Fond funciar - nulitate partiala titlu

Dosar nr. 11991/215/2011

84. Fond funciar - nulitate partiala titlu

R O M A N I A

TRIBUNALUL DOLJ
SECTIA I CIVILA

DECIZIA CIVILA Nr. 758/2012
Sedinta publica de la 09 Aprilie 2012      Asupra  recursurilor civile de fata:
     La data de 20.04.2011, sub nr. 11991/215/2011, petenta T. Gh C.  in contradictoriu  cu intimatii Comisia Locala de aplicare a legilor fondului funciar Goiesti, Comisia Judeteana de  aplicare a legilor fondului funciar Dolj si T. Gh I. a solicitat instantei anularea titlurilor de proprietate nr 14806/26.04.2010 si 1933/05.11.2004 in sensul radierii paratului T. I. de pe aceste titluri si emiterea unor noi titluri dor pe numele reclamantei.
     In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca este singura care a formulat cerere de reconstituire dupa tatal sau T. Gh., respectiv cererea nr 586/18.03.1991, fratele sau, paratul T. I. neformuland o asemenea cerere.
     In ceea ce il priveste pe paratul T. I., acesta a depus, prin Serviciul Registratura, intampinare prin care a invocat inadmisibilitatea actiunii avand ca obiect anularea titlului de proprietate nr 14806/26.04.2010 care a fost emis in baza unei sentinte judecatoresti , nr. 5764/02.04.2009 a Judecatoriei Craiova. In plus, reclamanta nu are interes in anularea acestui titlu de proprietate intrucat in cadrul acelei actiuni nu a invocat asemenea motive de nulitate. In ceea ce priveste anularea titlului de proprietate nr. 1933/05.11.2004, paratul a aratat ca nu exista niciun motiv de nulitate a acestui titlu de proprietate, in plus, reclamanta nu a contestat actele premergatoare emiterii acestui titlu,  a existat un mandat tacit din partea paratului.
     Prin sentinta civila nr.19906/14.12.2011, pronuntata de Judecatoria Craiova,  in dosarul nr. 11991/215/2011, a fost  respinsa exceptia lipsei de interes al reclamantei in promovarea actiunii invocata de paratul T. I. si exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de acelasi parat si de  intimata Comisia Locala Goiesti .
     A fost  admisa  actiunea privind pe petenta T. C., in contradictoriu cu intimatii Comisia judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Dolj, Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Goiesti,T. Gh I.
A fost  dispusa anularea partiala a titlurilor de proprietate nr. 1933/05.11.2004  si nr. 14806/26.04.2010. in sensul radierii de pe aceste titluri a paratului T. Gh. I.
A  dispus emiterea unui nou titlu de proprietate in acest sens.
     Pentru  a se pronunta astfel,  instanta  a   retinut  ca, prin titlul de proprietate nr. 1933/05.11.2004   s-a reconstituit in favoarea reclamantei T. C. si paratului T. I. dreptul de proprietate pentru o suprafata totala de 2100 mp teren forestier, iar prin titlul de proprietate nr. 14806/26.04.2010 s-a reconstituit in favoarea acelorasi parti dreptul de proprietate pentru suprafata totala de 2,50 ha pe raza comunei Goiesti.
     Instanta  a retinut ca acest din urma titlu a fost emis in baza sentintei civile nr 5764/02.04.2009 a Judecatoriei Craiova, irevocabila prin nerecurare, prin care a fost constatata nulitatea partiala a titlului de proprietate nr 1792/29.04.2004 emis initial pe numele T. C., T. I. si T, R. in sensul radierii de pe acest titlu a numitei T. R. ce nu are calitatea de mostenitor al autorului T. Gh.  si modificarii unor suprafete de teren cuprinse in titlul initial.
     In aceste conditii, sustinerile paratilor T. I. si Comisia Locala Goiesti in sensul ca actiunea reclamantei in anularea acestui din urma titlu de proprietate emis in baza unei hotarari judecatoresti  este inadmisibila apar ca neintemeiate, de vreme ce, adevarat fiind faptul ca situatia de fapt si de drept retinuta de o instanta judecatoreasca in cadrul unei hotarari judecatoresti nu mai pot fi repuse in discutie, nu mai putin adevarat este faptul ca aceste aspecte legate de indreptatirea paratului T. I. la reconstituirea dreptului de proprietate dupa tatal sau nu au fost discutate in cadrul dosarului nr. 11991/215/2011 al Judecatoriei Craiova, astfel ca actiunea reclamantei in acest sens este perfect admisibila, reclamanta nefiind decazuta din dreptul de a solicita anularea titlului de proprietate sub acest aspect, actiune ce este imprescriptibila si neconditionata de atacarea actelor premergatoare emiterii titlului de proprietate,  asa cum sustin nefondat paratii.
     In ceea ce priveste exceptiei lipsei de interes al reclamantei in anularea aceluiasi titlu de proprietate, invocata de paratul T. I. si motivata pe aceleasi aspecte legate de analizarea situatiei in cadrul unei sentinte judecatoresti, instanta a apreciat-o ca neintemeiata, atat timp cat reclamanta justifica un interes legitim, actual, personal si nascut in anularea acestui titlu de proprietate motivat de faptul ca paratul nu a formulat cerere de reconstituire dupa autorul comun T. Gh.
     Instanta  a retinut ca in  baza emiterii ambelor  titluri de proprietate s-a aflat doar  cererea reclamantei T. C. formulata la data de 18.03.1991 adresata Comisiei Locale Goiesti si inregistrata sub nr. 586  prin care aceasta a solicitat, in calitate de succesor  al lui T. Gh., decedat in anul 1972,  reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata totala de 2,81 ha , suprafata regasita in registrul agricol avandu-l ca titular de rol pe autorul T. Gh. (f 57, 63).
     Prin urmare, la baza emiterii acestor titluri de proprietate s-a aflat aceasta cerere de reconstituire formulata de reclamanta, paratul T. I. neformuland cerere de reconstituire, astfel cum a precizat Comisia Locala Goiesti,  cu atat mai mult cu cat nici macar in registrul de intrari-iesiri nu este inregistrata o asemenea cerere a paratului.
     Potrivit art. 8 , al. 2 din Legea 18/1991 de prevederile acestei legi beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamant in cooperativa agricola de productie sau carora li s-a preluat in orice mod teren de catre aceasta, precum si, in conditiile legii civile, mostenitorii acestora (...).
     Totodata, dispozitiile art. 8, al. 3 din acelasi act normativ instituie principiul disponibilitatii care guverneaza materia reconstituirii dreptului de proprietate cu privire la terenurile care se regasesc in patrimoniul cooperativelor agricole de productie, astfel ca, in lipsa unei cereri formulate de persoana care se considera indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate nu se poate proceda la o astfel de reconstituire.
     In aceeasi ordine de idei, conform art. 13, alin. 2 din Legea 18/1991 mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, intrucat terenurile nu s-au gasit in circuitul civil, sunt socotiti repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sunt considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
     Nu exista nicio prevedere legala care ar permite stabilirea dreptului de proprietate din oficiu de catre instanta de judecata, fara a fi necesara formularea unei cereri de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate adresata Comisiei Locale  de aplicare  a legilor fondului funciar.
In aceste conditii, avand in vedere relatiile inaintate la dosarul cauzei de catre intimata Comisia Locala Goiesti potrivit carora paratul T. I. nu a formulat cerere de reconstituire dupa autorul sau T. Gh., cererea reclamantei de anulare a titlurilor de proprietate in sensul de a fi radiat de pe aceste titluri paratul T. I. apare ca intemeiata, acesta din urma nefacand dovada unei asemenea cereri adresate Comisiei Locale, invocand doar un mandat tacit dat surorii sale in acest sens.
     In aceeasi ordine de idei, art. 9, al. 3  din Legea 18/1991 stabileste ca cererea se depune la primaria localitatii sau, dupa caz, la primariile localitatilor in a caror raza teritoriala se afla terenul pentru care urmeaza sa fie reconstituit dreptul de proprietate, personal sau prin posta, cu confirmare de primire (...) si nu direct in fata instantei de judecata, astfel incat, in lipsa unei astfel de cereri adresate comisiei locale reclamantul nu poate fi beneficiarul reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafetelor de teren solicitate prin prezenta actiune.
     Prin urmare, pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate in conditiile legislatiei fondului funciar este necesara formularea unei cereri depuse la comisia locala competenta , excluzandu-se de legiuitor dobandirea acestui drept din oficiu. Ca atare, intreaga legislatie a fondului funciar este guvernata de principiul disponibilitatii.
     Competenta de a primi, inregistra si propune sau nu spre validare apartine in exclusivitate primariei localitatii in a carei raza teritoriala se afla terenul-in cadrul careia s-a constituit comisia locala de aplicare a legilor fondului funciar Aceasta competenta este una exclusiva si nu alternativa.
       Dispozitiile art. 11 (1) din Regulamentul de aplicare a legii 18/1991 stabilesc: potrivit prevederilor legale, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulata de fiecare persoana indreptatita, personal sau prin mandatar.
     In conditiile in care paraul s-ar fi considerat indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafetelor de teren in litigiu in conformitate cu dispozitiile legilor fondului funciar ar fi avut la dispozitie formularea unei astfel de cereri pana la data de 30.11.2005, potrivit art. 9 din Legea 18/1991 modificata. Comisiei Locale Goiesti i-ar fi revenit competenta de a verifica aceasta cerere si inscrisurile doveditoare in vederea propunerii Comisiei Judetene Dolj validarea sau invalidarea persoanei solicitante, Comisiei Judetene revenindu-i competenta de a solutiona contestatiile formulate de persoanele nemultumite de propunerile Comisiei Locale, astfel incat numai hotararile Comisiei Judetene sunt supuse controlului instantei de judecata, nu si cererile de reconstituire formulate pentru prima data in fata instantei.
     Totodata, conform art. 13, al. 2  din Legea 18/1991 mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, intrucat terenurile nu s-au gasit in circuitul civil, sunt socotiti repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sunt considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
     In ceea ce priveste insa aceasta cerere de reconstituire depusa la comisia locala in raza careia se afla terenul, instanta  a retinut ca aceasta poate fi formulata si prin intermediul unui mandatar, indiferent ca este comostenitor sau o alta persoana, insa in ceea ce priveste forma mandatului, acesta trebuie sa fie scris, nu neaparat autentic.
     Prin exceptie insa este posibila existenta unui mandat tacit in cazul in care un comostenitor indreptatit a fost trecut in cererea de reconstituire de catre un alt comostenitor fara ca primul sa ii fi dat un mandat expres, chiar verbal, daca acesta a acceptat consecintele juridice ce decurg din formularea cererii respective.
     Contractul de mandat este un contract prin care o persoana numita mandatar se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte persoane numita mandant care ii da aceasta imputernicire si pe care il reprezinta (art. 1532 si urm. C.civ).
     Contractul de mandat este un contract consensual care ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor , fara a fi supus vreunei forme speciale. Potrivit art. 1533 C.civ. mandatul poate fi expres (scris sau verbal) sau tacit.Mandatul tacit rezulta din imprejurari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor .
     Pe cale de consecinta, cum in aceasta materie este posibila existenta unui mandat tacit intre comostenitori in cazul in care cererea de reconstituire a fost formulata de unul dintre acestia, insa in aceasta cerere este mentionat si celalalt comostenitor, instanta  a apreciat  ca nefondate sustinerile paratului T. I. in sensul prezumtiei existentei unui mandat tacit acordat surorii sale, reclamanta in cauza, atat timp cat din cererea de reconstituire formulata de reclamanta (f 57) reiese indubitabil ca aceasta a fost formulata numai in nume propriu, pe aceasta cerere nefiind mentionat si paratul pentru a se putea deduse existenta unui mandat tacit intre comostenitori.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs atat recurenta intimata  Comisia  Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Goiesti cat si  recurentul intimat  T. Gh. I., criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate.
In recursul formulat de recurentul T. Gh.I.,  s-a aratat ca prima  instanta a interpretat si aplicat gresit prevederile legale incidente.
     Recurentul a sustinut  ca  actiunea ce a  format obiectul dosarului   nr.11028/215/2008 a avut acelasi obiect-nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate si a privit aceleasi parti, iar sentinta civila nr.5764/02.04.2009 al Judecatoriei Craiova a intrat in puterea lucrului  judecat si nu mai poate fi modificata .
     Desi au fost invocate prin intampinare doua exceptii, prima instanta nu s-a pronuntat asupra acestora prin incheiere de sedinta sau in sedinta publica din data de 14 12 2011, inainte de acordarea cuvantului asupra fondului, cu consecinta incalcarii dis part 137 alin 1 si 2 C proc civ si a lipsirii reclamantului de posibilitatea administrarii probatoriilor vizand fondul cauzei.
     Cu privire la interpretarea primei instante referitoare la lipsa unui mandat tacit dat de catre recurent surorii sale, T. C., recurentul a aratat ca este gresita, intrucat nu exista o alta motivatie a existentei certificatului de nastere atasat  cererii de reconstituire.
     Recurentul a mai sustinut ca, desi obiectul dedus judecatii il constituie nulitatea absoluta partiala a titlurilor de proprietate nr.14806/26.04.2010 si nr.1933/05.11.2004, prima  instanta, atat in considerente, cat si in dispozitiv a retinut anularea partiala a titlurilor de proprietate, schimband in totalitate obiectul dedus judecatii.
     Recurenta Comisia Locala de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Goiesti  a aratat ca prin intampinarea depusa  a invocat faptul ca titlul de proprietate nr.14806/2010 a carui nulitate se solicita, a fost emis in  baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile nr.5764/2009, pronuntata de Judecatoria Craiova,  in dosarul nr.11028/215/2008, prin care instanta a retinut si a dispus emiterea unui nou titlul de proprietate, fapt ce nu mai poate fi contrazis printr-o alta hotarare data de aceeasi instanta.
     Mai mult decat atat, reclamanta a fost parte in celalalt dosar, a fost prezenta la toate termenele de judecata si ar fi putut sa  solicite instantei, printr-o cerere reconventionala, nulitatea titlului de proprietate.
     Recurenta  a aratat ca reclamanta nu  a respectat conditiile legale imperative pentru parcurgerea procedurii administrative in fata comisiei locale, respectiv nu a formulat contestatie impotriva actelor premergatoare emiterii titlurilor de proprietate, acte care nu au fost contestate, adresandu-se direct instantei de judecata.
     Obiectul cauzei l-a constituit nulitatea titlurilor de proprietate nr. 14806/26.04.2010 si nr.1933/05.11.2004, iar instanta a dispus anularea acestor titluri, desi pentru titlul de  proprietate nr.1933/05.11.2004, actiunea este prescriptibila, deci  in mod gresit prima instanta  a calificat obiectul dedus judecatii ca fiind anulare pentru acest titlu de proprietate.
     Recurenta invoca, in temeiul art.166 C.pr.civ., exceptia puterii de lucru judecat, exceptie  pe care prima instanta , in baza rolului activ ar fi trebuit  sa o invoce din oficiu.
Analizand recursurile formulate, prin raportare la dispozitiile art.3041 C.pr.civ., la actele si lucrarile dosarului, Tribunalul constata ca nu sunt fondate,urmand a le respinge, pentru urmatoarele considerente;
     Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta T. C. a solicitat sa se constate nulitatea absoluta partiala a celor doua titluri de  proprietate (emise pe numele sau si al paratului T. I., in calitate de mostenitori ai defunctului T.Gh.), in ceea ce priveste mentionarea ca titular a numelui paratului.
     A mai solicitat obligarea  celor doua comisii sa emita noi titluri  in care doar reclamanta sa fie trecuta in calitate de mostenitor al defunctului T. Gh.
     In fapt, reclamanta si-a motivat actiunea pe imprejurarea ca a fost singura mostenitoare a autorului  care a formulat cerere  de reconstituire in temeiul Legii nr.18/1991. Cu toate acestea,  in mod eronat pe cele doua titluri  a fost mentionat si fratele sau, T. I., desi acesta nu a depus cerere, conform prevederilor art.8 si 9 alin.3 din Legea nr.18/1991.
     In drept, reclamanta si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art.III alin.1 lit.a si alin.2 din Legea nr.167/1997.
     In raport de terminologia juridica folosita de reclamanta, de cuprinsul cererii de chemare in judecata, starea de fapt si de drept descrisa, de natura dreptului ce se doreste a fi ocrotit si scopul urmarit prin promovarea actiunii, nu exista nicio indoiala ca actiunea de fata este una prin care se tinde la constatarea nulitatii absolute a celor doua  titluri de proprietate in ceea ce-l priveste pe parat, mentionat ca titular si obtinerea unor noi titluri in care sa figureze ca titulara numai reclamanta. Motivul de nulitate absoluta invocat este acela al lipsei indreptatirii paratului la reconstituirea dreptului de proprietate datorita nerespectarii dispozitiilor legale care impun formularea unei cereri adresate comisiei locale.
     Prima instanta a analizat si solutionat cererea de chemare in judecata in limitele fixate de reclamant, dand o rezolvare corecta raportului juridic litigios dedus judecatii.
     In aceste conditii, este lipsita de relevanta si de consecinte juridice imprejurarea ca in dispozitivul hotararii judecatoresti s-a folosit impropriu termenul de "anulare", ce desemneaza o cauza de nulitate relativa.
     In plus, se retine ca nu exista nicio  deosebire, din punct de vedere al efectelor juridice produse, intre nulitatea absoluta si cea relativa, ambele avand drept consecinta desfiintarea retroactiva a titlului de proprietate.
     Prin urmare, Tribunalul constata ca nu sunt  intemeiate criticile comune din cele doua recursuri referitoare la calificarea si analizarea gresita a actiunii de catre prima instanta, cu schimbarea obiectului dedus judecatii.
     Nefondate sunt si criticile invocate in ambele recursuri, ce vizeaza incalcarea institutiei autoritatii de lucru  judecat si pierderea dreptului reclamantei de a solicita anularea titlului de proprietate nr.14806/2010.
     Nu pot fi retinute nici exceptia autoritatii de lucru judecat si nici prezumtia puterii de lucru judecat.
     Actiunea anterioara a avut  o cauza juridica diferita si anume neindreptatirea la reconstituirea dreptului de proprietate a celei de-a treia persoane mentionate pe titlul emis initial, 1782/2004, T. Gh.R., dat fiind ca aceasta nu avea vocatie succesorala fata de autorul reconstituirii, T. Gh. Observand  cuprinsul sentintei civile nr.5764/2009 a Judecatoriei Craiova se constata nu numai ca in cauza respectiva nu s-a invocat motivul de nulitate din prezenta actiune ( care il constituie lipsa indreptatirii celei de-a doua persoane mentionate  pe titlu, T. I., datorita neformularii cererii de reconstituire), dar si ca in litigiul anterior analiza si cercetarea judecatoreasca s-au circumscris  si limitat la pretentia si fundamentul invocate in respectiva actiune, neantamandu-se in nici un fel starea de  fapt si de drept din cererea de fata.
     De aceea, reclamanta are dreptul de a investi  instanta judecatoreasca cu prezenta actiune, ce se intemeiaza pe un alt motiv de nulitate absoluta, neputandu-i-se opune puterea lucrului judecat, deoarece nu poate fi vorba de repunerea in discutie a unei chestiuni litigioase transate prin hotarare judecatoreasca irevocabila.
     Nici principiul stabilitatii juridice si nici neexercitarea dreptului la actiune de catre reclamanta in cadrul litigiului anterior ( invocate in motivele de recurs) nu-i pot aduce atingere dreptului acesteia de acces la instanta al  si la un proces echitabil, reglementat de  normele europene, ce au devenit parte integranta din dreptul national.
     Pe de alta parte, dreptul la actiunea in constatarea nulitatii absolute este un drept imprescriptibil extinctiv, ceea ce inseamna ca titularul poate sa il exercite oricand.
     Este adevarat ca reclamanta avea  posibilitatea exercitarii acestuia in cadrul litigiului anterior, insa acesta era o simpla optiune, iar neurmarea unei cai  pentru care o parte are un drept de optiune nu poate conduce la pierderea exercitarii dreptului insusi.
     Nici criticile din recursul paratului referitoare la modalitatea gresita de analizare si de solutionare a celor doua exceptii, odata cu fondul cauzei, cu toate ca au fost invocate prin intampinare si ar fi trebuit solutionate inainte de intrarea in dezbaterile asupra fondului, nu sunt apte sa conduca la reformarea sentintei.
     Faptul ca instanta  nu s-a pronuntat separat prin incheierea de sedinta ori inainte de acordarea cuvantului pe fond asupra acestora, ci a ales sa le analizeze si sa le solutioneze in cadrul hotararii judecatoresti, nu este de natura sa aduca nicio vatamare recurentului si sa atraga nelegalitatea sentintei, de vreme ce ele au fost puse in discutia partilor, respectandu-se principiul contradictorialitatii si al dreptului  la aparare, li s-a dat o dezlegare juridica corecta (analizata si de instanta de recurs cu prilejul criticii anterioare), iar nerezolvarea lor cu prioritate nu a impietat asupra administrarii probele ce vizau fondul cauzei.
     Cat priveste motivul de recurs legat de fondul cauzei si care se refera la aprecierea si interpretarea eronata a probatoriului cauzei, din care  rezulta, contrar celor retinute de instanta,  existenta mandatului tacit, se au in vedere urmatoarele:
     Dispozitiile art.8 alin.3, art.9 alin.3 din Legea nr.18/1991, precum si dispozitiile art.11 din Regulamentul de aplicare a Legii nr.18/1991, conditioneaza stabilirea  dreptului de proprietate de formularea unei cereri scrise, adresate  comisiei locale de aplicare a legii fondului  funciar.
     Dispozitiile legale aratate au caracter imperativ, ceea ce inseamna ca reconstituirea dreptului de proprietate nu se poate face in lipsa unei cereri scrise, iar emiterea  actelor de reconstituire cu nerespectarea cerintei legale imperative este sanctionata cu nulitatea absoluta.
     Cum legea speciala nu contine prevederi exprese legate de formularea cererii de reconstituire in mod  personal, devine aplicabil dreptul comun  in materie,  in sensul ca este posibila formularea ei si prin intermediul unui  mandatar.
     Posibilitatea formularii unei cereri scrise de reconstituire, prin mandatar, exista doar in situatia in care in cuprinsul  cererii este mentionat si numele unei alte  persoane, in calitate de beneficiar al reconstituirii. In lipsa unei astfel de mentiuni, nu suntem in prezenta unei cereri scrise, formulate prin mandatar si, prin urmare, nu este indeplinita conditia legala a formei scrise a solicitarii de retrocedare.
     Aceasta este si situatia din speta.
     Cum in cererea adresata de reclamanta  comisiei locale nu este mentionat si numeste recurentului-parat nu putem vorbi de o cerere formulata de acesta din urma, prin mandatar.
     In aceste conditii, este lipsita de relevanta dovedirea existentei unui mandat tacit intre parti in vederea investirii comisiei locale, de vreme ce aceasta sesizare nu a fost realizata in forma scrisa prevazuta de lege de catre  recurent.
     De altfel,  in cauza nici nu s-a facut dovada unor imprejurari de fapt din care sa rezulte in mod neindoielnic acordul de vointa al partilor de  a incheia un contract de mandat.
     Simpla atasare a certificatului de nastere al recurentului la cererea de reconstituire nu poate avea semnificatia neechivoca a unui mandat tacit, putand fi realizata si in scopul aducerii la cunostinta comisiei a existentei mai multor mostenitori, in scopul conexarii cererilor acestora si a facilitatii derularii procedurii de retrocedare.
     Recurentul  a mai invocat, in sprijinul dovedirii mandatului tacit, faptul folosirii si lucrarii impreuna cu intimata a  terenului reconstituit.
     Dincolo de faptul ca aceasta sustinere nu este dovedita prin probele  administrate in cauza, ea nici nu poate conduce la concluzia  unei incredintari a mandatului, de catre recurent, intimatei-reclamante, ci doar la ideea unei acceptari tacite a mandatului de catre recurent, imprejurare care ar fi avut relevanta doar in situatia in care s-ar  contesta acordul de vointa al paratului, iar nu al reclamantei. Or, in speta, reclamanta, invocand faptul ca paratul nu a formulat cerere de reconstituire, contesta implicit incredintarea mandatului de catre acesta si acordul sau de vointa pentru incheierea contractului de mandat.
     Se mai retine ca, imprejurarea lucrarii terenului de catre recurent nu poate  avea semnificatia neechivoca a realizarii unui mandat tacit pentru formularea cererii de reconstituire.
     Astfel, luarea in stapanire a terenului de catre recurent se putea face si in temeiul unei simple conventii incheiate intre parti privind lucrarea terenului.
     In ceea ce priveste critica referitoare la faptul ca reclamanta nu a formulat contestatie impotriva actelor premergatoare, Tribunalul are in vedere retinerea justa si necombatuta a primei instante potrivit careia dreptul la actiunea in  constatarea nulitatii titlului emis in favoarea persoanei neindreptatite la reconstituire este distinct si neconditionat de exercitarea sau neexercitarea  dreptului recunoscut de Legea nr.18/1991 de a formula plangere impotriva actelor premergatoare emiterii titlului  de proprietate.
     De aceea, actiunea in constatarea nulitatii, fiind imprescriptibila, poate fi formulata oricand, reclamanta neputand fi considerata decazuta din dreptul de a invoca un motiv de nulitate absoluta  prin faptul ca nu a urmat calea contestarii actelor premergatoare.
     In consecinta, fata de cele mai sus expuse, recursurile se vor respinge ca nefondate, in temeiul dispozitiilor art.312 C.pr.civ.
     In temeiul art.274 C.prc.cvi., fiind in culpa procesuala, vor fi obligati recurentii  in solidar  catre  intimata Temelie Constanta la 500 lei cheltuieli de judecata , reprezentand onorariu de avocat.
     

8