Anulare act de control taxe si impozite

Titlu: anulare act de control taxe si impozite
Domeniu asociat: cereri

R O M A N I A

TRIBUNALUL GORJ
SECTIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinta nr.4328/2013
Sedinta publica de la 14 Iunie 2013

Pe rol solutionarea cauzei privind pe reclamanta SC F.C. SRL in contradictoriu cu parata MFP - X avand ca obiect anulare act de control taxe si impozite.
La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta pentru reclamanta avocat A.A. iar pentru parata consilier juridic P.I.
Procedura de citare legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaza ca prin compartimentul registratura P.T.G. a depus relatiile solicitate de catre instanta.
Avocat A.A. pentru reclamanta solicita efectuarea in cauza a unei expertize tehnice judiciare prin care sa se stabileasca daca exista un raport de cauzalitate intre presupusa fapta penala si stabilirea obligatiilor fiscale.
De asemenea, avocat A.A. a invederat instantei ca reclamanta a achitat suma retinuta de parata.  
Tribunalul, pune in discutie, cererea aparatorului reclamantei prin care solicita efectuarea unei expertize tehnice judiciare.
Consilier juridic P.I. pentru parata avand cuvantul, solicita respingerea cererii formulate de aparatorul reclamantei, considerand ca nu este utila cauzei.
Deliberand asupra cererii cu privire la efectuarea unei expertize tehnice, tribunalul o retine ca fiind neintemeiata, motiv pentru care o respinge ca atare, intrucat la dosar exista suficiente inscrisuri din analiza carora se poate aprecia asupra legaturii de cauzalitate.
Constatand ca nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciaza cauza in stare de judecata si acorda cuvantul pe fondul acesteia.
Avocat A.A. pentru reclamanta avand cuvantul, solicita admiterea contestatiei asa cum a fost formulata, fara obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata, motivand ca suspendarea solutionarii contestatiei de catre organul fiscal in baza art. 214 Cod de procedura fiscala este facultativa, iar in cauza nu este indeplinita conditia legaturii de cauzalitate, astfel incat contestatia trebuia solutionata pe fond.
Consilier juridic P.I. pentru parata avand cuvantul, solicita respingerea contestatiei si mentinerea ca legala a deciziei nr. 34 din data de 31.01.2013 emisa de Z.

TRIBUNALUL

Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele;
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj - Sectia Contencios Administrativ si Fiscal la data de 11.02.2013 sub nr. __, reclamanta SC F.P. SRL a chemat in judecata parata M.F.P. - X., solicitand instantei ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei la anularea Deciziei nr. 34 din data de 31.01.2013 si sa solutioneze pe fond contestatia impotriva Raportului de inspectie fiscala nr. .. din data de 19.12.2012, a Deciziei de impunere nr.. din data de 19.12.2012, a Deciziei de impunere ..din data de 19.12.2012 si a Procesului - Verbal nr.. din data de 19.12.2012.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca la data de 19.12.2012 parata a incheiat Raportul de Inspectie Fiscala privind constatari la societatea reclamanta iar la aceeasi data de 19.12.2012 a emis Decizia de impunere nr. .. si nr_ prin care au fost stabilite obligatii fiscale de 117 990 lei.
A precizat ca impotriva acestor acte a formulat contestatie, solutionarea acesteia fiind suspendata prin Decizia nr_ pana la pronuntarea unei solutii definitive pe latura penala, fiind retinuta aplicarea dispozitiilor art. 214 alini lit. a si alin.3, art. 206, 209 si 216 alin 4 din OG. nr. 92/2003.
A mentionat ca s-a avut in vedere adresa 8583/19 12 2012 emisa de catre parata, prin care constatarile cuprinse in procesul verbal cu acelasi numar au fost inaintate, prin Activitatea de Inspectie Fiscala, P.T.G., in vederea constatarii existentei sau inexistentei elementelor constitutive ale infractiunii prevederilor de Legea 241/2005 art. 9 alin.1 lit. a.
Potrivit art. 214 alin.1 lit. a si alin. 3 din OG. nr. 92/2003 se prevede posibilitatea suspendarii solutionarii contestatiei atunci cand prin decizie motivata atunci organul care a efectuat controlul sesizeaza organele in drept cu privire la existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce s-ar putea da in procedura administrativa sau atunci cand, solutionarea contestatiei depinde, in tot sau in parte, de existenta sau inexistenta vreunui drept ce face obiectul unei judecati.
A precizat ca in prezenta cauza, operatiunea de inspectie fiscala s-a demarat ca urmare a solicitarii de deducere a TVA, si a vizat verificarea activitatii comerciale desfasurata de reclamanta si indeplinirea conditiilor legale de deductibilitate la calculul impozitului pe profit, rezultatul verificarilor urmand a sta la baza acordarii deductibilitatii TVA.
A sustinut ca, organele fiscale competente in a solutiona contestatia au suspendat gresit solutionarea cu motivarea ca aceasta ar depinde de solutionarea laturii penale a cauzei.
A solicitat sa se constate ca, practic s-a creat un cerc vicios determinat de catre parata intrucat, la solutionarea cauzelor penale stau tocmai verificarile asupra activitatii comerciale ale reclamantei.
Cum in raport de constatarile organelor fiscale, organele de cercetare penala se vor pronunta asupra caracterului infractional sau nu al faptei ce atrage plata la bugetul de stat a obligatiilor stabilite in sarcina societatii reclamante, este necesar ca raportul de inspectie si obligatiile de plata sa aiba un caracter definitiv.
A mai precizat ca i s-a refuzat de catre parata dreptul la aparare, dreptul de a dovedi contrariul celor retinute in raport, suspendarea judecarii contestatiei putand produce consecinte grave in plan penal.
Sustinerile paratei conform carora doar ancheta penala este singura in masura sa stabileasca daca cheltuielile evidentiate in contabilitate de reclamanta au la baza operatiuni reale, respectiv, daca inregistrarile contabile - facturi de la furnizori - sunt corelate cu natura si serviciile furnizate sunt puerile.
De altfel, dispozitiile art. 214 din OG. 92/2003 au un caracter supletiv, suspendarea solutionarii contestatiei fiind facultativa pentru organul de solutionare a contestatiei.
A mentionat ca un alt motiv de nelegalitate a deciziei il constituie si faptul ca, fara a astepta solutionarea definitiva a cauzei penale, organele fiscale s-au grabit sa emita decizia de impunere cu incalcarea dispozitiilor art. 107 din OG. nr.92/2003.
A precizat ca a fost obligata sa achite obligatiile stabilite prin raportul de inspectie desi stabilirea acestora nu are un caracter definitiv nici din punct de vedere administrativ fiscal si nici penal.
In temeiul art.115 C.pr. civ. parata Z a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
A precizat ca reclamanta SC F.C. SRL contesta decizia nr. 34/31.01.2013 emisa de B.S.C. din cadrul Z Gorj prin care s-a solutionat contestatia formulata de aceasta impotriva deciziei de impunere nr. _, intocmita in baza raportului de inspectie fiscala nr. _ si a procesului verbal de control nr_.
De asemenea, reclamanta SC F.C. SRL M contesta masurile dispuse de organele de inspectie fiscala ale AIF, prin Decizia impunere nr. _, intocmita in baza raportului de inspectie fiscala nr_..si a procesului verbal de control nr_..
Prin Decizia de impunere nr_., intocmita in baza raportului de inspectie fiscala nr. _. si a procesului verbal nr. _, s-au stabilit in sarcina  SC FC SRL, obligatii fiscale suplimentare la bugetul de stat in suma totala de 117.990 lei, reprezentand : 88.818 lei - taxa pe valoarea adaugata, 15.849 lei - majorari de intarziere aferente TVA, 13.323 lei - penalitati aferente TVA
Cu adresa nr.8583/19.12.2012, anexata, in xerocopie, la dosarul cauzei, Z Activitatea de Inspectie Fiscala, a inaintat catre PTG, plangere penala, impotriva numitului R.G., administrator la SC F.C. SRL, solicitandu-se cercetarea acestuia sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art.9, alin.1, lit.(b) din Legea nr.241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.
Luand in considerare documentele existente la dosarul cauzei, constatarile organelor de inspectie fiscala, motivele invocate de contestatar, precum si legislatia in vigoare aferente spetei, s-a retinut urmatoarele:
Referitor la suma de totala de 117.990 lei reprezentand: 88.818 lei - taxa pe valoarea adaugata, 15.849 lei - majorari de intarziere aferente TVA, 13.323 lei - penalitati aferente TVA, cauza supusa solutionarii este daca Z Gorj se poate investi cu solutionarea cauzei in conditiile in care constatarile, cu privire la sumele mentionate, cuprinse in actul administrativ fiscal contestat au fost inaintate PTG.
Din verificarea efectuata, organele de inspectie fiscala ale Activitatii de Inspectie Fiscala Gorj au stabilit ca SC F.C. SRL M., nu a inregistrat in evidenta contabila un numar de 49 facturi fiscale emise de SC E SRL A., in valoare totala de 321.806,92 lei. Ca urmare s-a procedat la estimarea veniturilor obtinute prin comercializarea marfurilor aferente celor 49 facturi, rezultand un venit impozabil de 370.078 lei. Prin aplicarea cotei de 24% asupra bazei impozabile de 370.078 lei organele de inspectie fiscala au calculat TVA de plata in suma de 88.818 lei. Pentru neachitarea la termenul legal a taxei pe valoarea adaugata stabilita suplimentar s-au calculat dobanzi (majorari) de intarziere in suma de 15.849 lei si penalitati de intarziere in suma de 13.323 lei.
Cu adresa nr.8583/19.12.2012, constatarile cuprinse in procesul verbal nr. 8583/19.12.2012, au fost inaintate, de catre Z, prin Activitatea de Inspectie Fiscala, P.T.G., in vederea constatarii existentei sau inexistentei elementelor constitutive ale infractiunii Prevazute de Legea 241/2005, art. 9 alin.1, lit. a , care prevede la  art.9 alin.1 Constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale:              
b. omisiunea in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate(...);
In drept, art.214 alin.(1) lit.a) si alin.(3) din OG 92/2003, republicata, privind Codul de procedura fiscala , precizeaza:
Suspendarea procedurii de solutionare a contestatiei pe cale administrativa
" (1) Organul de solutionare competent poate suspenda, prin decizie motivata , solutionarea cauzei atunci cand:
a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele in drept cu privire la existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce urmeaza sa fie data in procedura administrativa;
(3) Procedura administrativa este reluata la incetarea motivului care a determinat suspendarea".
Astfel intre stabilirea obligatiilor bugetare constatate prin Decizia de impunere nr. _, emisa in baza raportului de inspectie fiscala nr.  ... si a procesului verbal nr.8583/19.12.2012 si stabilirea caracterului infractional al faptelor savarsite exista o stransa interdependenta de care depinde solutionarea cauzei supuse solutionarii.
Astfel, organele administrative nu se pot pronunta pe fondul cauzei inainte de a se finaliza solutionarea laturii penale, avand in vedere principiul de drept "penalul tine in loc civilului".
A retinut ca, potrivit doctrinei, actiunea penala are intaietate fata de actiunea civila deoarece, pe de o parte, cauza materiala unica a celor 2 actiuni este savarsirea infractiuni sau existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni, iar, pe de alta parte, solutionarea actiunii civile este conditionata de solutionarea actiunii penale in privita existentei faptei.
Totodata, a precizat ca si Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 449/26.10.2004, s-a pronuntat in sensul ca " inaintarea rezolvarii actiunii penale este neindoielnic justificata si consacrata ca atare si de prevederile art.19 alin.2 din Codul de Procedura penala, scopul suspendarii constituindu-l tocmai verificarea existentei sau nu a infractiunii cu privire la care instanta are unele indicii".
In acest sens, este si Decizia Curtii Constitutionale nr.72 din 28 mai 1996, prin care Curtea Constitutionala a retinut ca nu trebuie ignorate nici prevederile art.22 alin.(1) din Codul de Procedura Penala potrivit carora " hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile cu privire la existenta faptei,a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia".
Avand in vedere cele de mai sus, precum si faptul ca prioritatea de solutionare o au organele de urmarire penala, care se vor pronunta asupra caracterului infractional al faptelor, potrivit principiului de drept " penalul tine in loc civilul", consacrat prin art.19, alin.(2) din Codul de Procedura Penala,
Pana la pronuntarea unei solutii definitive pe latura penala, Z prin Biroul solutionare contestatii nu se poate investi cu solutionarea pe fond a cauzei pentru suma de 117.990 lei reprezentand: 88.818 lei - taxa pe valoarea adaugata, 15.849 lei - majorari de intarziere aferente TVA, 13.323 lei - penalitati aferente TVA, procedura administrativa urmand a fi reluata in conformitate cu dispozitiile art.214, alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care precizeaza: " (3) Procedura administrativa este reluata la incetarea motivului care a determinat suspendarea sau, dupa caz, la expirarea termenului stabilit de organul de solutionare competent potrivit alin. (2), indiferent daca motivul care a determinat suspendarea a incetat sau nu".
De asemenea, pct.10.1 din OPAN de AF nr.2137/25.05.2011 privind aprobarea Instructiunilor pentru aplicarea titlului IX din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, statueaza ca: " 10.1. Daca prin decizie se suspenda solutionarea contestatiei pana la rezolvarea cauzei penale, organul de solutionare competent va relua procedura administrativa, in conditiile art. 213 alin. (1) din Codul de procedura fiscala, numai dupa incetarea definitiva si irevocabila a motivului care a determinat suspendarea. Aceasta trebuie dovedita de catre organele fiscale sau de contestator printr-un inscris emis de organele abilitate".
Fata de cele invocate a solicitat respingerea ca neintemeiata a contestatiei formulate impotriva deciziei nr.34/31.01.2013 emisa de Biroul solutionare contestatii din cadrul Z, si mentinerea acesteia, ca legal intocmita.
In temeiul art.242 alin.2 din Codul de procedura civila, a solicitat judecarea cauzei si in lipsa.
La termenul din data de 31.05.2013 reclamanta a depus concluzii scrise prin care a solicitat anularea Deciziei nr.34/31.01.2013 si obligarea paratei sa solutioneze pe fond contestatia impotriva Raportului de inspectie fiscala nr. _, a Deciziei de impunere nr. _, a Deciziei de impunere _. si a Procesului verbal _..
A precizat ca impotriva acestor acte a formulat contestatie, solutionarea acesteia fiind suspendata prin Decizia nr. 34/31 01 2013 pana la pronuntarea unei solutii definitive pe latura penala, fiind retinuta aplicarea dispozitiilor art. 214 alini lit. a si alin.3, art. 206, 209 si 216 alin 4 din OG. nr. 92/2003.
A mentionat ca s-a avut in vedere adresa 8583/19 12 2012 emisa de catre parata, prin care constatarile cuprinse in procesul verbal cu acelasi numar au fost inaintate, prin Activitatea de Inspectie Fiscala, P.T.G., in vederea constatarii existentei sau inexistentei elementelor constitutive ale infractiunii prevederilor de Legea 241/2005 art. 9 alin.1 lit. a.
Potrivit art. 214 alin.1 lit.a si alin.3 din OG. nr. 92/2003 prevede posibilitatea suspendarii solutionarii contestatiei atunci cand prin decizie motivata atunci cand organul care a efectuat controlul sesizeaza organele in drept cu privire la existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce s-ar putea da in procedura administrativa sau atunci cand, solutionarea contestatiei depinde, in tot sau in parte, de existenta sau inexistenta vreunui drept ce face obiectul unei judecati.
Din acest punct de vedere a solicitat sa se observe ca ne afla in prezenta unei singure adrese invocata de parata fara a se indica si un numar de inregistrare a acesteia la P.T.G., care sa confirme primirea acesteia si inregistrarea ca atare.
Mai mult decat atat, chiar daca textul art. 214 Cod de Procedura Fiscala nu pretinde inceperea urmaririi penale, totusi aspectul este relevant prin prisma faptului ca desi s-a formulat plangerea cu aproape 6 luni in urma, nu a cunoscut nici macar daca s-a inregistrat si sub ce numar, si nici daca cercetarile efectuate au fost sau nu, de natura a conduce la inceperea urmaririi penale.
In cea ce priveste cea de-a doua conditie esentiala impusa de text care se refera la justificarea acestei masuri de interdependenta dintre posibilul caracter penal al faptelor investigate si stabilirea corecta a obligatiilor bugetare in sarcina sa.
A precizat ca prin intampinare s-a facut doar o simpla afirmatie fara a se motiva in vreun fel sustinerea.
A aratat faptul ca, regula de drept a fost statuata pentru a se clarifica toate indiciile privind savarsirea unei fapte penale a caror constatare ar avea o influenta directa asupra solutiei pronuntate in procedura administrativa, prealabil emiterii deciziei de catre organele administrativ fiscale.
Raportul de cauzalitate intre caracterul infractional posibil al faptei si solutionarea pe fond a contestatiei formulate ar consta in obligativitatea de a se stabili realitatea operatiunilor comerciale evidentiate prin facturile emise de SC E. SRL A.I., cu efect direct asupra modului de stabilire a obligatiilor fiscale stabilite in sarcina petentei si contestate ca atare.
Dar, organele de control fac referire si retin in actul de control contestat, situatia inversa cum ca ar fi livrat lemnul si ar fi emis factura, aspect total neadevarat pentru ca nu a livrat masa lemnoasa catre SC E.  SRL A.I. niciodata .
A mentionat ca profilul firmei este acela de a prelucra lemnul pe care il cumpara de la alte firme, nu invers . Deci firmele care ii livreaza lemnul emit facturi si avize si nu societatea reclamanta catre respectivele firme.
A precizat faptul ca receptioneaza si preia marfa, semneaza factura si avizul, opresc exemplarele corespunzatoare, le inregistreaza in contabilitate si platesc pretul .
Potrivit art. 6 din Legea 82/1991 Legea contabilitatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare: " (1) Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.
(2) Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate dupa caz".
 In speta de fata societatea SC E. SRL A. este cea care a intocmit acele facturi si le-a inregistrat in contabilitatea ei, deci ea este raspunzatoare pentru ca societatii reclamante nu i le-a comunicat niciodata.
Astfel fiind, a solicitat sa se constate ca, facturile in cauza nu i - au fost comunicate niciodata si nici nu crede ca ar fi aflat vreodata de existenta lor daca nu ar fi solicitat o astfel de verificare.
Ori, fata de actele depuse si de sustinerile paratei, raportat la textul de lege in baza caruia s-a dispus suspendarea solutionarii contestatiei, a solicitat sa se aprecieze ca stabilirea si intinderea obligatiilor fiscale, suplimentare ale societatii nu este impietata in vreun fel de demararea si continuarea cercetarilor penale, organul fiscal avand toate elementele pentru a stabili aceste obligatii.
A precizat ca nu exista interdependenta intre posibilul caracter al faptelor investigate si stabilirea corecta a obligatiilor bugetare aferente firmei petente.
Suspendarea solutionarii cauzei este de natura a intarzia in mod nejustificat accesul partii la instanta ceea ce contravine prevederilor art. 6 paragraful 1 din CEDO, cu atat mai mult cu cat nu cunoaste daca s-a inregistrat plangerea la Parchetul de pa langa Tribunalul Gorj si nici nu a fost citata la organele de urmarire penala.
Ca, in prezenta cauza, operatiunea de inspectie fiscala s-a demarat ca urmare a solicitarii reclamantei de deducere TVA, si a vizat verificarea activitatii comerciale desfasurata de reclamanta si indeplinirea conditiilor legale de deductibilitate la calculul impozitului pe profit, rezultatul verificarilor urmand a sta la baza acordarii deductibilitatii TVA.
A sustinut ca organele fiscale competente in a solutiona contestatia reclamantei au suspendat gresit solutionarea cu motivarea ca aceasta ar depinde  de solutionarea laturii penale a cauzei.
A solicitat sa se constate ca practic s-a creat cerc vicios determinat de catre parata intrucat, la solutionarea cauzelor penale stau tocmai verificarile asupra activitatii comerciale ale reclamantei.
Cum in raport de constatarile organelor fiscale, organele de cercetare penala se vor pronunta asupra caracterului infractional sau nu al faptei ce atrage plata la bugetul de stat a obligatiilor stabilite in sarcina societatii reclamante, este necesar ca raportul de inspectie si obligatiile de plata sa aiba un caracter definitiv.
A precizat ca societatii i s-a refuzat de catre parata dreptul la aparare, dreptul de a dovedi contrariul celor retinute in raport, suspendarea judecarii contestatiei putand produce consecinte grave in plan penal.
Sustinerile paratei conform carora doar ancheta penala este singura in masura sa stabileasca daca cheltuielile evidentiate in contabilitate de reclamanta au la baza operatiuni reale, respectiv, daca inregistrarile contabile —facturi de la furnizori - sunt corelate cu natura si serviciile furnizate sunt puerile.
De altfel, fara a astepta inregistrarea si solutionarea definitiva a cauzei penale, organele fiscale s-au grabit sa emita decizia de impunere cu incalcarea dispozitiilor art. 107 din OG. nr.92/2003 iar societatea a fost obligata prin blocarea conturilor, si s-a conformat ca atare,   sa achite toate sumele stabilite prin raportul de inspectie desi stabilirea acestora nu are un caracter definitiv nici din punct de vedere administrativ fiscal si nici penal.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti s-a administrat proba cu inscrisuri.
La termenul din data de 31.05.2013, instanta a luat cauza in pronuntare, insa constatand ca pentru justa solutionare a cauzei este necesara solicitarea de relatii de la PTG, a repus cauza pe rol.
Examinand cererea dedusa judecatii prin prisma motivelor de fapt si de drept si in raport de probele administrate in cauza, tribunalul o retine ca fiind neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:
Prin Decizia de impunere nr_, intocmita in baza raportului de inspectie fiscala nr. .. si a procesului verbal nr. 88583/19.12.2012, s-au stabilit in sarcina  SC FC SRL, obligatii fiscale suplimentare la bugetul de stat in suma totala de 117.990 lei, reprezentand : 88.818 lei - taxa pe valoarea adaugata, 15.849 lei - majorari de intarziere aferente TVA, 13.323 lei - penalitati aferente TVA.
Totodata, cu adresa nr.8583/19.12.2012, Z - Activitatea de Inspectie Fiscala, a inaintat catre PTG, plangere penala, impotriva numitului RG, administrator la SC FC SRL, solicitandu-se cercetarea acestuia sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art.9, alin.1, lit.(b) din Legea nr.241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.
Impotriva Deciziei nr. _, SC FC SRL a formulat contestatie in temeiul art. 205 din Codul de procedura fiscala, iar prin decizia nr. 34/31.01.2013, Z, a decis suspendarea solutionarii pe fond a contestatiei, pana la pronuntarea unei solutii pe latura penala, procedura administrativa urmand a fi reluata la incetarea motivului care a determinat suspendarea.
Nemultumita de faptul ca nu a fost solutionata pe fond contestatia formulata, contestatoarea s-a adresat instantei de fond solicitand sa se dispuna anularea deciziei de suspendare si sa fie obligat organul fiscal sa procedeze la solutionarea pe fond a contestatiei.
Tribunalul retine ca potrivit art. 205 alin. 1 din Codul de procedura fiscala, impotriva titlului de creanta, precum si impotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestatie potrivit legii, contestatie care este o cale administrativa de atac si nu inlatura dreptul la actiune al celui care se considera lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, in conditiile legii, iar potrivit art. 213 alin. 1, in solutionarea contestatiei organul competent trebuie sa verifice motivele de fapt si de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ fiscal, analiza contestatiei facandu-se in raport de sustinerile partilor, de dispozitiile legale invocate de acestea si de documentele existente la dosarul cauzei.
De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 214 alin. 1 din Codul de procedura fiscala, organul de solutionare competent are posibilitatea de a suspenda, prin decizie motivata, solutionarea cauzei atunci cand organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele in drept cu privire la existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra solutiei ce urmeaza sa fie data in procedura administrativa.
Rezulta din aceste prevederi legale ca procedura suspendarii solutionarii contestatiei este facultativa, iar pentru a se dispune o astfel de masura prezinta relevanta in primul rand existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni, cu inraurire hotaratoare asupra solutiei.
Asadar, conditia esentiala impusa de text se refera, indiscutabil, la justificarea acestei masuri de interdependenta dintre posibilul caracter penal al faptelor investigate si stabilirea corecta a obligatiilor bugetare in sarcina contribuabilului contestator.
In cauza, se observa ca in urma controlului fiscal efectuat, organul care a efectuat acest control, a sesizat cu adresa nr.8583/19.12.2012 PTG cu privire la existenta unor indicii privind savarsirea de catre numitul RG, administratorul contestatoarei, a infractiunii de evaziune fiscala, fapta prevazuta si pedepsita de art. 9 alin. 1 lit. b din legea 241/2005.
In urma acestei adrese, la data de 04.01.2013 a fost intocmit dosarul penal nr. _. la Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, dosar care in prezent se afla la Y, pentru cercetari in cadrul infractiunii prev. de art. 9 din Legea nr. 241/2005, fata de RG, asa cum rezulta din adresa nr. _, comunicata la dosar de catre PTG.
In aceste conditii, este firesc ca, in virtutea principiului "penalul tine in loc civilul", procedura administrativa privind solutionarea contestatiei formulate impotriva Deciziei de impunere nr. 2004/19.12.2012 sa fie suspendata fie pana la incetarea motivului care a determinat suspendarea, respectiv pana la solutionarea definitiva a cauzei penale.
Aceasta deoarece, organul care a efectuat controlul fiscal a constatat ca administratorul contestatoarei nu a inregistrat in evidenta contabila un nr. de 49 de facturi fiscale emise de SC E. SRL A., in valoare totala de 321.806,92, aspect care atrage aplicabilitatea dispozitiilor art. 9 alin. 1 lit. b  din Legea 241/2005, potrivit carora, constituie infractiuni de evaziune fiscala, omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
Sustinerea contestatoarei in sensul ca suspendarea solutionarii contestatiei de catre organul fiscal ar intarzia nejustificat accesul partii la instanta, ceea ce contravine prevederilor art. 6 din CEDO nu poate fi retinuta, avand in vedere ca organul fiscal are obligatia de a relua de indata procedura la incetarea motivului care a determinat suspendarea, respectiv la solutionarea definitiva a cauzei penale.
De asemenea, nu pot fi avute in vedere la solutionarea prezentei cauze aspectele legate de nevinovatia contestatoarei in ceea ce priveste emiterea facturilor a caror neinregistrare in contabilitate s-a constatat, intrucat, pe de o parte instanta nu a fost investita cu solutionarea fondului cauzei, iar pe de alta parte, aceste aspecte fac obiectul cercetarilor penale ce se desfasoara in cauza penala nr. _..
Va fi inlaturata si sustinerea in sensul ca nu ar exista legatura de cauzalitate intre aspectele constate de inspectorii fiscali si o eventuala infractiune de evaziune fiscala, intrucat, asa cum s-a aratat mai sus, unul dintre elementele constitutive ale acestei infractiuni este reprezentat tocmai de omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.
De altfel, prin Decizia nr. 1237/2008, Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.214 alin.(1) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, constatand ca in astfel de situatii, nu se poate retine incalcarea principiului referitor la prezumtia de nevinovatie, deoarece sesizarea organelor in drept cu posibila savarsire a unei infractiuni nu echivaleaza cu eludarea garantiilor specifice acestei prezumtii, odata ce instanta de judecata este cea care, in final, se pronunta prin hotarare judecatoreasca asupra existentei acelor fapte si a gradului de vinovatie, in cadrul unui proces caracterizat prin oralitate, contradictorialitate si publicitate.
Fata de toate aceste considerente, tribunalul va respinge contestatia promovata de reclamanta SC FCT SRL.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Respinge contestatia formulata de reclamanta SC FCT SRL in contradictoriu cu parata MF - F- Z,  impotriva Deciziei nr. 34/31.01.2013.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica de la 14 Iunie 2013, la Tribunalul Gorj.