Fond funciar. Probatoriu

Fond funciar. Probatoriu

Dosar nr. 526.1/326/2006 - decizia civila nr. 107/R din 12.02.2009
     
     Reclamanta nu a prezentat nici un proces verbal de punere in posesie pentru terenul reconstituit din care sa reiese exact cu ce terenuri a fost pusa in posesie si pe ce amplasament pentru a se putea verifica de catre instanta pretentiile sale, ci a solicitat direct de la instanta punerea in posesie pe un anumit amplasament.
     Cererile in probatiune, de care face vorbire recurenta, au fost formulate chiar la termenul cand cauza a intrat in dezbaterile in fond si in mod just au fost respinse de instanta de fond, raportat la termenul la care au fost formulate precum si la obiectul actiunii.
        Cat priveste recursul promovat de MI si continuat de mostenitorii sai, acesta este fondat.
        Conform art. 274 alin. 1 Cod procedura civila "Partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata".
        In cauza, partea care a cazut in pretentii, prin respingerea actiunii, este reclamanta, iar cea care a solicitat cheltuieli de judecata este parata Manea Ileana, care, chiar de la inceput, prin intampinarea din 14 decembrie 2006, a solicitat cheltuieli de judecata, solicitare pe care instanta de fond a ignorat-o, fara sa motiveze de ce a dispus "Fara cheltuieli de judecata".

      Prin sentinta civila nr. 742 din 30 octombrie 2008 pronuntata de Judecatoria Toplita s-a respins actiunea reclamantei CAG prin mandatar CI in contradictoriu cu paratii Comisa Locala de Fond Funciar prin Primar si MI.
       Fara cheltuieli de judecata.
       Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
       Terenul in litigiu se afla situat in intravilanul municipiului Toplita, pe str. Sportivilor, cu intindere pana in lunca Muresului. Pentru identificarea imobilului, urmare a studierii cartilor funciare, a hartii CF referitoare la zona si comparandu-se actele  depuse la dosar cu constatarile expertului de la fata locului se retine ca terenul ce apartine familiei M se identifica in CF nr. 7077 cu numerele top. 770/2- casa de lemn in intravilan cu suprafata de 111 mp si nr. top. 770/3 gradina in intravilan cu suprafata de 8992 mp, in total suprafata de 9103 mp , proprietari tabulari ai acestei suprafete fiind DT si sotia nascuta LM, in parti egale, cu titlu de drept de cumparare conform incheierii CF nr. 1068 din 14 decembrie 1938. Dupa dezbaterea succesiunii defunctilor proprietari, mostenitorilor acestora SM, MI si DA li s-a stabilit cota de 1/3 parte fiecare. Pentru o parte din terenul aratat, s-a reconstituit dreptul de proprietate si anume pentru suprafata de 1248 mp, teren care prin contractul de vanzare-cumparare autentificat la BNP, prin incheierea nr. 263 din 13 iulie 2000, a fost instrainat cumparatorilor PI si PF, dupa care acest teren a fost dezmembrat, cumparatorii primind numarul cadastral 293 iar corpul de proprietate a fost transnotat in CF nr. 533 cu caracter nedefinitiv, vanzatorilor ramanandu-le corpul de proprietate cu nr. top. 770/2 si 770/3/2 cu suprafetele de 111 mp, respectiv 7744 mp, in cota de 1/3 parte fiecare, astfel in urma masuratorilor a rezultat suprafata masurata de 9103 mp si in care este cuprins si terenul instrainat in conditiile aratate, suprafata fiind echivalenta cu cea cuprinsa in CF  nr. 7077, avand numerele top 770/2 si 770/3.
     Cat priveste terenul ce formeaza obiectul prezentului litigiu si solicitat a fi pus in posesie pentru reclamanta, cu ocazia masuratorilor efectuate nu s-a putut localiza imobilul precum si forma acestuia, datorita lipsei actelor doveditoare.
     S-a constatat insa, ca acesta se suprapune partial peste terenul detinut de BI, intabulat pe numele acestuia din anul 2000, la fel se suprapune si peste terenul ce a fost restituit urmasilor lui DT si instrainat de acestia inca din anul 2000, de asemenea se suprapune si peste terenul care urmeaza sa le fie restituit. Conform sustinerilor vecinului de teren, prezent la fata locului cu ocazia masuratorilor, numitul BI, acesta a aratat ca defunctul VT a avut teren in alta parte, respectiv spre lunca Muresului si nu la str. Sportivilor, iar numerele topografice din spatele terenului de sport detinut de urmasii lui DT, pretinse de reclamanta in calitate de urmasa a lui VT, se regasesc in numarul cadastral 27 intabulat pe SC R SA, acestea figurand pe Statul Roman.
     S-a retinut ca reclamanta nu a fost prezenta la masuratori pentru a da relatiile necesare, fiind prezent mandatarul acesteia CI.
Potrivit art. 27 alin. 1 si 2 din Legea nr. 18/1991, republicata "Punerea in posesie si eliberarea titlurilor de proprietate celor indreptatiti nu poate avea loc decat numai dupa ce s-au facut in teren delimitarile necesare pentru masuratori, stabilirea vecinatatilor pe temeiul schitei, amplasamentului stabilit si intocmirea documentelor constatatoare prealabile. In toate cazurile in care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia masuratorilor comisia locala ia act de recunoasterea reciproca a limitelor proprietatii de catre vecini, le consemneaza in documentele constatatoare, intocmind planurile parcelare si inainteaza documentatia comisiei judetene sau prefectului pentru validare si, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate".
Adeverinta nr. 749 din 12 noiembrie 1991, eliberata de Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din cadrul Primariei, pe numele mostenitorilor VA si VG, nu constituie titlu de proprietate in sensul prevederilor art. 480 Cod civil si Legii nr. 18/1991. Intr-adevar, potrivit Regulamentului de aplicare a legii mentionate, punerea in posesie si delimitarea terenurilor cu privire la care s-a reconstituit sau constituit dreptul de proprietate se face numai dupa ce persoanele indreptatite primesc titlurile de proprietate, aceasta prevedere este rationala si justificata din punct de vedere juridic, deoarece intre data emiterii si atribuirea titlului insusi se pot produce schimbari ca urmare a reconsiderarii acestor acte pregatitoare de catre insasi comisia de fond funciar constituita conform legii, astfel comisiile nu pot proceda la operatiile tehnice de punere in posesie, petitionarii avand doar vocatia la calitatea de proprietari nu si calitatea insasi de proprietari.
S-a retinut ca potrivit certificatului de mostenitor nr. 95 din 15 iunie 2007 eliberat in baza prevederilor art. 76 si 84 din Legea nr. 36/1995, de pe urma defunctului VT, decedat in 1978, in masa succesorala nu au fost declarate bunuri mobile sau imobile, mostenitorii acestuia fiind VA si BG, sotia supravietuitoare, respectiv fiica, ambele decedate ulterior. Conform certificatului de mostenitor nr. 104 din 30 iulie 2002, eliberat de BNP, in dosarul nr. 123/2002, de pe urma defunctei VA, decedata in 2002, in masa succesorala au fost cuprinse bunuri mobile si imobile, printre acestea din urma regasindu-se suprafata de 1 ha teren padure in judetul Harghita, dobandit prin efectul Legii nr. 18/1991 si conform adeverintei nr. 113/1991 eliberata de Comisia locala pentru aplicarea legii fondului funciar, mostenitorii fiind CAG si BMC in calitate de nepoti de fiica predecedata, reprezentand pe mama lor BG decedata in 1995, cotele lor fiind de 1/2 parte, iar potrivit certificatului de mostenitor nr. 554 din 14 noiembrie 1995, eliberat de pe urma defunctei BG, in masa succesorala au fost cuprinse o serie de bunuri mobile si imobile, mostenitori fiind BG, BMC si BAG, in calitate de sot respectiv fiu si fiica, in cote de 2/8 parte pentru sot si de cate 3/8 parte pentru fiecare descendent.
     Reclamanta CAG, in calitate de nepoata de fiica predecedata a defunctei VA, sotia defunctului VT, a solicitat in nume propriu, punerea in posesie a terenului in suprafata de 1 iugar si 800 de stanjeni rezultat din titlul de proprietate primit la Reforma agrara din 1945 de catre numitul VT- decedat, in actiune nefigurand si fratele sau BMC.
In sensul prevederilor Legii nr. 18/1991, mijloacele de proba in stabilirea intinderii dreptului privind reconstituirea proprietatii nu pot fi folosite contra si peste dovezile scrise, in cauza extrasele CF prezentate de parata, primeaza titlului primit la Reforma agrara din 1945, neinscris in cartea funciara si neavand un plan de parcelare in vederea posibilitatii identificarii lui.
Conform art. 1 din Protocolul Aditional la CEDO "Orice persoana are dreptul la respectarea bunurilor sale", prevedere care cere in primul rand ca orice lipsire de proprietate sa fie in baza legii, principiu care implica norme de drept intern clare.
Jurisprudenta CEDO este constanta in sensul ca autoritatile nationale au obligatii pozitive in cazul in care exista o legatura directa si imediata intre masurile solicitate de un reclamant si respectarea bunurilor acestuia, indiferent de natura lor.
Cum in cauza reclamanta nu a dovedit cu date de carte funciara ca terenul solicitat se afla la locul indicat in actiune si cum acest imobil s-a constatat prin lucrarea de specialitate a fi suprapus peste terenul restituit urmasilor lui DT, printre care se afla si parata MI, si care l-au instrainat inca din anul 2000 in conditiile aratate mai sus, si peste cel care urmeaza sa fie retrocedat, suprapunandu-se si peste terenul detinut de alti proprietari inscrisi in CF din zona mentionata, si cum nu s-a putut constata existenta unui plan de parcelare care a stat la baza emiterii Titlului de proprietate pe numele lui VT in baza Decretului lege nr. 187/1945, respectiv inscrierea acestuia in cartea funciara,  instanta, fata de motivele expuse, nu a gasit intemeiata actiunea, respingand-o ca atare.
Fara cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs reclamanta CAG si parata MI.
         Recurenta CAG arata ca a solicitat efectuarea unei expertize pentru reconstituirea amplasamentului familiei lui ME si audierea martorului BI, probe respinse de instanta de fond.
         Mai arata recurenta ca nu s-a dovedit ca terenul familiei Manea a fost expropriat, cele sustinute de parata nefiind reale.
         Mentioneaza ca terenul revendicat este primit de la bunicul sau in urma reformei din anul 1945, terenul nu a fost intabulat in cartea funciara pe Statul Roman, astfel putandu-se trece in domeniul public fara expropriere.
         Cere anularea intabularii pentru suprafata de 1248 mp, intabulata fals si mai arata ca i s-a cerut extras de carte funciara 1510 fara sa i se spuna ce numar topografic. Arata ca in aceasta carte funciara sunt terenuri care au apartinut Statului Roman, insumand zeci de mii de hectare, lucru care nu are nici o legatura cu terenul revendicat.
         Recursul  nu este motivat in drept.
         Recurenta Manea Ileana solicita admiterea recursului, modificarea partiala a sentintei atacate in sensul acordarii cheltuielilor de judecata pe care le-a suportat cu ocazia judecarii actiunii pe fond la Judecatoria Toplita.
         Arata ca prin intampinarea depusa la data de 14.12.2006 a solicitat respingerea actiunii si acordarea cheltuielilor de judecata.
         Acelasi lucru l-a solicitat si cu ocazia dezbaterilor pe fond a cauzei din data de 16.10.2008 cat si prin concluziile scrise.
          Instanta de fond a respins actiunea dar nu a acordat cheltuielile solicitate, mentionand in dispozitiv "Fara cheltuieli de judecata".
         Considera ca este o greseala deoarece, la fond a dovedit cheltuieli efectuate cu onorariul de avocat in suma de 1500 lei si cheltuieli de transport in suma de 300 lei.
         In drept invoca prevederile art. 304 pct.9 Cod procedura civila.
         In timpul judecarii recursul a decedat recurenta MI, recursul fiind continuat de mostenitorii acesteia, MB, MBR si ML, care au formulat si intampinare la recursul lui CAG solicitand respingerea recursului ca neintemeiat aratand ca aceasta nu si-a dovedit cu nimic actiunea, sustinand niste idei care nu sunt coerente si s-a folosit de probele pe care le-a facut parata MI.
        Arata ca Manea Ileana , impreuna cu alti doi coproprietari figureaza in cartea funciara 7077 cu terenul pe care reclamanta a solicitat sa fie pusa in posesie, aceasta nedovedind ca antecesorii sai au avut teren acolo.
        Analizand hotararea atacata prin prisma motivelor de recurs si sub toate aspectele, tribunalul retine urmatoarele:
        Reclamanta-recurenta CAG a solicitat prin actiunea initiala punerea in posesie asupra terenului care face obiectul unui titlu de proprietate eliberat in 1945 cu ocazia Reformei agrare prin care bunicul sau Voda Toader a fost improprietarit cu 1 iugar si 800 stanjeni in localitatea Toplita.
        Solicitarea reclamantei  nu poate fi incadrata in prevederile Legii 18/1991, legea fondului funciar sau a celorlalte legi ulterioare care reglementeaza fondul funciar, Legea 1/2000, 247/2005, punerea in posesie efectuandu-se in baza reconstituirii dreptului de proprietate in baza acestor legi si nu in baza unui titlu de proprietate din 1945.
        Totusi, pe numele lui VA (antecesoarea reclamantei) si lui VG, in calitate de mostenitoare a defunctului VT, conform adeverintei 749 din 12.11. 1991 s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafete 4,54 ha teren, din care reclamanta nu specifica daca face sau nu parte si terenul din titlul din 1945, sau daca pentru acest teren numai cu ocazia prezentei actiuni solicita retrocedarea lui.
        Comisia locala prin adresa nr. 9048/27.08.2008 emisa catre avocat, face o specificatie ca in cererea depusa de mostenitorii lui VT nu figureaza teren care s-ar suprapune cu terenul de zgura de pe strada Sportivilor.
        Ori, reclamanta, in principal, tocmai asupra acestui teren insista sa fie pusa in posesie, teren care in cartea funciara apare pe numele altui proprietar decat antecesorul reclamantei VT.
        Titlul de proprietate, fara numar, eliberat pe numele lui VT in anul 1945 in urma reformei agrare nu cuprinde elemente de identificare cum ar fi: amplasament, vecini sau categorie de teren ci numai un numar de lot, care este 30 si ca se afla in mosia expropriata de la U.
        Oricum, punerea in posesie directa pe anumite amplasamente nu poate fi facuta de catre instanta, aceasta putand dispune punerea in posesie, in modul general, pentru terenul reconstituit conform hotararilor comisiilor de fond funciar, ulterior, in cazul in care persoana pusa in posesie nu este multumita, poate cenzura procesul verbal de punere in posesie prin modificarea sau anularea lui.
        Aceste proceduri reies din prevederile art. 27, 51-95 din Legea 18/1991 precum si din Regulamentul de aplicare a acestei legi.
     Reclamanta nu a prezentat nici un proces verbal de punere in posesie pentru terenul reconstituit din care sa reiese exact cu ce terenuri a fost pusa in posesie si pe ce amplasament pentru a se putea verifica de catre instanta pretentiile sale, ci a solicitat direct de la instanta punerea in posesie pe un anumit amplasament.
        Cererile in probatiune, de care face vorbire recurenta, au fost formulate chiar la termenul cand cauza a intrat in dezbaterile in fond si in mod just au fost respinse de instanta de fond, raportat la termenul la care au fost formulate precum si la obiectul actiunii.
        Cat priveste recursul promovat de MI si continuat de mostenitorii sai, acesta este fondat.
        Conform art. 274 alin. 1 Cod procedura civila "Partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata".
        In cauza, partea care a cazut in pretentii, prin respingerea actiunii, este reclamanta, iar cea care a solicitat cheltuieli de judecata este parata Manea Ileana, care, chiar de la inceput, prin intampinarea din 14 decembrie 2006, a solicitat cheltuieli de judecata, solicitare pe care instanta de fond a ignorat-o, fara sa motiveze de ce a dispus "Fara cheltuieli de judecata".
        Recurenta-parata MI a facut dovada cheltuielilor de judecata efectuate la judecata de fond prin depunerea de chitanta si factura cu privire la onorariul de avocat si bonuri fiscale pentru benzina cu privire la transportul din ziua termenelor de judecata, in total suma de 1800 lei(pag.158-162 din dosar).
        Raportat considerentelor retinute, tribunalul constata ca recursul declarat de CAG nu este intemeiat, urmand ca in baza art. 312 Cod procesura civila sa-l respinga.
        Va admite recursul declarat de recurenta MI, in baza art. 304 pct.9 Cod procedura civila, va modifica in parte hotararea atacata in sensul obligarii reclamantei la plata cheltuielilor de judecata catre parata MI in suma de 1800 lei.
        Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei.
        CAG va fi obligata si la plata cheltuielilor de judecata pe care MI (mostenitorii acesteia) le-a efectuat in recurs.