Valoarea probatorie a antecontractului de vanzare-cumparare in procedura reconstiturii dreptului de proprietate asupra terenurilor

                  Judecatoria Iasi, prin sentinta civila nr. 3477 din 3.03.2009, respinge plangerea petentului F.I., formulata in contradictoriu cu  paratele  Comisia municipala de fond funciar  Iasi  si  Comisia  judeteana de Fond funciar  Iasi,  impotriva Hotararii  926 /2007.
                  Prima instanta a retinut ca reclamantul invoca, ca exclusiva proba a dreptului sau de proprietate, inscrisul intitulat "zdelca" , incheiat la data de 20.09.1972, prin care numitul D. I. V. a vandut reclamantului terenul de 725 m.p., situat in mun. Iasi, str. I. Creanga, nr.76, pentru suma de 17.850 lei. ca actul juridic incheiat intre reclamant si numitul Dumitriu I. Vasile este nul absolut ca vindere-cumparare deoarece nu a fost exteriorizata vointa contractantilor sub forma unui  inscris autentic, cerinta de forma ad validitatem a conventiei.
        In aceasta situatie, in baza principiului conversiunii juridice, actul juridic este valabil ca antecontract de vanzare-cumparare, ipoteza in care reconstituirea dreptului de proprietate se va face pe numele promitentului vanzator, dreptul la reconstituire analizandu-se in raport de situatia bunului la preluarea lui de cooperativa si la intrarea in vigoare a legii fondului funciar.
                   Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul, invocand, in ceea ce priveste dovada dreptului de proprietate, incidenta dispozitiilor Codului civil, respectiv a art.1174,1176-1178,1182, dispozitii ce vin sa completeze dispozitiile art. 11 din Legea nr. 18/1991.
Astfel, petentul a invocat ca mijloc de proba a dreptului de proprietate un inscris datat 1972 prin care a dobandit terenul in discutie, in suprafata de 752 m.p., teren pentru care acesta plateste taxele si impozitele legale. Instanta nu se pronunta in limitele investirii fata de acest inscris (daca inscrisul este sau nu mijloc de proba in spiritul legii fondului funciar), ci apreciaza asupra nulitatii absolute prin raportare la dispozitiile Decretului nr. 114/1958 (abrogat prin Legea nr. 50/1991).
Or, instanta de fond nu a fost chemata sa se pronunte asupra legalitatii actului, cu atat mai mult cu cat nici una dintre parti nu a invocat nulitatea absoluta a acestuia.
           Prin decizia civila nr. 2242/20.11.2009 Tribunalul Iasi a respins recursul, retinand ca atat art. 11 din Legea nr. 18/1991, republicata, citat de recurent, cat si art. 6 din Legea nr. 1/2000, republicata, sub imperiul careia s-a solutionat cererea reclamantului, recunosc ca probe concludente pentru dovedirea dreptului de proprietate, titlurile de proprietate obtinute anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 18/1991, consemnarile efectuate intre anii 1945-1990 in registrele agricole, cererile de intrare in fostele C.A.P., documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor - care, neinsotite de titlurile de proprietate au valoare declarativa cu privire la proprietate - si declaratiile martorilor proprietari vecini pe toate laturile terenului pentru care s-a solicitat reconstituirea.
Or, inscrisul sub semnatura privata depus de reclamant nu este un titlu de proprietate, iar martorul Sasu Gh. Mircea a carui declaratie notariala a fost depusa la dosar, nu face decat sa ateste ca terenul a fost dobandit de catre reclamant prin inscris sub semnatura privata.
Prin urmare, reclamantul nu a depus in dovedirea cererii de restituire un inscris concludent, in sensul textelor speciale inainte mentionate, texte care vizeaza, toate, proba calitatii de fost proprietar al terenului.