Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Curtea de Apel Targu-Mures

Masurile educative. Pedepse. Aplicarea legii penale mai favorabile. Neagravarea situatiei in propria cale de atac

(Decizie nr. 88/A din data de 31.03.2014 pronuntata de Curtea de Apel Targu-Mures)

Domeniu Masuri de siguranta si educative | Dosare Curtea de Apel Targu-Mures | Jurisprudenta Curtea de Apel Targu-Mures

Prin natura, regimul de executare si finalitatile masurilor educative, acestea sunt de plano mai favorabile decat pedepsele. In acelasi timp, insa, nu se poate ignora faptul ca atat masurile educative ale internarii intr-un centru educativ si internarii intr-un centru de detentie, cat si pedeapsa inchisorii implica o componenta comuna -privarea de libertate a persoanei vizate.
Atunci cand o hotarare de condamnare a fost pronuntata sub imperiul Codului penal din 1969 si acea hotarare a fost atacata numai de catre inculpatul minor la data faptelor, exigentele neagravarii situatiei in propria cale de atac reclama acordarea unei importante particulare acestei componente, neputand fi ignorata durata privarii de libertate la care s-a oprit instanta de prim grad si care nu poate fi majorata in propriul apel.
Nu sunt lipsite de relevanta nici dispozitiile art. 21 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 potrivit carora pedeapsa inchisorii executabila aplicata in baza Codului penal din 1969 pentru infractiuni comise in timpul minoritatii se inlocuieste cu masura educativa a internarii intr-un centru de detentie pe o perioada egala cu durata pedepsei inchisorii. Daca inculpatul nu ar fi promovat apel impotriva sentintei de condamnare, aceste prevederi ii erau aplicabile si pedeapsa inchisorii era inlocuita cu masura educativa a internarii intr-un centru de detentie pe o durata egala cu pedeapsa inchisorii aplicate. Or, promovarea apelului nu poate sa il aduca pe inculpat intr-o situatie mai grea decat aceea de care ar fi beneficiat daca nu ar fi exercitat aceasta cale de atac.
C. pen. din 1969, art. 99 si urm.
C. pen., art. 5, art. 113 si urm.
Legea nr. 187/2012, art. 21
C. pr. Pen., art. 418
Prin sentinta penala nr. 158/22 noiembrie 2013, Tribunalul Mures, intre altele:
-in baza art.345 alin.2 Cod procedura penala, l-a condamnat pe inculpatul minor C. Pen.:
-in temeiul art.20 Cod penal, raportat la art.174 alin.1, art.176 alin.1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art.99 si urmatoarele din Cod penal, la pedeapsa de 3 (trei) ani si 8 (opt) luni inchisoare, pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav, ramasa in forma tentativei.
-in temeiul art.20 Cod penal, raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit. b, alin.21 lit. a, b, c Cod penal, cu aplicarea art.99 si urmatoarele din Cod penal la pedeapsa de 2 (doi) ani si 6 (sase) luni inchisoare, pentru comiterea infractiunii de talharie, ramasa in forma tentativei.
-in temeiul art.192 alin.1, 2 Cod penal, cu aplicarea art.99 si urmatoarele din Cod penal, la pedeapsa de 1 (un) an si 10 (zece) luni inchisoare, pentru comiterea infractiunii de violare de domiciliu.
-in temeiul art.33 lit. a Cod penal, a constatat ca infractiunile comise de inculpat sunt concurente si in consecinta in baza art.34 lit. b Cod penal a contopit pedepsele stabilite, in pedeapsa cea mai grea de 3 ani si 8 luni inchisoare, la care a adaugat un spor de 10 (zece) luni inchisoare, in final inculpatul avand de executat pedeapsa rezultanta de  4 (patru) ani si 6 (sase) luni inchisoare.
-l-a provat pe inculpat de exercitiul drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a si b Cod penal - adica a dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si respectiv a dreptului de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat - in conditiile si pe durata prevazuta de art.71 alin.1, 2 Cod penal.
-in baza art.88 Cod penal, raportat la art.357 alin.2 lit. a Cod procedura penala, s-a dedus din pedeapsa aplicata durata arestarii preventive cuprinsa intre 23.10.2012 - 26.10.2012.
-a constatat ca inculpatul este arestat in alta cauza, fiind incarcerat pe teritoriul Poloniei, in Penitenciarul Nr.1 in xxx.
-a facut aplicarea dispozitiilor art.7 alin.1, coroborat cu art.4 alin.1 lit. b din Legea nr.76/2008, raportat la punctele 3 si 18 din Anexa la Legea nr.76/2008.
-a luat act ca partea vatamata F. E. nu a formulat pretentii civile in cauza, sub forma daunelor materiale sau morale.
-a luat act ca Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Targu - Mures, prin reprezentanti legali, nu a formulat pretentii civile in cauza, sub forma daunelor materiale.
-in baza art.191 alin.1 Cod procedura penala l-a obligat pe inculpat sa plateasca in favoarea statului, suma de 2.400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 400 lei - reprezentand contravaloarea onorariilor avocatilor desemnati din oficiu, din cursul urmaririi penale, 200 lei si din faza de judecata, 200 lei - a dispus sa se avanseze din fondul special al Ministerului Justitiei in favoarea Baroului Mures.
Pentru pronuntarea acestei hotarari, prima instanta a retinut ca in dimineata zilei de 09.06.2008 Dispeceratul 112 a fost sesizat telefonic, in jurul orei 05,30, de catre martora B. M. din com. Vanatori, jud. Mures, cu privire la faptul ca vecina ei, partea vatamata F. E. a fost atacata in casa de mai multe persoane, fiind agresata si prezentand multiple leziuni.
La fata locului s-a deplasat o echipa operativa din cadrul Politiei mun. Sighisoara, care a intocmit un proces verbal de cercetare la fata locului.
Din cuprinsul acestui act rezulta ca partea vatamata F. E., in varsta de 74 ani, locuia singura in imobilul de pe str. Principala nr.102 din Vanatori.
Verificarile facute au indicat faptul ca pe portita de intrare in curte exista urme care indicau escaladarea ei, fiind identificata si o carare de urme in iarba din curte catre gardul din plasa de sarma, pe care, de asemenea, s-au observat urme de escaladare. Accesul in locuinta se face de pe o terasa din beton, acoperita cu linoleum si cu doua stergatoare din canepa. Pe stergator si in jurul acestuia, dar si pe pragul usii, au fost identificate mai multe pete de culoare brun-roscata, precum si o urma creata prin stratificare cu sange de talpa goala a unui picior.
Usa de acces in locuinta a fost gasita deschisa, observandu-se ca are un sistem de asigurare format dintr-un carlig metalic care se introducea intr-un inel fixat in tocul usii, in partea interioara. S-a remarcat faptul ca un fragment de lemn din usa, in care era fixat acel carlig, era rupt, ceea ce indica o fortare a usii dinspre exterior. De pe usa de acces au fost ridicate mai multe fragmente de urme papilare: de pe partea exterioara a usii, la o inaltime de 1,65 m, precum si la o inaltime de 1,10 m (3 urme); de pe partea interioara a usii, in zona coltului superior din partea opusa balamalelor, la o inaltime de 1,66 m (doua urme); de pe partea exterioara a tocului usii, in partea stanga, la o inaltime de 1,62 m (o urma papilara); de pe sticla geamului usii de acces in locuinta, din partea stanga, la o inaltime de 1,24 m (o urma papilara); de pe partea exterioara a usii, deasupra zarului, la o inaltime de 1,30 m (o urma papilara).
Atat pe usa, cat si pe tocul usii s-au observat mai multi stropi de sange de forma dinamica, orientati descendent; de pe aceasta usa se patrunde intr-un hol acoperit tot cu linoleum, imediat in spatele usii observandu-se lichid brun roscat, intr-o forma circulara, cu diametrul de cca. 40 cm, stropi ce par a fi de sange, identificandu-se si pe partea dinspre hol a tocului usii, dar si pe peretele din jurul usii. Urme asemanatoare au fost identificate si pe usa care face accesul din hol inspre prima incapere, dar si pe jos, in spatele acesteia. Din aceasta prima incapere se intra prin dreapta in cea de a doua incapere, intre cele doua usi, observandu-se multiple urme de sange (stropi), dar si urme create cu talpa piciorului gol. Stropi de sange s-au observat si pe obiectele de mobilier din aceasta camera, iar pe masa din bucatarie s-au gasit maieuri de culoare alba, imbibate cu sange. In cea de a doua incapere s-a observat o carare de urme creata de talpa piciorului gol si multiple urme de sange pe fereastra dinspre curte, pe perdea si pe zidul de langa fereastra. In casa a fost gasit un portmoneu, in care se aflau mai multe acte dar si suma de 2.200 lei, acestea erau tinute intr-un loc ascuns, in podul casei.
Avand in vedere datele de la fata locului, precum si primele informatii obtinute, s-a confirmat faptul ca in noaptea respectiva doua persoane ar fi patruns prin  fortarea usii in locuinta partii vatamate, i-au aplicat mai multe lovituri cu cutitul, in incercarea de a o determina sa le spuna unde sunt banii. S-a mai observat si ca existau urme de ravasire, ceea ce indica cautarea banilor.
S-au facut investigatii, stabilindu-se ca - din descrierile partii vatamate - autori ar putea fi numitii C. T. si C. P., care in seara anterioara comiterii faptei s-au aflat pe raza com. Vanatori.
Din declaratia partii vatamate F. E. rezulta ca locuia singura si ca la momentul comiterii faptelor, pe langa usa de intrare in locuinta, spre exterior, mai avea aplicata o usa improvizata din placaj, care se inchidea in interior cu un carlig. In noaptea de 08/09.06.2008 partea vatamata s-a trezit in jurul orei 02,00, pentru a merge sa urineze.
A mentionat ca avea - in acest scop - o galeata pe care noaptea o lasa in holul casei, dar pe care atunci a uitat-o pe scarile din fata usii. A descuiat usa locuintei si apoi carligul usii exterioare, iesind pe mica terasa din fata usii. A luat galeata si a reintrat in casa, fara sa fi auzit pana in acel moment vreun zgomot suspect. A asigurat usa exterioara cu carligul si a inchis si cealalta usa, dar cand a vrut s-o blocheze, a auzit un zgomot puternic si a realizat ca cineva trage cu putere de usa din placaj. Aceasta din urma a fost smulsa imediat, iar partea vatamata s-a speriat si nu a mai putut - din cauza tremuratului - sa  incuie usa principala.
Pe geamurile cu care era prevazuta aceasta usa, a observat ca sunt doua persoane afara, care imping usa. Partea vatamata le-a strigat "nu ma omorati", incercand sa impinga si ea usa pentru a o putea incuia. Nu a reusit acest lucru si usa s-a deschis inspre interior, partea vatamata cazand pe spate, pe holul casei.
A aratat ca imediat cele doua persoane au inceput s-o loveasca, realizand ca este taiata cu ceva. Nu si-a  mai dat seama ce s-a intamplat, pentru ca si-a pierdut cunostinta.
A mentionat ca nici atunci cand fortau usa si nici atunci cand au lovit-o, cei doi agresori nu spuneau nimic.
In momentul in care s-a trezit era cazuta in acelasi loc, fiind plina de sange pe fata si pe maini. Observand ca usa locuintei este deschisa, s-a ridicat repede si a incuiat-o, reintrand in prima camera. Atunci a auzit din nou apasandu-se clanta usii, iar la putin timp a vazut pe soseaua din fata ferestrei trecand un baiat tanar, de etnie rroma, pe care l-a recunoscut ca fiind "de-a lui Tercuta".
A mai asteptat si apoi s-a dus la fereastra din cea de a doua camera, fereastra care vedea spre sosea, spre E60, soseaua fiind la aproximativ 3 m de fereastra. A deschis fereastra si a inceput sa fluture o naframa la fereastra, in speranta ca vreun sofer se va opri si astfel va putea fi salvata.
A declarat ca nu a avut curajul sa strige, gandindu-se ca agresorii ar putea fi inca prin preajma. Nu a oprit insa nici o masina, astfel incat partea vatamata a mai stat cca. 2 ore in casa, mentionand ca a suferit cumplit din cauza durerilor provocate de rani. In jurul orei 04,00, a hotarat sa iasa din casa, a iesit pe poarta si a traversat soseaua, pana la vecina ei martora B. M., care a apelat serviciul de urgenta 112.
In legatura cu spatiul prin care agresorii ar fi patruns in curte, partea vatamata a aratat ca acestia au venit cel mai probabil prin partea din spate a curtii, pentru ca din acea directie i-a auzit venind in momentul imediat anterior spargerii usii.
A declarat ca poarta principala era luminata, fiind chiar la marginea soselei.
Partea vatamata a mai mentionat ca avea in curte o catea cu un pui, nu a auzit-o latrand, dar ulterior puiul a fost gasit mort si mancat partial. Atunci si-a amintit ca in momentul in care a iesit pentru a aduce in casa galeata, a vazut cateaua in apropierea scarilor si si-a  dat seama ca mananca ceva.  S-a gandit ca agresorii au omorat si taiat catelul si i l-au dat catelei sa-l manance, pentru a nu latra.
Partea vatamata F. E. a mentionat ca nu a constatat lipsa din casa sau din curte a vreunui bun sau a banilor. Ulterior, si-a amintit ca de fapt, noaptea recunoscuse pe unul din agresori, ca fiind "un tigan de al lui Tercuta".
Notam ca mama numitului C. T. se numeste T.
A fost audiata - in calitate de martor - numita B. M., vecina la care a fugit prima data partea vatamata in noaptea respectiva.
Aceasta a aratat ca F. E. a batut la usa casei ei in jurul orei 04,30, observand ca este plina de sange pe fata si avand la ochiul stang un prosop; i-a spus ca in acea noapte intrasera peste ea "doi tigani care au batut-o si i-au scos un ochi". I-a mai zis ca-i cunoaste din vedere pe cei doi agresori, insa nu le stie numele. Martora B. M. a mentionat ca ulterior identificarii autorilor, s-a speriat atat de tare, incat de atunci nu mai doarme la ea acasa, in fiecare seara mergand sa doarma la rudele ei in Sighisoara.
La data de 09.06.2008 C. P. a fost audiat in faza actelor premergatoare, aratand ca in ziua de 08.06.2008, in jurul orelor 15,30-16,00 a plecat cu parintii lui din localitatea Comana, jud. Brasov, deplasandu-se in localitatea Vanatori, jud. Mures la concubinul surorii sale C. T., unde au ajuns in jurul orelor 17,00. Dupa aproximativ o ora parintii lui s-au intors in localitatea Comana.
Impreuna cu C. T. au plecat in sat, unde acuzatul a vandut un telefon mobil unui necunoscut contra sumei de 20 lei, iar din banii obtinuti si cu inca 10 lei pe care ii avea Traian au cumparat bauturi alcoolice, 3 sau 4 sticle de plastic cu bere si o sticla de lichior.
In jurul orelor 20,30 s-au deplasat la locuinta verisoarelor lui C. T. unde au consumat bauturile alcoolice achizitionate, dupa care mai tarziu s-au intors la domiciliul lui C. T.
In urma discutiilor purtate cu C. T., acesta i-a spus ca stie o femeie din sat care are bani multi si i-a propus sa mearga "peste ea". Au luat doua cutite din casa si au plecat spre centrul comunei Vanatori, la femeia despre care stiau ca are bani, cu scopul de a intra peste ea si a-i lua banii. 
Dupa ce au ajuns la casa unde locuia femeia, au sarit gardul si au intrat in curtea partii vatamate, ajungand pana la usa locuintei. Au fortat usa, iar cand au intrat s-au trezit fata in fata cu partea vatamata. Au scos ambii cutitele, au imobilizat-o si, punandu-i cutitul la gat, i-au cerut sa le dea bani. La refuzul partii vatamate, au trantit-o pe jos, incepand s-o loveasca ambii cu picioarele, dar si cu cutitele. C. P. a propus apoi sa caute bani prin casa, dar intrucat Traian era plin de sange de la victima, cei doi s-au speriat si au hotarat sa fuga de acolo.  Pe drum au aruncat cutitele si la un izvor s-au oprit si s-au spalat de sange.
La data de 24.10.2012 acuzatul C. P. a fost audiat in calitate de invinuit, aratand ca-si mentine declaratia data in faza actelor premergatoare, prin care a recunoscut comiterea faptelor. Astfel, acesta a aratat ca la data de 08.06.2008, dupa ce a consumat bauturi alcoolice impreuna cu C. T., s-a deplasat catre centrul comunei Vanatori, unde a vandut un telefon mobil unei persoane necunoscute. La C. T. acasa, acesta i-a spus ca in sat este o femeie care ar avea rachiu de cazan, insa nu mai poate preciza daca acesta i-a spus ca partea vatamata ar avea bani in casa.
Acuzatul a declarat ca avea asupra sa un cutit, intrucat impreuna cu C. T. fugise anterior dupa niste cetateni de etnie rroma. De la C. T., au plecat catre centrul comunei Vanatori, insa datorita orei inaintate, nu au mai gasit nici un bar deschis. Cei doi au luat hotararea sa mearga catre casa partii vatamate, pentru a cumpara alcool.
Desi in faza actelor premergatoare C. P. a recunoscut ca in momentul in care au deschis prima usa, au tabarat amandoi asupra partii vatamate, trantind-o la podea, recunoscand totodata ca a taiat-o la mana si a lovit-o cu picioarele pe partea vatamata, cu ocazia audierii in calitate de invinuit, la data de 24.10.2012,  acesta nu a mai recunoscut acest lucru, ci doar faptul ca in momentul in care au patruns in casa, au trantit partea vatamata la pamant, dupa care, C. T. ar fi strigat "hai sa fugim, ca am dat de belele". Acestia au fugit fara a folosi cutitele pe care le aveau asupra lor si fara a folosi violenta. Acuzatul a motivat aceasta schimbare a declaratiei, prin faptul ca, fiind foarte intuneric si fiind sub influenta bauturilor alcoolice, nu a vazut ca numitul C. T. sa fi lovit partea vatamata cu cutitul.
In cauza a mai fost audiat in calitate de martor si numitul C. T., care la termenul de judecata din 22.11.2013 a mentionat ca nu mai tine minte cele intamplate si ca isi mentine declaratiile date in prezenta cauza.
In declaratiile anterioare date C. T. a aratat ca, in data de 08.06.2008 C. P. - fratele concubinei sale -  a venit la el acasa, unde au consumat bauturi alcoolice pana in jurul orei 23,00. Intrucat li s-a terminat bautura, au hotarat sa mearga in sat pentru a face rost de asemenea bauturi. Trecand pe langa casa partii vatamate, C. T. i-a propus acuzatului C. P. sa sara gardul si sa fure de la ea niste vin. T. cunostea faptul ca partea vatamata avea vin, pentru ca o mai ajutase pe aceasta prin gospodarie si primea de la ea bautura.
A declarat ca initial au sarit gardul prin spatele casei, dar, din cauza surii, nu au putut patrunde in curte. Au iesit la drum si au sarit peste poarta de intrare, langa zidul casei. Au gasit un flacon cu 2 l cu vin intr-o camaruta de langa intrare si au inceput sa bea acolo, P. propunandu-i sa intre in casa si sa-i ia femeii banii.
C. T. a acceptat si cei doi au inceput sa impinga usa de intrare in locuinta, aceasta fiind incuiata. Au reusit s-o deschida si atunci au observat ca partea vatamata era in spatele usii, impingand si ea de usa pentru a-i impiedica sa intre.
Odata patrunsi in locuinta, P. a scos din buzunar un cutit, T. facand si el acelasi lucru, dupa care au inceput s-o loveasca pe partea vatamata cu cutitele.
C. T. a aratat ca  el a lovit-o o singura data cu cutitul, probabil in palma, dupa care a lovit-o cu piciorul si cu pumnul, nu mai retine in ce zone ale corpului. In acest timp, P. o lovea in continuare atat cu cutitul, dar si cu pumnii si picioarele.
A mentionat ca femeia a cazut in spatiul din spatele usii, dar ca vazand-o plina de sange si fiind sange si pe el, T. i-a spus celuilalt sa fuga, P. cerandu-i sa mai ramana sa caute bani. C. T. a plecat insa de acolo, mentionand ca dupa cativa metri l-a observat si pe P. venind dupa el. Cei doi s-au deplasat la un izvor unde s-au spalat de sange, dupa care s-au dus acasa la C. T.
C. T. a mai aratat ca inainte de a ajunge la izvor, P. a aruncat cutitul intr-o gradina a numitului M. In ceea ce priveste cutitul sau a declarat ca a plecat cu el din casa partii vatamate dar nu mai stie ce a facut cu el, probabil l-a pierdut. A afirmat ca era vorba de un cutit tip briceag, a carui lama se inchide.
La data de 09.06.2008, C. P. a condus organele de politie pana in locul in care aratase ca a aruncat cutitul folosit la comiterea faptelor. Acesta se afla in gradina numitului M. D. din xxx. Cutitul a fost ridicat pe baza de proces verbal, stabilindu-se ca avea dimensiunile: 19 cm lungimea lamei, 3 cm latimea maxima si 11 cm lungimea manerului.
In cauza, au fost efectuate doua rapoarte de constatare tehnico-stiintifica de natura dactiloscopica, verificandu-se urmele papilare identificate la fata locului. In acest context, in raportul de constatare tehnico-stiintifica nr.164.401 din 23.06.2008, s-a stabilit ca urma papilara ridicata de pe geamul usii de acces in locuinta a fost creata de impresiunea papilara a degetului mare de la mana dreapta a inculpatului C. P., iar cele doua fragmente de urme papilare ridicate de pe rama interioara a usii de acces in locuinta au fost create de impresiunea papilara a degetelor inelar si mic de la mana dreapta a numitului C. T. - raportul de constatare tehnico-stiintifica nr.164.387 din 23.06.2008.
Partea vatamata F. E. a fost examinata de catre medicul legist din cadrul I.M.L. Tg.Mures, ocazie cu care au fost identificate 8 plagi taiate la nivelul fetei, cervical, dar si la nivelul bratelor drept si stang. Au mai fost identificate hematoame la nivelul ochiului stang si plagi contuze la nivelul picioarelor sau al mainilor. S-a aratat ca plagile taiate s-au putut produce prin corp taietor-intepator de tipul cutitului iar celelalte cu corp dur, iar aspectele constatate sunt descrise in raportul medico legale de constatare nr.1954/13.06.2008.
La data de 24.07.2008 partea vatamata a fost reexaminata, intocmindu-se raportul de expertiza medico-legala nr.2532/29.07.2008, in care s-a stabilit ca partea vatamata prezinta sechele dupa traumatism ocular stang cu anoftalmie ochi stang. S-a apreciat ca pentru vindecare necesita 45-50 zile de ingrijiri medicale, victima prezentand insa infirmitate fizica permanenta, ca urmare a operatiunii de eviscerare a globului ocular stg. S-a mai aratat ca leziunea traumatica descrisa pe regiunea cervicala stg., produsa prin lovire directa cu corp taietor-intepator a reprezentat atingerea unei zone vitale.
In drept, fapta inculpatului minor C. P., care in noaptea de 08/09 iunie 2008:
a.) a aplicat - in vederea savarsirii si apoi a ascunderii unei talharii - mai multe lovituri cu cutitul, cu pumnii si cu picioarele partii vatamate F. E., cu intentia de a-i suprima viata, urmare care insa nu s-a produs, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor deosebit de grav, ramasa in forma tentativei, prevazuta si pedepsita de art.20 Cod penal, raportat la art.174 alin.1, art.176 alin.1 lit. d Cod penal,
b.) a incercat sa sustraga bani - impreuna cu numitul C. T. - din locuinta partii vatamate F. E., pe timp de noapte si prin agresarea acesteia, inclusiv cu un cutit cu care venise, nereusind sa gaseasca banii, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de talharie, ramasa in forma tentativei, fapta prevazuta si pedepsita de art. 20 Cod penal raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit. b, alin.2 ind. 1 lit. a, b, c Cod penal,
c.) a patruns, impreuna cu numitul C. T., fara drept, inarmat cu un cutit si pe timp de noapte, in curtea partii vatamate F. E., intruneste elementele constitutive ale infractiunii de violare de domiciliu, fapta prevazuta si pedepsita de art.192 alin.1, 2 Cod penal.
Pornind de la data comiterii infractiunilor si anume noaptea de 08/09 iunie 2008, raportat la data nasterii inculpatului C. P., respectiv 24 februarie 1991, fata de inculpat sunt aplicabile prevederile art.99 si urmatoarele din Cod penal, in conditiile in care acuzatul la momentul savarsirii infractiunilor avea varsta de sub 18 ani.
De asemenea, prima instanta a mai remarcat ca inculpatul a comis infractiunile mai inainte sa fi fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele, adica in conditiile concursului real eterogen de infractiuni, reglementat de prevederile art.33 lit.a Cod penal si prin urmare, in privinta situatiei juridice a acestuia sunt aplicabile dispozitiile legale aratate.
La individualizarea pedepselor stabilite in sarcina inculpatului, pentru faptele penale retinute, instanta a urmarit criteriile prevazute de art.72 Cod penal si anume:
- gradul de pericol social concret al infractiunilor, concretizat in imprejurari care compun continutul constitutiv al infractiunilor de omor deosebit de grav, ramasa in forma tentativei, talharie ramasa in forma tentativei si violare de domiciliu dar si extrinseci acestora, cum sunt, in esenta: actiunea sustinuta a inculpatului in realizarea rezultatului, locul savarsirii actiunii infractionale, urmarile cauzate, toate imprimand activitatii infractionale un grad ridicat de pericol social.
Periculozitatea faptelor savarsite de inculpat mai este subliniata si de minutiozitatea cu acestea au fost pregatite si, in final, executate. Nu lipsita de relevanta este si imprejurarea ca inculpatul, pentru a se asigura de reusita activitatii sale infractionale si de a surprinde victima cat mai nepregatita, a procedat - impreuna cu numitul C. T. - la omorarea si taierea unui catel si aruncarea lesului in fata cainelui, care pazea gospodaria partii vatamate, tocmai pentru ca acesta sa fie "ocupat" si sa nu latre, eliminand astfel si aceea minima rezistenta care putea sa opreasca activitatea lor si care reprezenta un obstacol in ducerea la indeplinire a intentiilor sale.
- atitudinea inculpatului fata de valorile umane fundamentale subiective care, aflat sub influenta bauturilor alcoolice, nu a ezitat sa adopte o conduita extrem de violenta fata de partea vatamata, in propria locuinta a acesteia, pe timp de noapte, folosindu-se in acest sens de propriile forte, precum si de un corp contondent. In aceeasi ordine de idei, nu lipsit de relevanta este si imprejurarea ca partea vatamata era o persoana in varsta de sex feminin care locuia singura, iar in momentul desfasurarii ilicitului penal, a fost lipsita de orice aparare fata de activitatea ilicita agresiva initiata si desfasurata impotriva ei de acuzat, ceea ce denota un dispret total si profund fata de valorile umane. 
Intr-o societate civilizata un asemenea comportament agresiv nu este compatibil cu normele de convietuire si nu trebuie, sub nicio forma, ca tratamentul penal aplicat sa creeze inculpatului impresia ca asemenea fapte sunt tolerate, ci din contra inculpatul, care desi era minor la acel moment, trebuie sa constientizeze si sa inteleaga pe deplin consecintele unei asemenea activitatii agresive si in viitor sa adopte o conduita care sa il tina departe, in orice conjunctura, de orice ilicit penal;
- dispozitiile partii generale a Codului penal, raportat si la prevederile art.33 lit. a Cod penal, continutul referatului de evaluare intocmit in cauza;
- circumstantele personale ale  inculpatului, care este adevarat ca la momentul comiterii faptelor se afla la prima confruntare cu legea penala, insa, in prezent, este condamnat si executa o pedeapsa privativa de libertate pentru comiterea unei alte infractiuni, de asemenea comisa cu violenta, pe teritoriul unui stat strain, fiind incarcerat in Polonia.
Sintetizand aceste elemente de individualizare, instanta a considerat ca:
a.) o pedeapsa de 3 ani si 8 luni inchisoare, pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav, ramasa in forma tentativei, prevazuta si pedepsita de art.20 Cod penal, raportat la art.174 alin.1, art.176 alin.1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art.99 si urmatoarele din Cod penal,
b.) o pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare, sub aspectul savarsirii infractiunii de talharie, ramasa in forma tentativei, prevazuta si pedepsita de art.20 Cod penal, raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit. b, alin.2 ind 1. lit. a, b, c Cod penal, cu aplicarea art.99 si urmatoarele din Cod penal si
c.) o pedeapsa de 1 an si 10 luni inchisoare, pentru comiterea infractiunii de violare de domiciliu, prevazuta si pedepsita de art.192 alin.1, 2 Cod penal, cu aplicarea art.99 si urmatoarele din Cod penal,
stabilite in sarcina inculpatului minor C. P., vor reprezenta tratamente penale juste, in contextul dat, realizandu-se totodata si scopul sanctiunii penale inserat in economia art.52 Cod penal, fiind respectat si principiul proportionalitatii directe, referitor la gravitatea faptelor penale oglindita in cuantumul pedepselor stabilite.
Cat priveste sporul de contopire acordat, instanta a considerat ca acesta reprezinta un echivalent suficient al pedepselor care nu se mai executa ca si efect al retinerii situatiei pluralitatii de infractiuni sub forma concursului real eterogen de infractiuni - intrucat, pe de o parte, nu trebuie creata inculpatului senzatia de impunitate fata de celelalte pedepse la care a fost condamnat, dar pe care nu le va mai executa ca urmare a contopirii acestora in pedeapsa cea mai grea, iar pe de alta parte, acuzatul a demonstrat o perseverenta  infractionala, prin aceea ca a comis trei infractiuni si inculpatul trebuie sa inteleaga pe deplin consecintele de ordin juridic, ale angajarii sale in campul infractional.
Impotriva acestei hotarari a declarat apel inculpatul C.P.
In motivarea apelului, inculpatul contesta temeinicia hotararii Tribunalului Mures sub aspectul individualizarii sanctiunii care i-a fost aplicata, considerand ca pedeapsa de 4 ani si 6 luni inchisoare este prea grea in raport cu gravitatea infractiunilor comise, persoana inculpatului si gradul sau de contributie la savarsirea acestor infractiuni.
Analizand apelul pendinte, prin prisma materialului dosarului nr. 8125/102/2012 al Tribunalului Mures, a motivelor invocate, a concluziilor apelantului si ale reprezentantului Ministerului Public, precum si din oficiu, in limitele efectelor devolutiv si neagravarii situatiei in propria cale de atac, se retin urmatoarele:
Constatam, pentru inceput ca este la adapost de orice critica hotararea primei instante, in ceea ce priveste analiza detaliata a probelor, constatarea vinovatiei inculpatului pentru savarsirea celor trei infractiuni deduse judecatii; deducerea duratei arestarii preventive; aplicarea dispozitiilor art. 7, art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008; constatarile privind situatia inculpatului arestat pe teritoriul Poloniei si absenta actiunii civile in procesul penal.
Cu toate acestea, apelul promovat in cauza de catre inculpatul C. P. impotriva sentintei Tribunalului Mures este fondat si aspecte legate cu prioritate de interventia legii penale mai favorabile determina, in temeiul art. 421 pct. 2 lit. a  C. pr. Pen., admiterea caii de atac, cu consecintele desfiintarii in parte a hotararii penale apelate si rejudecarii in al doilea grad a pricinii, in urmatoarele limite:
In urma reexaminarii materialului probator administrat in cauza, in acord cu instanta de prim grad, constatam si noi ca in noaptea de 8/9 iunie 2008, inculpatul C. P. a aplicat - in vederea savarsirii si apoi a ascunderii unei talharii - mai multe lovituri cu cutitul, cu pumnii si cu picioarele persoanei vatamate F. E., cu intentia de a-i suprima viata, urmare care insa nu s-a produs.
La aceeasi noapte, inculpatul a patruns, impreuna cu numitul C. T., fara drept, inarmat cu un cutit si pe timp de noapte, in locuinta persoanei vatamate F. E., de unde au incercat sa sustraga bani, prin agresarea fizica  a victimei, inclusiv cu un cutit cu care venisera. Nu au reusit sa gaseasca bani, dar prin agresiunile exercitate impotriva victimei, acesteia i-au fost cauzate leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un numar de 40-45 zile ingrijiri medicale si o infirmitate permanenta.
In acest context, exista atat fapta de omor savarsita pentru a inlesni comiterea altei infractiuni, respectiv a infractiunii de talharie, ramasa in forma de tentativa, cat si tentativa la infractiunea de talharie calificata comisa in timpul noptii, prin violare de domiciliu si care a cauzat victimei o vatamare corporala; faptele au fost comise de inculpatul C. P. si au fost savarsite cu forma de vinovatie specifica, a intentiei directe.
In ceea ce priveste incadrarea juridica data faptelor si tratamentul sanctionator al inculpatului minor, intrarea in vigoare a noului Cod penal pe durata procedurilor in apel atrage urmatoarele observatii:
a) Cauza de agravare a omorului, cuprinsa in art. 176 lit. d C. pen. din 1969 (omorul comis pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii), retinuta in sarcina inculpatului, este preluata de cauza de calificare a omorului continuta de art. 189 lit. d C. pen. (omorul savarsit pentru a inlesni sau ascunde savarsirea altei infractiuni). Pedeapsa prevazuta de legea noua pentru savarsirea omorului in aceste imprejurari este identica cu cea prevazuta de art. 176 C. pen. din 1969.
Talharia calificata savarsita prin folosirea unei arme, in timpul noptii si intr-o locuinta sau in dependinte ale acesteia isi are corespondentul in actualul Cod penal, in art. 234 alin. 1 lit. a, d si f C. pen., iar cauzarea unei vatamari corporale victimei constituie motiv de calificare a talhariei prevazut de art. 234 alin. 3 C. pen., pedeapsa pentru talharia calificata fiind in noua lege inchisoare de la 5 la 12 ani, inferioara fata de limitele speciale ale inchisorii de la 7 la 20 de ani prevazute de art. 211 alin. 2 ind. 1 C. pen. din 1969.
In acelasi timp, talharia incriminata de art. 234 alin. 1 lit. f C. pen., chiar daca a ramas doar in forma de tentativa, absoarbe violarea de domiciliu, iar savarsirea faptei de doua persoane impreuna nu mai constituie cauza de calificare a talhariei in actuala reglementare.
Totodata, in prezenta cauza, la data faptelor inculpatul C. P. era minor. Dispozitiile privind minoritatea cuprinse in noul Cod penal sunt mai favorabile decat cele continute de Codul penal din 1969, deoarece pentru infractiunile savarsite de minori singurele sanctiuni aplicabile sunt masurile educative, iar natura si regimul de executare al acestora se axeaza in principal pe reinsertia sociala a minorului.
In aceste circumstante, prin incheierea de sedinta din 14 marie 2014, s-a dispus schimbarea incadrarii juridice dupa cum urmeaza:
-din tentativa la infractiunea de omor deosebit de grav, prevazuta de art. 20 raportat la art. 174 alin.1, art.176 alin.1 lit.d Cod penal din 1969, art.99 si urm.  Cod penal din 1969 in tentativa la infractiunea de omor calificat, prevazuta de art. 32 raportat la art.188, art.189 alin.1 lit. d Cod penal, art.113 si urm. Cod penal  si art.5 Cod penal,
-din tentativa la talharie, prevazuta de art.20 raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit. b, alin.2 ind. 1 lit. a,b,c Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 99 si urm. Cod penal din 1969 si infractiunea de violare de domiciliu, prevazuta de art.192 alin.1,2  cu aplicarea art. 99 si urm. Cod penal din 1969 in tentativa la talharie calificata, prevazuta de art. 32 raportat la art.233, art. 234 alin.1 lit. a,d,f, alin.3 Cod penal cu retinerea art.113 si urm. Cod penal si art.5 Cod penal.
b) In rejudecare, la alegerea naturii si determinarea duratei masurii educative aplicabile inculpatului, am avut in vedere conditiile prevazute de art. 114 alin. 2 lit. b C. pen.  si am tinut seama de criteriile prescrise de art. 74 C. pen., precum si de principiul neagravarii situatiei in propria cale de atac.
In acest sens, observam mai intai ca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunile de omor calificat si talharie calificata (in sensul dat notiunii de pedeapsa prevazuta de lege de art. 187 C. pen.), este inchisoare de 7 ani sau mai mare. Apoi, remarcam ca infractiunile savarsite de inculpat prezinta o gravitate deosebita din cauza circumstantelor de loc si de timp in care au fost comise, imprejurarilor concrete ale savarsirii lor, astfel cum corect le-a surprins prima instanta, gravitatea urmarilor pricinuite, contributia decisiva a inculpatului la comiterea activitatii infractionale, conduita inculpatului dupa savarsirea infractiunilor si gradul redus de educatie a acestuia.
In considerarea acestor idei, vom aplica inculpatului masura educativa a internarii intr-un centru de detentie pe o perioada de 4 ani si 6 luni, masura care raspunde principiului proportionalitatii si satisface in concret nevoile reinsertiei sociale, aceasta instanta neidentificand nici un motiv pentru aplicarea unei masuri educative de o natura si cu un continut mai usoare.
Impunerea masurii educative a internarii intr-un centru de detentie intr-o durata mai redusa decat minimul prevazut de art. 125 alin. 2 teza a II-a C pen. este justificata in cauza de principiul neagravarii situatiei in propria cale de atac. Este adevarat ca prin natura, regimul de executare si finalitatile masurilor educative, acestea sunt de plano mai favorabile decat pedepsele. In acelasi timp, insa, nu se poate ignora faptul ca atat masurile educative ale internarii intr-un centru educativ si internarii intr-un centru de detentie, cat si pedeapsa inchisorii implica o componenta comuna -privarea de libertate a persoanei vizate. Atunci cand hotararea de condamnare a fost pronuntata sub imperiul Codului penal din 1969 si acea hotarare a fost atacata numai de catre inculpatul minor la data faptelor, cum este cazul in speta, exigentele neagravarii situatiei in propria cale de atac reclama acordarea unei importante particulare acestei componente, neputand fi ignorata durata privarii de libertate la care s-a oprit instanta de prim grad si care nu poate fi majorata in propriul apel. In plus, nu sunt lipsite de relevanta nici dispozitiile art. 21 alin. 1 din legea nr. 187/2012 potrivit carora pedeapsa inchisorii executabila aplicata in baza Codului penal din 1969 pentru infractiuni comise in timpul minoritatii se inlocuieste cu masura educativa a internarii intr-un centru de detentie pe o perioada egala cu durata pedepsei inchisorii. Daca inculpatul C. P. nu ar fi promovat apel impotriva sentintei penale nr. 158/22 noiembrie 2013, aceste prevederi ii erau aplicabile si pedeapsa inchisorii era inlocuita cu masura educativa a internarii intr-un centru de detentie pe o durata de 4 ani si 6 luni inchisoare. Or, promovarea apelului nu poate sa il aduca pe inculpat intr-o situatie mai grea decat aceea de care ar fi beneficiat daca nu ar fi exercitat aceasta cale de atac.
c) In temeiul art. 114 C. pen., minorului care a savarsit o infractiune i se pot aplica doar masuri educative, nu si pedepse, iar potrivit art. 133 C. pen., masurile educative nu atrag interdictii, decaderi sau incapacitati. In lumina acestor dispozitii, minorului care a savarsit o infractiune nu i se pot impune pedepse accesorii si complementare. Astfel, in rejudecare, vom inlatura din hotararea atacata dispozitiile privind aplicarea pedepsei accesorii si obligarea inculpatului la plata onorariilor avocatilor desemnati din oficiu.
d) Exceptand dispozitiile exprese cuprinse in Legea nr. 255/2013, normele procesual penale sunt de imediata aplicate. In legea de punere in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala nu exista dispozitii tranzitorii referitoare la suportarea cheltuielilor judiciare.
Conform art. 274 alin. 1 C. pr. pen., "in caz de _, condamnare_., inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu exceptia cheltuielilor privind avocatii din oficiu_". In aplicarea acestor prevederi, in rejudecare, vom inlatura din hotararea apelata obligarea inculpatului la plata sumelor de 200 lei si 200 lei, reprezentand onorariile avocatilor care i s-au desemnat din oficiu, inculpatul ramanand totusi obligat, potrivit art. 274 alin. 1 si 2 C. pr. pen., sa suporte celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat in cursul urmaririi penale si al judecatii in prim grad, in cuantum de 2.000 lei, suma care acopera suportul tehnic si de hartie pe care s-au consemnat actele procesuale si procedurale necesare cauzei.
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Masuri de siguranta si educative

Masuri - Decizie nr. 263 din data de 08.12.2016
Obligare la tratament medical. Neaducerea la cunostiinta inculpatului a acestor obligatii. Consecinte. - Decizie nr. 33 din data de 16.02.2010
Internare medicala - Sentinta penala nr. 47 din data de 18.03.2009
Potrivit art.70 alin.3 teza finala si art.73 alin.3 din Legea nr. 272/2004, instanta judecatoreasca se va pronunta cu privire la exercitarea drepturilor parintesti in cazul instituirii unei masuri speciale de protectie, respectiv cu privire la modificare - Sentinta civila nr. 10 din data de 01.02.2016
Incalcarea de catre o persoana condamnata a masurilor de supraveghere prev. de art. 86/3 al. 1 lit. a-d Cod penal. Consecinte. - Decizie nr. 55 din data de 22.03.2010
Legea nr. 272/2004. Plasament in regim de urgenta. cenzurarea masurii dupa luarea acesteia. Principiul interesului superior al copilului. - Decizie nr. 60 din data de 25.05.2009
Internare medicala. Sesizare formulata de procurorul care prin aceiasi ordonanta a dispus scoaterea de sub urmarire penala - Decizie nr. 138 din data de 06.03.2008
Masura provizorie a internarii medicale. Conditii de instituire. - Decizie nr. 67/A din data de 21.02.2006
Internarea medicala - Sentinta penala nr. 58 din data de 24.02.2011
Modul de interpretare si aplicare a dispozitiilor art.5 alin.1 lit.b din legea nr. 221/2009 privind obligatia statului de acordare a despagubirilor reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotararea de condamnare. - Decizie nr. 1368 din data de 12.10.2011
Inlocuirea masurii arestarii preventive a inculpatului cu masura obligarii de a nu parasi tara, care prezinta garantiile necesare pentru atingerea scopului urmarit prin aplicarea dispozitiilor art. 145/1 alin.2 Cod pr.penala raportat la art. 145 alin... - Decizie nr. 238 din data de 30.03.2009
CALEA DE ATAC IMPOTRIVA INCHEIERII PRONUNTATE DE INSTANTA PRIN CARE S-A RESPINS PLANGEREA FORMULATA DE INCULPAT IMPOTRIVA ORDONANTEI PROCURORULUI PRIN CARE S-A DISPUS PRELUNGIREA DURATEI MASURII PREVENTIVE A OBLIGARII DE A NU PARASI TARA. - Decizie nr. 552 din data de 25.09.2009
Plangere impotriva rezolutiilor procurorului prin care s-a dispus neinceperea urmariri penale fata de intimat pentru infr.prev.de art.182 al.2 C.p. - Sentinta penala nr. 339 din data de 02.02.2006
Masura de siguranta a internarii medicale nu se poate lua fata de faptuitorul care nu era iresponsabil ci doar prezenta tulburari de comportament ce constituie simple elemente de individualizare a pedepsei. - Sentinta penala nr. 914 din data de 09.12.2008
Internare medicala - Sentinta penala nr. 196 din data de 18.03.2010
- Sentinta penala nr. 827 din data de 27.10.2008
Punerea sub interdictie a paratului - Sentinta civila nr. 1716 din data de 11.10.2016
Solicitarea de inlocuire a amenzii penale cu sentinta penala - Sentinta penala nr. 300 din data de 13.06.2012
Avizul comisiei medicale competente sa avizeze internarea bolnavilor mintali sau toxicomani. Garantii ale drepturilor la aparare.. - Decizie nr. 134 din data de 23.01.2012
Masura preventiva.Pericol pentru ordinea publica. - Decizie nr. 650/r din data de 09.04.2004