Admisibilitatea actiunii unui reclamant - fost student, absolvent al Universitatii SP, pentru obligarea Universitatii si Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului la emiterea diplomelor in conditiile legii.

Asupra recursului de fata constata ca :
La data de 17.07.2012,. reclamantul B C din B a chemat in judecata pe paratii  USH  si Ministerul Educatiei Cercetarii Tineretului si Sportului solicitand obligarea paratei USH la eliberarea diplomei de licenta si suplimentului de diploma aferent pentru reclamant, obligarea paratei MECTS sa aprobe tipizarea formularelor de diploma de licenta pentru reclamanti si obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata.
Actiunea reclamantului a format obiectul dosarului 7686/62/2012 al Tribunalului Brasov .
In acest dosar instanta de fond a pronuntat sentinta civila nr. 7220/CA/17.12.2012 a Tribunalului Brasov.
Prin aceasta hotarare s-au dispus urmatoarele :
S-a respins actiunea formulata de reclamantul B C in contradictoriu cu paratii U S H si  Ministerul Educatiei, Cercetarii,Tineretului si Sportului si s-a respins cererea de chemare in garantie formulata de parata U S H Bucuresti.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut in fapt si in drept urmatoarele:
Reclamantul potrivit propriilor sustineri a urmat, in perioada 2006-2009 cursurile Facultatii de Management, specializarea management, forma de invatamant ID (invatamant la distanta). A absolvit aceasta facultate, a sustinut si a promovat examenul de licenta in sesiunea iulie 2009. Reclamantul nu a facut dovada ca i s-ar fi eliberat o adeverinta de absolvire.
Asupra cererii de obligare a paratelor sa elibereze diploma de licenta instanta a retinut urmatoarele:
USH a fost infiintata prin Leg. 443/2002. Cf. art. 2 USH din Bucuresti s-a infiintat cu urmatoarele facultati si specializari acreditate:
a) Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, specializarea limba si literatura straina A (engleza, franceza) - limba si literatura straina B (franceza, engleza, germana, spaniola, italiana, rusa, latina), cu predare in limba romana;
b) Facultatea de Drept, specializarea drept, cu predare in limba romana;
c) Facultatea de Educatie Fizica si Sport, specializarea educatie fizica si sport, cu predare in limba romana;
d) Facultatea de Management Financiar-Contabil, specializarea contabilitate si informatica de gestiune, cu predare in limba romana.
Potrivit art. 3, "dupa intrarea in vigoare a prezentei legi in structura USH i vor intra si facultatile, colegiile si specializarile, altele decat cele mentionate la art. 2, acreditate sau autorizate provizoriu prin hotarare a Guvernului, conform legii".
Asadar, initial, prin legea de constituire a USH, nici nu exista USH B. Ulterior insa, in conformitate cu art. 3 din Leg. 443/2002, au fost acreditate sau autorizate provizoriu prin hotarari de Guvern si alte facultati.
Au fost analizate hotararile de Guvern pentru a verifica daca Facultatea de Management din B a fost acreditata vreodata sa organizeze forma de invatamant la distanta (ID) intrucat disputa dintre parate de la aceasta porneste, MECTS refuzand eliberarea tipizatelor de diplome de licenta intrucat sustine ca parata USH nu a avut acreditare pentru forma de invatamant la distanta (ID in cadrul Facultatii de Management din B.
HG 410/2002, prin Anexa nr. 3, stabileste institutii de invatamant superior particular cu specializari autorizate sa functioneze provizoriu. La pct. 14 se regaseste USH - invatamant universitar de lunga durata la zi (ZI), 4 ani si, in cadrul acesteia, Facultatea de Management Brasov. Asadar, prima mentionare a acestei facultati este facuta prin HG 410/2002, fiind autorizata provizoriu doar cu forma de invatamant la zi (lunga durata). Aceasta hotarare a fost ulterior completata si modificata cf. celor ce urmeaza:
Prin HG 944/2002 - Anexa 2 - la pct. 6 figureaza U "S H" din Bucuresti, iar printre specializarile autorizate sa functioneze provizoriu se numara Facultatea de Management B - cu durata studiilor de 4 ani si forma de organizare - la zi.
Si HG 693/2003, prin Anexa 2 - la pct. 6 figureaza USH - Invatamant universitar de lunga durata - la zi (Zi), printre Specializarile acreditate fiind si Facultatea de Management B - specializare: management; 240 credite - forma de invatamant - ZI.
Pentru prima data, prin HG 1082/11.09.2003, in anexa 2, la pct. 6, se prevede U "S H" din Bucuresti  - Invatamant universitar de lunga durata - la zi (Zi), la distanta (ID), cu frecventa redusa (FR)- Facultati acreditate; printre specializarile acreditate/autorizate sa functioneze provizoriu se numara si Facultatea de Management B - acreditata - 240 credite, forma de invatamant la zi sau frecventa redusa (ZI/FR). 
Aceeasi forma de invatamant este acreditata pentru Facultatea de Management B din cadrul USH si prin HG 940/10.06.2004 (anexa 2 pct. 6), respectiv ZI/FR, 240 credite.
De asemenea, si prin HG 1609/2004 - anexa 2, pct. 6 Facultatea de Management B figureaza ca fiind acreditata pentru forma de invatamant la Zi/FR, cu un nr. de 240 credite.
In HG 916/2005 - Anexa 1B - in cadrul Institutiilor de invatamant superior particular - la pct. 6 figureaza USH Bucuresti - Facultatea de Management B.
Prin HG 916/2005, s-a aprobat structura institutiilor de invatamant superior acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, pe facultati si departamente, prevazuta in anexa nr. 1. De asemenea, s-a aprobat structura institutiilor de invatamant superior autorizate sa functioneze provizoriu si specializarile acestora, prevazuta in anexa nr. 2. Aceste structuri si specializari prevazute in anexele nr. 1 si 2 s-a stabilit, cf. art. 5, sa functioneze incepand cu anul universitar 2005/2006, pentru anul intai de studii.
Prin anexa 1B referitoare la "INSTITUTII DE INVATAMANT SUPERIOR PARTICULAR", la pozitia 6 figureaza USH Bucuresti cu o serie de facultati si la Brasov, printre acestea regasindu-se si Facultatea de management. Prin anexa 3 a actului normativ mentionat se stabileste "structura specializarilor din domeniile studiilor universitare de
licenta continute in Hotararea Guvernului nr. 88/2005" si, in cazul managementului, specializarile sunt"management - managementul dezvoltarii rurale durabile".
Si prin HG 676/2007-anexa3, pct.6, s-a stabilit structura USH,  domeniile de studii universitare de licenta si specializarile acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, regasindu-se si facultatea de psihologie/pedagogie de la B, cu domeniul de licenta psihologie si stiintele educatiei si acreditare pentru aceeasi specializare. Prin Anexa 1 se stabileste Nomenclatorul domeniilor de studii universitare de licenta si al specializarilor
din cadrul acestora, al specializarilor reglementate sectorial si/sau general, precum si numarul de credite de studiu transferabile. Pentru specializarea in discutie se stabileste un nr. de 180 de credite de studiu transferabile fiind evident ca acest nr. este pentru cei care au urmat cursuri la zi, aspect ce rezulta din interpretarea dispozitiilor art. 4 din Leg. 288/2004.
Fata de Leg. 443/2002 si de Hotararile de Guvern analizate anterior, instanta a constatat ca Facultatea de Management B nu a fost niciodata acreditata cu forma de invatamant la distanta (ID), ci doar cu forma de invatamant la zi (ZI) si frecventa redusa (FR), cu un nr. de credite ce trebuiau acumulate de 240.
Legea 84/1995 prevede, intr-adevar, prin art. 60, ca formele de invatamant cu frecventa redusa si la distanta se pot organiza doar de acele facultati care au si forma de invatamant la zi.
Asadar, organizarea unor forme de invatamant cu frecventa redusa sau/si la distanta nu reprezinta un drept al universitatilor, ci o vocatie. Nu este suficient doar sa existe, in cadrul universitatii, facultati care au si forma de invatamant la zi, ci este obligatoriu ca, pentru organizarea unor forme de invatamant cu frecventa redusa sau/si la distanta sa existe acreditare obtinuta in conditiile OUG 75/2005. Doar asa exista garantia ca se asigura calitatea educatiei.
Acest aspect rezulta cu prisosinta din Hotararile de Guvern analizate mai sus, prin care U S H  a obtinut, initial, autorizare provizorie pentru Facultatea de Management - cursuri la zi (HG 410/02 - Anexa 3, pct. 14, HG 944/2002 - Anexa 2, pct. 6), iar, ulterior, acreditare pentru cursuri la ZI (HG 693/2003 - Anexa 2, pct. 6), pentru ca, in septembrie 2003 sa se obtina acreditare atat pentru forma de invatamant la zi, cat si pentru FR (frecventa redusa). Deci, inca de la infiintare, U S H a urmat procedura de autorizare si de acreditare pentru orice forma de invatamant, fie ca era vorba de invatamant la zi sau cu frecventa redusa. Insa, niciodata, parata U S H nu a fost nici autorizata provizoriu si, cu atat mai putin, nu a fost acreditata ca in cadrul Facultatii de Management din B sa existe forma de invatamant la distanta (ID).
Din actele dosarului si din HG-urile enumerate nu rezulta ca parata USH a fost acreditata pentru forma de invatamant la distanta pentru specializarea management din cadrul Facultatii de management Brasov, fiind incalcate dispozitiile Leg. 88/1993 si ale OUG 75/2005.
Chiar daca reclamantul a sustinut un examen de licenta la parata USH, aceasta a urmat cursuri intr-o forma de invatamant care nu era acreditata. Mai mult, dupa cum rezulta atat din foaia matricola cat si din adeverinta eliberata de parata USH, aceasta a urmat, la distanta, cursuri pe o perioada de 3 ani.
Cf. dispozitiilor art. 4 din Leg. 288/2004, "(1) Studiile universitare de licenta corespund unui numar cuprins intre minimum 180 si maximum 240 de credite de studiu transferabile, conform Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS). (2) In sensul prezentei legi, creditele de studiu transferabile sunt valori numerice alocate unor unitati de cursuri si altor activitati didactice. Prin creditele de studiu transferabile se apreciaza, in medie, cantitatea de munca, sub toate aspectele ei, efectuata de student pentru insusirea unei discipline. (3) La invatamantul de zi, durata normala a studiilor universitare de licenta este de 3-4 ani si corespunde unui numar de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu. Durata studiilor de licenta pentru invatamantul tehnic este de 4 ani. (4) La invatamantul seral, durata studiilor pentru obtinerea numarului de credite de studiu transferabile, necesare absolvirii, este mai mare cu un an fata de cea de la invatamantul de zi in domeniul respectiv. (5) Durata studiilor pentru obtinerea creditelor de studiu transferabile la invatamantul  cu frecventa redusa si la distanta se reglementeaza prin hotarare a Guvernului. (6) Studiile universitare de licenta asigura un nivel de calificare adecvat exercitarii unei profesii in vederea insertiei pe piata fortei de munca, prin cunostinte generale si de specialitate corespunzatoare. (7) In cadrul studiilor universitare de licenta este obligatorie efectuarea unor stagii de practica".
Fata de dispozitiile legale citate, instanta a constatat ca, desi reclamantul a urmat o forma de invatamant la distanta (ID), aceasta a absolvit facultatea si a participat la examenul de licenta ca si cand ar fi urmat o forma de invatamant la zi, dupa numai 3 ani si cu doar 180 ECTS. Fiind mai putin decat invatamantul seral, este evident ca durata studiilor reclamantului nu putea fi de doar 3 ani iar totalul creditelor trebuia sa fie superior celui avut, de 180 ECTS.
Cu alte cuvinte, sustinerea examenului de licenta s-a facut de catre reclamant, cu concursul paratei U S H, cu incalcarea dispozitiilor Leg. 288/2004.
U S H nu era indreptatita sa inmatriculeze, sa elibereze adeverinte, sa desfasoare procesul de invatamant pentru forma de invatamant la distanta in conditiile in care nu a urmat etapa de autorizare provizorie si acreditare si sa organizeze examenul de licenta pentru absolventii formelor de invatamant neacreditate.
Parata U S H nu poate invoca autonomia universitara care nu implica o autonomie de reglementare decizie inafara cadrului legal, ci, asa cum a retinut ICCJ prin Decizia nr. 4726/29.10.2009, presupune "interzicerea oricaror ingerinte, dar numai in masura in care sunt de natura ideologica, politica ori religioasa".  De asemenea, nu poate fi invocata nici discriminarea raportat la studentii care au absolvit cursuri similare intr-o alta perioada, deoarece instanta nu poate accepta in speta de fata ca o situatie  de fapt nelegala care a profitat altor persoane sa fie extinsa la toti, inclusiv la reclamant, doar pentru ca acea situatie nu a fost analizata  si cenzurata din punct de vedere al legalitatii.
Chiar daca reclamantul si parata USH se prevaleaza de o adeverinta emisa de parata USH, si chiar daca acest act nu a fost anulat, instanta nu poate, prin pronuntarea unei hotarari, sa legalizeze o situatie de fapt ilegala. Practica ICCJ s-a intemeiat, in principal, pe aceasta adeverinta. Dar nu se poate sustine ca paratul MECTS ar fi in culpa prin aceea ca nu a solicitat anularea adeverintei deoarece este evident ca, fata de nr. de absolventi ai USH (mii) ar fi fost imposibil ca MECTS sa monitorizeze si sa atace in contencios fiecare adeverinta de acest fel. Cata vreme emiterea adeverintei s-a facut cu incalcarea dispozitiilor Legii invatamantului, nu poate produce efecte juridice chiar daca acest act nu a fost revocat sau anulat. De prezumtia de legalitate sau veridicitate se bucura doar actele administrative emise cu respectarea dispozitiilor legale iar adeverinta, dupa cum am aratat, s-a emis cu incalcarea dispozitiilor Leg. 443/2002, a Leg. 84/1995, a Leg. 288/2004 si a celorlalte acte enuntate mai sus.
Insasi parata U S H recunoaste necesitatea autorizarii si acreditarii tuturor formelor de invatamant, inclusiv a celor la distanta sau cu frecventa redusa.
Raportat tuturor argumentelor de fapt si de drept expuse, intrucat calitatea de licentiat nu a fost obtinuta cu respectarea dispozitiilor Legii invatamantului si ale Leg. 288/2004, instanta a respins actiunea formulata de reclamanti si pe cale de consecinta si cererea de chemare in garantie formulata de parata USH in contradictoriu cu MECTS.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs in termen legal reclamantul B C,   criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie , solicitand admiterea recursului, modificarea sentintei civile atacate in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata cu aplicarea prevederilor art.304/1 Cod procedura civila.
In dezvoltarea criticilor de recurs se aduc urmatoarele argumente de nelegalitate a sentintei civile atacate:
Prin cererea de chemare in judecata, reclamantul a absolvit Facultatea de Management din B, specializarea Management, din cadrul U S H, ciclul I- studii universitare de licenta (sistem Bologna), promotia 2009 si a sustinut si promovat examenul de licenta in sesiunea iulie 2009, asa cum rezulta si din raspunsul paratei U S H atasat prezentei.
Ulterior promovarii acestui examen, nu a fost eliberata diploma de licenta si suplimentul aferent acesteia, desi a solicitat acest lucru, atat verbal cat si in scris, dupa cum urmeaza:
- la data de 30.05.2012, conform confirmarii de primire anexate prezentei, a solicitat paratei U S H Bucuresti sa procedeze la  eliberarea diplomei de licenta si suplimentului de diploma aferent pentru subsemnatul, solicitare la care a primit raspuns conform adresei nr.9352/29.06.2012 si prin care se aratau urmatoarele: "U S H a intreprins demersurile necesare pentru obtinerea de la Ministerul Educatiei, Tineretului, Cercetarii si Sportului, a aprobarilor legale pentru tiparirea formularelor de diploma de licenta pentru absolventii promotiei 2009...in momentul in care vom primi formularele de diploma de licenta, angajatii nostri, prin compartimentul de specialitate, vor completa neintarziat un formular pentru dumneavoastra, ca absolvent al Universitatii noastre".
- de asemenea, la data de 28.05.2012, conform adresei inregistrate sub nr. 17610, a solicitat paratei Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului Si Sportului, sa aprobe tipizarea formularului de diploma de licenta pentru reclamant, solicitare la care a primit raspuns conform adresei nr.17610/27.06.2012 si prin care se aratau urmatoarele: " pentru promotia 2009, MECTS a emis in anul 2010, in lunile iunie, octombrie Si noiembrie, avize in vederea ridicarii de catre U S H a tipizatelor de la R SA pentru actele de studii, numai pentru specializarile care au functionat legal, aprobate prin hotarari de guvern"
In temeiul art.11, activitatea de completare a formularelor actelor de studii se efectueaza in termen de maxim 12 luni de la finalizarea studiilor, iar pe baza dispozitiilor art.20, titularii au dreptul sa solicite eliberarea actelor de studii completate, dupa termenul aprobat de Senatul institutiei, care poate fi de cel mult 12 luni de la finalizarea studiilor.
In continutul capitolului VII din Metodologia organizarii Si desfasurarii examenelor de finalizare a studiilor emisa de U S H si  inregistrata sub nr.1405/12.05.2009 se prevede ca universitatea respectiva (in speta, S H) s-a obligat sa elibereze diploma de licenta, insotita de suplimentul la diploma, in cel mult 12 luni de la incheierea examenului de licenta, pana la eliberarea diplomei de licenta, facultatile putand elibera, la cerere, adeverinte prin care sa se certifice promovarea examenului de licenta, precum si rezultatele la examenul de licenta Si valabilitatea adeverintei pana Ia elaborarea diplomei.
H.G. nr. 1175/2006 este actul normativ prin care s-au prevazut domeniile de studii  universitare de licenta si specializarile din cadrul acestora si numarul de credite de studiu transferabile incepand cu anul universitar 2006-2007, pentru studentii admisi in anul I. Pentru domeniul "Stiinte economice" s-au prevazut, in domeniul de studiu universitar de licenta "Management", specializarile "Management" si "Managementul dezvoltarii rurale durabile".
Conform Ordinului Ministerului Educatiei Si Cercetarii nr.3404/07.03.2006 privind aprobarea criteriilor generale de organizare si desfasurare a admiterii in ciclul de studii universitare de licenta pentru anul 2006-2007, admiterea in invatamantul superior se organizeaza numai in institutiile care au in structura domeniilor de studiu specializari acreditate Si specializari care au obtinut autorizatia de functionare provizorie. Formele de invatamant cu frecventa redusa sau de invatamant la distanta pot fi organizate numai de catre universitatile care organizeaza cursuri de zi in domeniile respective Si care dispun de departamente specializate.
Recurentul s-a inscris la studiile Facultatii de Management din B, specializarea Management, din cadrul U S H B, ciclul I- studii universitare de licenta (sistem Bologna), in anul 2006, forma de invatamant ID, promovand examenul de licenta in sesiunea iulie 2009. Ca atare, Facultatea de Drept si Administratie Publica a recunoscut titlul de licentiat in drept pentru reclamant, asa cum rezulta din raspunsul paratei U S H atasat prezentei.
Prin urmare, cata vreme parata U S H a recunoscut faptul ca reclamantul a urmat cursurile pe care le-a organizat la formele de invatamant legal stabilite si a emis acte ce recunosc parcurgerea studiilor universitare si calitatea de licentiat in stiinte economice a acestuia, se impune admiterea prezentei actiuni si obligarea paratei sa procedeze la eliberarea diplomei de licenta si a suplimentului de diploma pentru reclamant, avand in vedere si jurisprudenta constanta a instantelor de judecata in privinta absolventilor de drept si administratie publica ai U S H ce au promovat cursurile unor facultati autorizate provizoriu sau acreditate in cadrul universitatii, cum este cazul si altor absolventii ai promotiei iulie 2009.
De asemenea, recurentul a sustinut ca la analizarea motivelor de recurs trebuie avut in vedere si practica Curtii de Apel cu privire la acest gen de actiuni, care a fost in sensul admiterii lor.
      In acest sens, ICCJ a dat castig de cauza absolventilor U S H prin urmatoarele decizii irevocabile : - deciziile civile nr.5656/24.11.2011, 5722/29.11.2011. 628/08.02.2012, 690/09.02.2012, 708/10.02.2012, 709/10.02.2012. 1007/24.02.2012, 1008/24.02.2012.
Recursul a fost declarat in termen legal si timbrat conform legii.
In cauza fata de recursul declarat de reclamant, Ministerul Educatiei Nationale in calitate de parat chemat in garantie a formulat intampinare (filele 13-14 dosar) prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea sentintei Tribunalului Brasov ca nelegala, pentru argumentele expuse in intampinarea depusa in recurs.
La randul sau parata U S H Bucuresti, a formulat intampinare la recursul, solicitand respingerea acestuia ca nefundat, dezvoltand sustinerile sale la filele 18-20 dosar recurs.
In sensul respingerii recursului a depus inscrisuri - practica judiciara si comunicarea MECTS catre Universitate privind eliberarea formularelor tipizate pentru minister.
In cauza, la termenul din 5.06.2013 recurentul prin avocat ales, a depus practica judiciara a Tribunalului, Curtii de Apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie  in domenii in sensul admiterii actiunii reclamantului cu obiect similar.
Curtea, examinand actele si lucrarile dosarului, sentinta civila nr. 7220/CA/17.12.2012 a Tribunalului Brasov prin prisma criticilor de recurs, raportat la prevederile legale aplicabile in speta si fata de prevederile Legii nr. 554/2004 modificata si avand in vedere prevederile art. 304/1 Cod procedura civila constata recursul declarat in cauza de reclamantul B C ca fondat pentru urmatoarele considerente :
Din verificarea intregului probatoriu administrat in cauza, fata de prevederile legale invocate de recurentul reclamant in actiune si in recurs si fata de dispozitiile legale retinute de instanta de fond in hotararea data, vazand obiectul actiunii reclamantului, raportat la prevederile art.1, art.8 si 18 din Legea contenciosului administrativ nr.554/20904 rezulta ca in mod gresit a apreciat si retinut instanta de fond situatia de drept si de fapt dedusa judecatii, pronuntand o hotarare gresita, data cu aplicarea gresita a legii si interpretare gresita a probelor de la dosar.
Fata de argumentele din actiunea reclamantului, refuzul paratei de a-i elibera diplomele pentru studiile absolvite la U S H  si vazand criticile din recurs se retine ca in fapt si in drept criticile aduse de reclamant cu privire la sentinta atacata sunt intemeiate si vor fi retinute ca legale in sensul admiterii recursului si modificarii sentintei civile atacate in tot in sensul ca va admite actiunea formulata de reclamantul B C in contradictoriu cu parata U S H Bucuresti, va admite in parte cererea de chemare in garantie formulata de parata U S H Bucuresti in contradictoriu cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si-n consecinta va obliga parata U S H Bucuresti la eliberarea diplomei de licenta si a suplimentului de diploma catre reclamantul B C, va obliga chemata in garantie Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sa aprobe tiparirea formularelor tipizate constand in Diploma de licenta si suplimentul la diploma pentru reclamantul B C si va respinge cererea paratei privind sanctionarea chematei in garantie in baza art. 24 alin.2 din Legea nr. 554/2004.
In acest sens se retine ca intemeiata cererea de chemare in judecata a paratei U S H, care trebuie sa-i elibereze actele solicitate pentru studii superioare efectuate, pentru a putea valorifica drepturile sale fata de studiile absolvite in conditiile legii, reclamantul neavand vreo culpa pentru refuzul eliberarii acestor acte de studii.
Cat priveste cererea de chemare in garantie formulata de parata U S H, aceasta este justificata si legala, iar in baza art.61-63 Cod procedura civila va fi admisa in parte in sensul celor cuprinse in dispozitivul prezentei decizii data in recurs.
Referitor la cererea paratei de a fi sanctionata chemata in garantie MECTS , instanta de recurs constata ca aceasta cererea este nejustificata conform Legii nr. 554/2004 intrucat aplicarea acestor sanctiuni cu amenda se poate solicita de partea interesata in conditiile in care ea are o hotarare definitiva si irevocabila pronuntata de instanta de contencios administrativ, iar partea obligata, in speta MECTS, refuza sa o puna in executare la cerere in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii respective.
In speta se constata ca nu sunt incidente prevederile art. 24 alin.2 din Legea nr. 554/2004.
Ca atare se va respinge acest capat din cererea de chemare in garantie formulata de U S H (filele 54-56 dosar fond) ca nelegal si netemeinic.
Prin urmate criticile de recurs fiind justificate vor fi retinute constatand ca in speta reclamantul a urmat cursurile Facultatii de Management  din B ale U S H - specializarea Management, sesiunea 2009.
U S H este institutie de invatamant superior infiintata prin Legea 443/2002, fiind prevazut de art. 3 ca "Dupa intrarea in vigoare a prezentei legi in structura U "S H" din Bucuresti vor intra si facultatile, colegiile si specializarile, altele decat cele mentionate la art. 2. acreditate sau autorizate provizoriu prin hotarare a Guvernului, conform legii."
Fara a se contesta acreditarea universitatii parate in ceea ce priveste
specializarea Management din cadrul Facultatii de Management incepand cu anul 2005, refuzul chematului in garantie de a aproba eliberarea tipizatului pentru diploma in favoarea reclamantului a fost motivat prin aceea ca acreditarea vizeaza exclusiv forma de invatamant de zi, in timp ce reclamantul a urmat o forma de invatamant neacreditata, respectiv frecventa redusa/la distanta.

Curtea retine ca, in conformitate cu art.29 alin.3 din OUG nr.75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, "In invatamantul superior evaluarea si acreditarea se fac la nivelul structurilor institutionale pentru fiecare program din ciclul de licenta, care duce la o calificare universitara distincta."
De asemenea, art.60 alin. l din Legea nr.84/1995 prevedea ca "activitatea didactica se poate organiza in urmatoarele forme: de zi, seral, cu frecventa redusa si la distanta. Formele de invatamant seral, cu frecventa redusa si la distanta pot fi organizate de institutiile de invatamant superior care au cursuri de zi"
In considerarea acestor dispozitii, universitatea parata a organizat forme de invatamant cu frecventa redusa si la distanta pentru specializarea Management din cadrul Facultatii de Management, fara ca recurentul, considerand ca nu sunt respectate standardele de calitate, sa ia masurile prevazute de art.34 din OUG nr.75/2005 pentru incetarea definitiva a scolarizarii in cadrul programului respectiv de studii.
In egala masura, instanta nu a fost investita cu analiza existentei sau valabilitatii autorizarii/acreditarii programului de studiu urmat de reclamant, astfel ca apararile recurentului in acest sens nu pot fi avute in vedere.
Mai mult, instanta suprema a statuat in mod constant ca admiterea cererii de chemare in garantie asigura punerea efectiva in executare a hotararii in conditiile in care eliberarea diplomelor de licenta este conditionata de aprobarea tiparirii formularelor tipizate a acestor acte de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului in calitate de autoritate competenta.
Pentru considerentele expuse, apreciind ca motivele invocate de recurent
sunt fondate, urmeaza a admite recursul ca atare, in baza art.312 alin. l Cod
procedura civila.

         Decizia nr. 3168/R/12 iunie 2013,    Dosar nr. 7686/62/2012, redactat - judecator MI