Anulare titlu de proprietate. Calificarea gresita a actiunii ca plangere impotriva hotararii Comisiei Judetene de Aplicare a fondului Funciar. Semnarea actiunii doar de un singur reclamant, lipsa imputernicirii din partea celorlalti reclamanti.

Anulare titlu de proprietate. Calificarea gresita a actiunii ca plangere impotriva hotararii Comisiei Judetene de Aplicare a fondului Funciar. Semnarea actiunii doar de un singur reclamant, lipsa imputernicirii din partea celorlalti reclamanti.
Atata vreme cat reclamantii au solicitat anularea titlului de proprietate emis paratului, instanta incalca principiul disponibilitatii partilor prin calificarea actiunea formulata de catre reclamanti ca fiind o plangere impotriva hotararii Comisiei Judetene de Aplicare a fondului Funciar, invocand din oficiu exceptia tardivitatii introducerii plangerii aplicand gresit dispozitiile art.54 alin. 2 din Legea 18/1991 fata de cadrul procesual stabilit de petenti prin cererea de chemare in judecata si nemodificat ulterior de catre acestia.
Potrivit art. 67 Cod procedura civila partile pot sa exercite drepturile personal sau prin mandatar. Potrivit art. 68 alin.1 Cod procedura civila procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata; in cazul cand procura este data unui avocat, semnatura va fi certificata potrivit legii avocatilor. Potrivita art. 67 alin.2 Cod procedura civila dreptul de reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta in instanta si trecuta in incheierea de sedinta.
 In situatia in care reclamantul este singurul care semneaza cererea de chemare in judecata, cerere in care se mentioneaza si alti reclamanti, se impunea citarea  celorlalti reclamanti cu mentiunea de a se prezenta in instanta pentru a semna cererea de chemare in judecata, avand in vedere ca reclamantul nu a facut dovada imputernicirii sale conform art.68 (1) Cod procedura civila cu o procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare a celorlalti reclamanti. La 18 martie 2009 S D I, S D, S G, S E, P L si T V au chemat in judecata Comisia locala Bumbesti-Pitic si Comisia Judeteana Gorj pentru ca instanta sa dispuna anularea titlului de proprietate nr. 118 din 8 decembrie 2006 cu privire la suprafata de 2,12 ha.
Cererea nu a fost motivata in drept insa in motivarea acesteia a aratat ca marimea suprafetei este corecta, insa amplasamentul terenurilor este contrar celui cuvenit.
La cerere a anexat titlul de proprietate mentionat, sentinta 632 din 29 aprilie 2004 prin care s-a stabilit intinderea dreptului de proprietate care a stat la baza eliberarii titlului de proprietate.
Pornind de la faptul ca cererea purta o singura semnatura, in sedinta publica din 23 iunie 2009 instanta a luat interogatoriu petentului prezent S D I care a declarat ca acesta a intocmit cererea si i-a trecut pe toti ceilalti titulari ai dreptului din titlul de proprietate.
Urmare a acestei situatii, in respectarea dispozitiilor art. 68 din codul de procedura, instanta a pus in vedere petentului sa faca dovada imputernicirii sale de catre persoanele  din cerere pentru a promova actiunea, conform textului de lege mentionat. Cum petentul S D. I nu a facut dovada imputernicirii sale de catre ceilalti petenti, cererea formulata de acesta in numele celorlalti petenti a fost anulata pe temeiul art. 161 din codul de procedura civila.
Prin sentinta civila nr.1301/13.10.2009 pronuntata de Judecatoria Novaci in dosarul nr.654/267/2009 a admis exceptia lipsei calitatii de reprezentant a petentului S D I cu domiciliul in Targu Jiu, str. 23 August nr. 32 bis, judetul Gorj pentru petentii S D, S G, S E, P L si T V toti cu domiciliul in Targu Jiu, str. 23 August nr. 32 bis, judetul Gorj si Tuturiga Veronica cu domiciliul in comuna Sacelu, satul Bereasca, judetul Gorj.
S-a anulat cererea petentului S D I formulata in numele si pe seama acestora.
A fost admisa exceptia tardivitatii introducerii plangerii formulate de catre petentul S D I in contradictoriu cu Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Bumbesti-Pitic, Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Gorj si Directia Silvica Gorj si a fost respinsa plangerea. 
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca titlul de proprietate eliberat in baza legilor fondului funciar este un act juridic care, dincolo de natura lui juridica, poate fi desfiintat sau modificat in raport, evident, de cauzele de nulitate prevazute de lege si de care este afectat.
Problema care se pune este calea prin care se pot desfiinta titlurile de proprietate eliberate in  temeiul legilor fondului funciar. Legiuitorul a stabilit doua cai: una prevazuta de art. III din Legea 169/1997 care priveste titlurile de proprietate emise altora iar cealalta este cea prevazuta de capitolul IV din legea 18/1991 care privea actele ce priveau modul de stabilire a propriului drept materializat prin titlul de proprietate - acesta fiind ultimul act la care se refera art. 58 ( "_Pe baza hotararii judecatoresti definitive, comisia judeteana care a emis titlul, il va modifica, il va inlocui, sau il va desfiinta").
In speta, cauza de nulitate invocata de titularul cererii este nerespectarea vechiului amplasament, obligatie impusa, ca regula, Comisiei locale inca de la aparitia Legii 18/1991prin teza I-a a art. 14 alin. (1).
Prin urmare, invocarea oricarei cauze de nulitate a propriului titlu de proprietate nu se poate face decat in cadrul procedurii prevazute de capitolul IV din Legea 18/1991 in care plangerea trebuie introdusa in  termenul de 30 zile de la inmanarea titlului de proprietate, potrivit art. 54 alin. (2) din aceeasi lege.
Abordarea de catre legiuitor a acestei maniere in materia nulitatii titlurilor de proprietate eliberate ca urmare a aplicarii legilor fondului funciar aduce o noutate in teoria nulitatilor in sensul ca dreptul stabilit prin titlul de proprietate al titularului acestuia poate fi nul absolut pentru altul - din perspectiva Legii 169/1997 -  si doar nul relativ pentru sine, nulitate ce poate fi invocata doar inauntrul termenului de 30 zile prevazut de art. 53 alin. (2) din lege care nu  este unul de prescriptie ci de decadere.
In raport de toate acestea, instanta a constatat  ca plangerea petentului este formulata la mai bine de 2 ani de la eliberarea titlului, deci tardiv in raport cu termenul de 30 zile prevazut de art. 54 alin. (2) din lege, si a fost  respinsa ca atare.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs petentii  SD I, S D, S G, S E, P L si T V criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate.
A invocat in motivele de recurs  ca in mod gresit instanta de fond a calificat actiunea ca fiind o plangere in baza Legii 18/1991 cand in realitate este o actiune in anulare a titlului de proprietate si in acest din urma caz termenul de prescriptie este de 3 ani de la data emiterii actului a carui anulare se cere.
Cu privire la lipsa calitatii procesuale active a recurentilor au sustinut ca toti au fost mentionati in titlul de proprietate in calitate de mostenitori ai autorilor si chiar daca actiunea ar fi fost formulata doar de unul singur dintre mostenitori, ceilalti mostenitori trebuiau a fi citati in cauza, astfel ca si pentru acest motiv se impune trimiterea cauzei spre rejudecare pentru antamarea fondului cauzei.
Reanalizand actele si lucrarile dosarului in raport de criticile formulate se constata de catre tribunal ca in cauza este incident motivul de casare prevazut de art.304 pct.8 C.pr.civ., instanta schimband natura si intelesul lamurit si vadit neindoielnic al actului juridic dedus judecatii.
Astfel, se observa ca prin actiunea formulata reclamantii au solicitat anularea titlului de proprietate nr.118 din 08.12.2006 iar instanta incalcand principiul disponibilitatii partilor a calificat actiunea formulata de catre reclamanti ca fiind o plangere la Legea 18/1991 si a invocat din oficiu exceptia tardivitatii introducerii plangerii aplicand gresit dispozitiile art.54 alin. 2 din Legea 18/1991 fata de cadrul procesual stabilit de petenti prin cererea de chemare in judecata si nemodificat ulterior de catre acestia.
Se retine asadar ca in cauza este incident si motivul de casare prevazut de art.304 pct.9 C.pr.civ., hotararea fiind data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, respectiv a dispozitiilor art.53 alin. 2 din Legea 169/1997 si art.54 alin. 2 din Legea 18/1991.
In cauza nu sunt incidente dispozitiile art.54 alin. 2 din Legea 18/1991, neaflandu-ne in prezenta unei plangeri impotriva unei hotarari a comisiei judetene, o astfel de plangere fiind solutionata irevocabil prin sentinta civila nr.632/29.04.2004, prin care s-a desfiintat HCJ 3065/2002 cu privire la petenti si s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate acestora pentru suprafata de 3,12 ha teren cu vegetatie forestiera, asa cum rezulta din hotararea judecatoreasca aflata la fila 12 in dosarul instantei de fond.
Fiind o actiune in anulare act, respectiv a titlului de proprietate emis in baza Legii Fondului Funciar erau aplicabile dispozitiile Decretului 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, termenul de prescriptie fiind cel de 3 ani prevazut de art.3 din acest act normativ.
Desi reclamantul S D a fost prezent in sedinta publica din 23 iunie 2009, instanta nu i-a solicitat acestuia sa precizeze daca isi insuseste cererea de chemare in judecata si in caz afirmativ sa o semneze cum nici nu a solicitat celor doi reclamanti prezenti sa precizeze la termenul urmator domiciliul paratei P L, avand in vedere ca  reclamantul S D a precizat  conform declaratiei de la fila 48 ca nu stie unde locuieste reclamanta P L, situatie in care se impunea aplicarea dispozitiilor art.95  C.pr.civ. si nu pronuntarea unei sentinte cu incalcarea formelor de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii.
Se mai constata de catre tribunal  ca din precizarea reclamantului S D I aflata la fila 48 in dosarul instantei de fond rezulta ca cererea de chemare in judecata a fost formulata doar de catre acesta, fiind singurul care a semnat-o, astfel ca se impunea citarea  celorlalti reclamanti la domiciliile indicate de catre reclamantul S D.I in precizarea de la fila 48, respectiv S D in Sacelu, S G tot in Sacelu, iar T V in comuna Sacelu sat Bereasca si prin publicitate PL, cu mentiunea de a se prezenta in instanta pentru a semna cererea de chemare in judecata, avand in vedere ca reclamantul S I nu a facut dovada imputernicirii sale conform art.68 (1) C.pr.civ. cu o procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare a celorlalti reclamanti.
Se observa ca sentinta a fost pronuntata la data de 13.10.2009 cand si reclamanta S G a fost citata in mod gresit in Tg-Jiu si nu conform precizarii ulterioare a reclamantului S D.I in Sacelu, fiind incident si motivul de casare prevazut de art.304 pct.5 C.pr.civ., prin hotararea data instanta incalcand formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art.105 alin. 2 C.pr.civ.
Fata de aceste considerente sentinta fiind nelegala iar instanta a solutionat cauza fara a intra in cercetarea fondului, pe exceptii  si nu toate partile au fost legal citate in cauza fiind incidente dispozitiile art.312 pct.5 C.pr.civ., tribunalul urmeaza a admite recursul, a casa sentinta si a trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante, sens in care s-a pronuntat prin decizia civila nr. 648/20 martie 2010 in dosarul nr. 654/267/2009.
Decizia civila nr. 648/20 martie 2010 pronuntata de Tribunalul Gorj