Actiune in constatare nulitate titlu de proprietate- aplicarea principiului securitatii raporturilor juridice

                 Prin  sentinta  civila  nr. 828/25.03.2009  a  fost respinsa  actiunea  ca  neintemeiata  si a  fost  obligat  reclamantul  sa plateasca  paratei  S.P.  cheltuieli de  judecata  in cuantum  de 400  lei  reprezentand  onorariu de  avocat.
      Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca nu este incident motivul de nulitate absoluta invocat - art. III lit. a din Legea 169/1997 - constatand in reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea unei persoane neindreptatite si niciun alt motiv din cele reglementate expres de art. III din Legea 169/1997 ca atragand sanctiunea nulitatii absolute.
      De altfel, reclamantul admite faptul ca terenul pentru care au fost eliberate titlurile de proprietate a apartinut autoarei Z.N., astfel ca o eventuala anulare a acestora nu ar aduce niciun folos practic comunitatii locale sau vreunui tert in numele careia/caruia sa fi actionat primarul, caruia legea i-a recunoscut in mod exceptional legitimitatea procesuala activa, conform dispozitiilor art. III alin. 2 din Legea 169/1997.
            Prima instanta a retinut ca motivele invocate de reclamant ar putea atrage nulitatea relativa a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate si nu nulitatea absoluta. Astfel ca cererea introductiva de instanta ar fi putut sa fie promovata exclusiv de persoanele lezate, in speta chiar de paratii persoane fizice.
            Impotriva  acestei  sentinte  a  declarat  recurs  PRIMARUL  COMUNEI Ruginoasa, recurs pe care Tribunalul Iasi, prin decizia civila nr. 2198/17.11.2009, l-a respins.
      A retinut instanta de control judiciar ca  faptul ca adeverintele de proprietate a caror anulare se solicita nu au fost eliberate cu respectarea dispozitiilor legale si nu au corespondent in anexele de validare nu este de natura sa aiba consecinte juridice atata timp cat aceste acte primare de reconstituire provin de la Comisia Locala de fond funciar Ruginoasa al carei presedinte este chiar reclamantul iar in aceasta situatie  devine aplicabil principiul de drept civil potrivit caruia nimeni nu poate sa-si invoce proprie turpitudine pentru a obtine recunoasterea unui drept. Faptul ca au fost facute greseli cu ocazia intocmirii actelor care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate nu este imputabil in nici un fel paratilor care nu trebuie sa suporte in nici un fel consecintele unor greseli ce apartin autoritatilor.
      Aceasta solutie ce se impune si prin raportare la dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului, referitoare la principiul securitatii raporturilor  juridice .
      Astfel,  in cauza Toscuta si altii c. Romaniei, Curtea a retinut ca anularea titlurilor de proprietate emise in baza legilor fondului funciar, se analizeaza ca o privare de proprietate asa cum aceasta este definita prin cea de-a doua fraza a primului alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1, asa incat,  anularea va fi permisa numai daca este prevazuta de lege, urmareste un scop legitim si pastreaza un just echilibru intre interesul general al comunitatii si imperativele protectiei drepturilor fundamentale ale individului .
      In cauza  de fata, anularea adeverintelor de proprietate si a titlurilor de proprietate dupa trecerea unei  perioade mare de timp de la emitere, dupa ce terenurile au si intrat in circuitul civil si pentru motive care sunt imputabile exclusiv autoritatilor ar reprezenta o incalcare grava a principiului securitatii raporturilor juridice si a articolului 1 din Protocolul aditional  nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului iar aceasta incalcare nu ar fi justificata in nici un fel de motive imperioase.