditiile in care tatal partilor, S. J. jun. nu a formulat o astfel de cerere, reclamantul nu are interes sa se constate ca aceste bunuri fac parte din masa succesorala a bunicului.
Sub acest aspect s-a retinut ca tatal reclamantului, S. J. jun., este strain de succesiunea lui S. J. sen., astfel ca niciunul din bunurile ce ar face parte din succesiunea lui S. J. sen., nu au trecut, dupa moartea acestuia,  in patrimoniul fiului sau, S. J. jun. 
Acest principiu nu incalca dispozitiile art.13 alin. 2 din Legea nr.18/1991, intrucat este inadmisibil a considera ca acceptarea succesiunii cu privire la categoria de terenuri ce nu erau in circuitul civil, prin formularea cererii de reconstituire potrivit legii fondului funciar, ar duce la recunoasterea calitatii de mostenitor pentru bunurile aflate in circuitul civil la data decesului autorului. Cu privire la aceasta ultima categorie de bunuri singura posibilitate de dovedire a calitatii de mostenitor este dovada actelor de acceptare a succesiunii.
Tatal partilor S. J. jun., decedat la data de 24.04.2004, nu a formulat in timpul vietii cerere de reconstituire dupa  autorul S. J. sen., singurul care a formulat o astfel de cerere fiind mostenitorul testamentar S. I., paratul din prezenta cauza. Astfel reclamantul nu poate beneficia de terenurile ce i-au apartinut defunctului S. J. sen. si pentru care doar paratul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate.
Cu privire la dividendele din anii 2004-2012, acordate de Composesoratul L., s-a retinut ca potrivit inscrisului aflat la fila 103 din dosar, aceste dividende au fost date dupa terenul in suprafata de 48 ha si 2900 mp, reconstituit in baza  Legii nr. 1/2000 pentru S. J., astfel ca fac obiectul dezbaterii succesorale dupa autorul S. J. jun., in prezenta cauza instanta fiind investita doar cu dezbaterea succesiunii bunicului S. J. sen.
Cu privire la  produsele eliberate de Asociatia B. pe anii 2004-2012 s-a retinut ca potrivit inscrisului aflat la fila 108 din dosar, paratul detine in aceasta asociatie o suprafata de 2,89 ha teren arabil. Reclamantul nu a adus sau propus dovezi din care sa rezulte daca acest teren a fost reconstituit paratului, dupa bunicul S. J. sen. sau este un teren propriu al paratului.  In ambele cazuri insa, deoarece tatal partilor, S. J. jun. nu a formulat o astfel de cerere, reclamantul nu are interes sa se constate ca acest bun face parte din masa succesorala a bunicului.
In ceea ce priveste imobilul intravilan situat in com. L., nr. 1159, constand in casa de locuit din caramida si lemn, compusa din sapte incaperi, anexe gospodaresti, impreuna cu teren intravilan, cuprins in CF nr. xxx, de sub A+1,2, nr. top. 475/1, 475/2, anexe gospodaresti  si teren de 1892 mp, precum si de sub A+26 terenul situat in "S. d.", avand nr. top.xxx, in suprafata de 6857 mp, potrivit inscrisurilor din dosar, coroborate cu depozitiile martorilor, acest bun se afla in masa succesorala a defunctului S. J. sen. la decesul acestuia.
Tatal reclamantului, S. J. jun., fiind insa strain de succesiunea lui S. J. sen., niciunul din bunurile ce ar face parte din succesiunea lui S. J. sen., nu au trecut, dupa moartea acestuia,  in patrimoniul fiului sau, S. J. jun.
Concluzionand, instanta de fond a respins capatul de cerere privind dezbaterea succesiunii defunctului S. J. sen. si pe cale de consecinta au fost respinse si celelalte capete de cerere din actiunea introductiva privitoare la stabilirea mostenitorilor si reducerea la cotitatea disponibila a liberalitatilor facute de defunctul S. J. sen., liberalitati care incalca rezerva succesorala a lui S. J. jun.
Totodata instanta a luat act de faptul ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul  S. B., calea de atac fiind recalificata de tribunal ca fiind apel.
Prin decizia civila nr. 36 din 11 martie 2013, Tribunalul Harghita a respins apelul formulat de reclamantul S. B. impotriva sentintei pronuntate de judecatorie.
Pentru a pronunta aceasta decizie, Tribunalul a retinut ca desi cu ocazia rejudecarii cauzei, instanta de fond a intreprins demersuri pentru a intra in posesia declaratiei de neacceptare a succesiunii, Uniunea Notarilor Publici Miercurea Ciuc, BNP V. T., BNP T. V., Camera Notarilor Publici Tg.Mures, au comunicat instantei ca nu mai detin dosarele succesorale, ci doar certificatele de mostenitor.
Sarcina probei de a dovedi ca tatal sau ar fi acceptat mostenirea ar fi revenit reclamantului, iar acesta nu a sustinut ca tatal sau nu ar fi dat o declaratie de neacceptare fata de succesiunea bunicului, afirmand doar ca succesiunea a fost acceptata in mod tacit.
Prin urmare, Tribunalul a constatat ca in cauza nu s-a facut dovada ca tatal reclamantului nu ar fi dat o declaratie de neacceptare, iar acesta in timpul vietii sale nu a atacat certificatul de mostenitor prin care s-a constatat ca este strain de succesiune.
Astfel, avand in vedere ca in cauza nu s-a probat ca cele inscrise in certificatul de mostenitor nu ar corespunde realitatii, s-a retinut ca instanta de fond in mod legal si intemeiat a apreciat ca mentiunea cuprinsa in certificatul de mostenitor nr. 348/24.09.1982 al Notariatului de Stat Toplita reflecta manifestarea de vointa a partii din acel moment, ceea ce echivaleaza cu neacceptarea expresa a succesiunii din partea numitului S. J. jun. cu privire la succesiunea lui S. J. sen.
Sustinerea reclamantului, in sensul ca tatal sau ar fi acceptat tacit succesiunea nu este intemeiata in conditiile in care neacceptarea acestei succesiuni este expresa, cuprinsa in certificatul de mostenitor, motivele de nulitate ale acestuia nefiind dovedite.
Referitor la exceptia prescriptiei dreptului material la actiune privind revocarea legatului pentru neindeplinirea sarcinii, s-a apreciat ca instanta de fond in mod legal a constatat incidenta prevederilor art. 3 si art. 7 din Decretul nr.167/1958.
Pe de alta parte, actiunea pentru revocarea legatului nu a fost promovata de tertul beneficiar, respectiv tatal reclamantului, numitul S. J. jun., care era in viata la data decesului autorului sau, 20.11.1981, si care a cunoscut sau trebuia sa cunoasca neexecutarea sarcinii. Astfel, motivul de nulitate invocat de reclamant privind certificatul de mostenitor in ceea ce priveste instituirea ca legatar universal al intimatului, beneficiarul testamentului, nu este intemeiat.
In consecinta, avand in vedere ca reclamantul nu a facut dovada calitatii de mostenitor a tatalui sau - numitul S. J. jun., fata de succesiunea tatalui acestuia (bunicul reclamantului) -  S. J. sen.,  acesta nu are interes in promovarea prezentei actiuni. Tatal reclamantului, numitul S. J. jun. este strain de succesiunea defunctului S. J. sen., bunurile acestuia nu au trecut in patrimoniul antecesorului reclamantului. Astfel dezbaterea succesiunii defunctului bunic S. J. sen., solicitata de nepotul acestuia, reclamantul S. B., in conditiile in care tatal reclamantului nu a mostenit, este introdusa de o persoana care nu justifica un interes.
In final, Tribunalul a constatat ca obiectul prezentului dosar il constituie dezbaterea succesiunii  bunicului S. J.  sen., decedat la data de 20.11.1981, iar dezbaterea succesiunii fiului acestuia, autorul S. J. jun. constituie obiectul unui alt dosar, respectiv al dosarului nr.105/234/2008, in prezent suspendat, din care s-a disjuns prezenta actiune dedusa judecatii.
Pentru considerentele sus expuse, tinandu-se cont de prevederile art. 296 Cod de procedura civila, Tribunalul a constatat ca sentinta atacata este legala si temeinica, motiv pentru care a respins apelul ca neintemeiat.
Impotriva acestei decizii, in termen legal, a declarat recurs reclamantul S. B.,  solicitand, in principal, casarea deciziei atacate si retrimiterea cauzei la Judecatoria Gheorgheni pentru judecarea in fond.
In subsidiar, s-a solicitat modificarea hotararii instantei de apel, in sensul admiterii apelului declarat de reclamant impotriva sentintei civile nr. 873/2012 a Judecatorie Gheorgheni si, in consecinta, sa se dispuna admiterea actiunii introductive cu privire la toate capetele de cerere, cu cheltuieli de judecata.
In drept s-a invocat motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
In motivarea recursului s-a aratat ca, desi in fazele procesuale anterioare s-a retinut ca sarcina probei revenea reclamantului si ca acesta nu a sustinut niciun moment ca tatal sau nu ar fi dat o declaratie de neacceptare fata de succesiunea bunicului, aceasta formulare a instantei este gresita in conditiile in care la vremea respectiva, mostenitorii care se prezentau in fata notarului public dadeau declaratii de renuntare inauntrul termenului de 6 luni de la deschiderea succesiunii, deoarece dupa expirarea acestui termen, cum este cazul din speta, cel care nu acceptase mostenirea nu avea la ce sa renunte si in aceste conditii, dupa expirarea celor 6 luni, toti au fost trecuti la capitolul neacceptanti.
S-a mai aratat faptul ca in vechiul Cod civil nu a existat notiunea de neacceptare expresa, ci numai cea de renuntare la mostenire, insa daca se echivaleaza neacceptarea  expresa cu renuntarea, este dificil sa se dea sens deciziei date in interesul legii cu privire la interpretarea dispozitiilor art.13 alin.2 din Legea nr.18/1991.
De asemenea, considerentele din decizia atacata referitoare la faptul ca tatal reclamantului nu a formulat cereri de reconstituire in temeiul legilor fondului funciar, sunt contrazise de mai multe cereri de reconstituire si de corespondenta purtata cu diferite comisii locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si, mai mult, pentru o suprafata de teren de 5.100 mp, reclamantului i s-a recunoscut dreptul de proprietate.
Recurentul reclamant a invocat si faptul ca desi tatal sau nu a acceptat nici expres si nici tacit succesiunea fata de bunicul sau, art.13 alin.2 din Legea nr.18/1991 repune in termen pe toti mostenitorii care au depus cereri de reconstituire in calitate de mostenitori neacceptanti.
In ceea ce priveste certificatul de mostenitor nr. 348/1982, s-a relevat ca acesta s-a eliberat la data de 24 septembrie 1982 fata de decesul lui S. J. senior, decedat la 20 noiembrie 1981, deci dupa expirarea termenului de 6 luni de la deschiderea succesiunii, tatal reclamantului fiind trecut la capitolul mostenitorilor neacceptanti conform art. 700 Cod civil.
Reclamatul a invocat si incidenta in cauza a Deciziei in interesul legii nr. XI/2007 cu privire la aplicarea dispozitiilor art.13 din Legea nr.18/1991 referitoare la posibilitatea repunerii in termenul de acceptarea succesiunii a succesibililor care au renuntat la mostenire.
S-a mai sustinut ca instanta de fond si cea de apel au ignorat atat prevederile art. 700 Cod civil, cat si prevederile art.13 alin.2 din Legea nr.18/1991, precum si decizia in interesul legii sus - mentionata. Sub acest aspect, s-a aratat ca instanta de fond si cea de apel, in solutionarea cauzei, trebuiau sa distinga daca tatal reclamantului este renuntator sau neacceptant. Reclamantul a precizat ca tatal sau este neacceptant, astfel ca, prin orice cerere de reconstituire formulata in baza legilor fondului funciar, acesta acceptase mostenirea dupa S. J. senior prin repunerea in termenul de acceptare a mostenirii, indiferent pentru ce bunuri a depus cerere de reconstituire, intrucat acceptarea mostenirii legale se face cu titlu universal.
In ceea ce priveste enumerarea bunurilor imobile in mod individual, si aratarea pentru fiecare a motivului pentru care reclamantul nu poate avea interes sa formuleze actiunea civila ce face obiectul prezentului dosar, s-a aratat ca repunerea in termenul de acceptare a mostenirii se refera la acceptarea mostenirii cu titlu universal cu privire la toate bunurile ce au facut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate si, prin urmare, nu se poate afirma ca pentru unele bunuri a operat acceptarea succesiunii, iar pentru altele nu.
In consecinta, in fazele anterioare instantele au gresit cand au retinut ca reclamantul nu are interes pentru promovarea actiunii deduse judecatii.
S-a invocat si faptul ca decizia atacata contravine practicii in materie a Tribunalului Harghita.
Avand in vedere ca instanta de fond si cea de apel au echivalat notiunile de neacceptant si renuntator, au admis exceptia lipsei de interes a reclamantului in ceea ce priveste toate petitele a actiunii introductive, solutie apreciata de reclamant ca fiind nelegala, s-a solicitat sa se dispuna trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond.
In situatia in care nu se va dispune in sensul sus-mentionat, s-a solicitat modificarea deciziei atacate si in consecinta, in urma  admiterii apelului, sa se dispuna admiterea actiunii introductive. Sub acest aspect s-a aratat ca, urmare a admiterii exceptiei lipsei de interes nu s-a mai trecut la verificarea fondului fiecarui capat de cerere, reclamantul sustinand ca in situatia admiterii recursului va trebui inlaturat acest obstacol al exceptiei mentionate, ceea ce va duce la admiterea capetelor de cerere din actiune.
Paratul S. I. a formulat intampinare si a solicitat respingerea recursului declarat de reclamant si obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea intampinarii s-a aratat ca recursul declarat vizeaza doar un singur aspect si anume, cel legat de pretinsa solutionare gresita a exceptiei lipsei de interes a reclamantului in promovarea actiunii introductive, insa prin hotararea instantei de fond, mentinuta in apel, actiunea reclamantului a fost respinsa si pentru alte motive, pentru unele capete de cerere retinandu-se incidenta exceptiei prescriptiei dreptului la actiune, iar altele fiind respinse ca neintemeiate.
In ceea ce priveste sustinerile recurentului referitoare la acceptarea de catre tatal partilor a succesiunii dupa bunicul lor, prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, s-a aratat ca cererea nr. 274/1998 a fost solutionata prin emiterea titlului de proprietate in favoarea tatalui reclamantului si a paratului, iar solutia nu a fost contestata de nimeni.
De asemenea, cu privire la terenul ce a fost dobandit in proprietate de tatal partilor in temeiul Legii nr.1/2000, nu a fot admisa exceptia lipsei de interes intemeiata pe neacceptarea succesiunii, terenul respectiv urmand sa fie inclus in masa succesorala ramasa dupa S. J. junior, care insa face obiectul unui alt dosar.
In consecinta, s-a sustinut ca recursul este nefondat si in privinta criticilor legate de modul in care a fost solutionata exceptie lipsei de interes, avand in vedere ca instantele anterioare au admis aceasta exceptie doar in privinta unor terenuri cu privire la care tatal reclamantului si al paratului nu a formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.
Cu privire la terenurile in legatura cu care tatal partilor a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate s-a apreciat ca in mod corect s-a retinut in fazele procesuale anterioare ca cererea reclamantului, formulata in dosarul in care se discuta succesiunea bunicului este nefondata, in conditiile in care bunurile in cauza fac deja parte din masa succesorala a tatalui partilor, iar impartirea lor face obiectul unui alt dosar.
Examinand sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs invocate si din oficiu, in limitele prevazute de art. 306 alin. 2 Cod procedura civila si avand in vedere actele si lucrarile dosarului, Curtea a retinut retine urmatoarele:
Conform certificatului de mostenitor nr. 348/1982, emis de fostul Notariat de Stat Local Toplita, dupa defunctul S. J. sen., decedat la 20 noiembrie 1981, a ramas ca mo?tenitor paratul S. I., in calitate de legatar, masa succesorala fiind compusa din imobilul (constructie si teren), inscris in CF nr. xxx, nr. top xxx.
Din certificatul de mostenitor mentionat rezulta ca descendentii defunctului, respectiv numitii S. J., S. F., Z. A. si S. M. sunt straini de succesiune prin neacceptare.
Reclamantul S. B. si paratul S. I. sunt copiii defunctului S. J. jun., decedat la 20.04.2004 si nepotii defunctului S. J. sen., decedat la 20.11.1981.
In fazele procesuale anterioare s-a retinut ca reclamantul nu este indreptatit sa ceara dezbaterea succesiunii dupa bunicul sau, in contextul in care tatal sau, respectiv S. J. jun.  este strain de succesiune.
Conform prevederilor art. 700 alin.1 Cod civil, "dreptul de a accepta succesiunea se prescrie  printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii".
Prin urmare succesibilul care nu si-a exercitat dreptul de optiune succesorala in termenul de 6 luni prevazut de lege devine strain de succesiune, dreptul sau de a accepta succesiunea fiind stins.
In ceea ce priveste certificatul de mostenitor contestat de reclamant, in acest act s-a facut mentiunea ca S. J. jun. este strain de succesiunea tatalui sau S. J. sen., in considerarea faptului ca acesta nu si-a exercitat dreptul de optiune succesorala in termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii, notarul care a intocmit certificatul de mostenitor  dand astfel eficienta prevederilor art. 700 alin.1 din Codul civil.
In privinta bunurilor care au fost indicate in certificatul in discutie ca fiind parte din masa succesorala, acestea au fost transmise paratului  S. I. in calitate de legatar, acesta fiind beneficiarul  testamentului autentificat sub nr. 959/14.02.1979 de fostul Notariat de Stat al judetului Mures, prin care defunctul S. J. sen. i-a lasat paratului, care este nepotul sau de fiu, intreaga avere mobila si imobila.
Prin actiunea introductiva reclamantul S. B. a solicitat revocarea judecatoreasca a legatului universal cuprins in testamentul autentic sus-mentionat pe motivul neindeplinirii sarcinilor, insa in conditiile in care cererea respectiva nu a fost promovata in termenul de prescriptie de 3 ani, prevazut de art. 3 si art. 7 din Decretul nr. 167/1958, in mod legal a fost admisa in cauza exceptia prescriptiei dreptului material la actiune.
Pe de alta parte cererile formulate de reclamant vizeaza succesiunea ramasa dupa bunicul sau, insa in conditiile in care nu s-a facut dovada ca tatal reclamantului S. J. jun. a acceptat succesiunea ulterior decesului defunctului S. J. sen., reclamantul nu poate pretinde drepturi pe care le-ar fi putut pretinde tatal sau, deoarece nu are vocatie la succesiunea bunicului.
In acest context nu se poate pune nici problema reductiunii liberalitatilor facute de defunctul S. J. sen., deoarece  o astfel de cerere poate fi formulata doar de mostenitorul rezervatar caruia i s-a incalcat rezerva conferita de lege si care in speta este tatal reclamantului, actiunea respectiva fiind o actiune personala patrimoniala.
Prin urmare, avand in vedere ca in privinta bunurilor ce s-au gasit in patrimoniul defunctului S. J. sen. la data decesului, fiul acestuia S. J. jun. este strain de succesiune ca urmare a faptului ca nu si-a exercitat dreptul  de optiune succesorala in termenul de 6 luni prevazut de art. 700 alin.1 Cod civil, in mod justificat s-a retinut ca reclamantul nu poate pretinde drepturi asupra averii succesorale a bunicului sau, pe care acesta o avea la data decesului.
In ceea ce priveste imobilele ce intra sub incidenta Legii nr. 18/1991, reclamantul a invocat faptul ca tatal sau a fost repus in termenul de acceptare a mostenirii dupa S. J. sen., ca urmare a faptului ca a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.
Conform  art. 13 alin.2 din Legea nr. 18/1991, mostenitorii care nu-si pot dovedi calitatea de mostenitor, intrucat terenurile nu s-au gasit in circuitul civil sunt repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor.
Prin aceste prevederi legale s-a derogat de la caracterul indivizibil al devolutiunii succesorale, in sensul ca mo?tenitorii neacceptanti, cum este si cazul tatalui reclamantului si al paratului,  au fost repusi in termenul de acceptare a mostenirii. In privinta acestor prevederi trebuie avut in vedere faptul ca repunerea in termen opereaza numai cu privire la dobandirea terenurilor prevazute de Legea nr. 18/1991, mostenitorii in discutie ramanand pe mai departe straini de mostenire in raport cu alte bunuri succesorale care au existat in patrimoniul autorului lor la data deschiderii succesiunii, aceasta fiind interpretarea data de Decizia nr. XI/2007 in solutionarea recursului in interesul legii.
Ca atare,  tatal reclamantului fiind mostenitor neacceptant al succesiunii autorului sau a fost repus in termenul de acceptare a succesiunii, insa numai pentru terenurile care fac obiectul Legii nr. 18/1991.
In acest sens trebuie precizat ca tatal reclamantului a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenuri cu vegetatie forestiera, cererea fiind inregistrata sub nr. 274/1998 la Comisia locala de fond funciar L., fiindu-i restituita suprafata de 48,29 ha teren, din care 20 ha padure si 28,29 ha pasune. Aceste terenuri i-au fost reconstituite tatalui reclamantului in calitate de mostenitor al defunctului S. J. sen.
Legea nr. 18/1991 este o lege speciala de reparatie in temeiul careia reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere.
Avand in vedere ca in speta tatal reclamantului  a formulat cerere doar pentru suprafata de teren sus-mentionata, acceptarea mostenirii opereaza doar cu privire la aceasta suprafata de teren, neputand fi incluse in aceasta categorie si suprafetele de teren pentru care a formulat cerere de reconstituire  doar paratul S. I., in calitate de mostenitor testamentar.
Pe de alta parte tatal partilor, care avea vocatie la succesiunea defunctului S. J. sen., nu a contestat, in conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991, nici modul de solutionare a cererii sale si nici modul  de solutionare a cererilor formulate de paratul S. I., astfel ca acceptarea succesiunii nu poate fi extinsa asupra altor terenuri decat cele care au fost cerute si pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate.
Totodata trebuie precizat ca terenurile pentru care tatalui partilor i s-a reconstituit dreptul de proprietate, in calitate de mostenitor al defunctului S. J. sen., fac parte din masa succesorala a acestuia si ca atare nu pot face obiectul dezbaterii succesiunii ramase dupa bunicul partilor, urmand ca drepturile reclamantului si ale paratului sa fie stabilite in dosarul avand ca obiect dezbaterea succesiunii dupa S. J. jun.
In ceea ce priveste practica judiciara a Tribunalului Harghita invocata de reclamant, trebuie precizat ca aceasta nu constituie izvor de drept si pe de alta parte hotararea depusa la dosar se refera la situatia unui mostenitor neacceptant, or in speta tatal partilor se incadreaza tocmai in aceasta categorie si in raport de aceasta s-au analizat cererile deduse judecatii.
Fata de cele ce preced, pentru considerentele aratate, Curtea a retinut ca decizia atacata a fost pronuntata cu aplicarea corecta a prevederilor legale in materie, nefiind incident motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila si in consecinta in temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, recursul declarat de reclamant a fost respins ca nefondat.