Fond funciar.Atribuire teren in proprietate prin ordin al Prefectului.

Fond funciar.Atribuire teren in proprietate prin ordin al Prefectului.Conditia ca anterior terenul sa fi fost atribuit in folosinta.

Dispozitiile art.36 alin.3 din Legea nr.18/1991 au o aplicabilitate limitat ,in sensul ca numai terenurile atribuite in folosinta pe durata existentei constructiilor dobanditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor art.30 din Legea nr.58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor.

(Tribunalul Arad ,sectia civila, decizia civila nr. 169 R/03.martie 2010,dosar nr. 11477/55/2009)
Prin sentinta civila nr.10.887/25 noiembrie 2009, pronuntata in dosar nr.11.477/55/2009, Judecatoria Arad a admis actiunea civila exercitata de reclamantii C.V. si C. F. impotriva paratilor Municipiul Arad - Primaria Municipiului  Arad prin Primar si Prefectul Judetului Arad, a obligat paratii sa atribuie in proprietate reclamantilor suprafata de 483 mp inscrisa in CF 2333 Arad-top.2853 (CF actuala 300511 Arad) si a luat act de renuntarea la judecata impotriva Consiliului Local Arad, cu sediul in Arad, B-dul Revolutiei nr.75 jud.Arad, fara cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta in acest fel, prima instanta a retinut ca au dobandit dreptul de proprietate, prin cumparare, asupra imobilului-casa de locuit cu anexe, inscris in CF 2333 Arad. Asupra terenului aferent imobilului, in suprafata de 583 mp este inscris dreptul de proprietate in favoarea Statului Roman cu titlu de preluare in baza Legii nr.58/1974. Judecatoria a mai retinut ca, odata cu dobandirea constructiei, reclamantii au devenit si beneficiarii unui drept de folosinta asupra suprafetei de 100 mp-suprafata ce le-a fost atribuita in proprietate prin Ordinul Prefectului Judetului Arad nr.392/15.07.2009, in baza art.36 alin.3 din Legea 18/1991. Invocand dispozitiile art.23 alin.2 din Legea 18/1991 republicata, instanta de fond a subliniat ca suprafetele de terenuri aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora au fost acelea evidentiate ca atare in actele de proprietate, in cartea funciara. Prin urmare, prin sintagma teren aferent constructiei, in aprecierea primei instante, se poate intelege suprafata de teren necesara asigurarii unei folosinte normale a locuintei, in raport de suprafata utila a locuintei cumparate. In raport de aceste considerente, judecatoria a retinut ca reclamantii au depus la dosar un raport de expertiza tehnica extrajudiciara, de unde a rezultat ca suprafata totala a constructiilor este de 128,50 mp iar din amplasamentul constructiilor, conform planului de situatie, a rezultat ca terenul preluat de stat este necesar unei folosinte normale a locuintei. In continuare, instanta de fond a statuat ca terenul aferent constructiei a fost preluat de Statul Roman in baza dispozitiilor art.30 din Legea nr.58/1974, aceste dispozitii legale,  in prezent abrogate, prevazand ca, in caz de instrainare a constructiilor, terenul aferent acestora trece in proprietatea Statului cu plata unei despagubiri, iar dobanditorul constructiei va primi din partea statului in folosinta terenul necesar, in limitele prevazute de art.17 din lege, adica in suprafata de 200-250 mp, avand un front stradal de maxim 12 m. Prin urmare, instanta de fond a constatat ca la stabilirea intinderii dreptului de folosinta, odata cu preluarea in proprietate a terenului aferent de catre Statul Roman, nu au fost respectare aceste dispozitii legale; suprafata atribuita in folosinta, respectiv 100 mp a fost mai mica chiar decat suprafata construita.
Prima instanta a avut in vedere si caracterul reparator al Legii 18/1991, ce are drept scop remedierea nedreptatilor savarsite prin preluarea abuziva a terenurilor de catre Statul Roman, si prin urmare, a concluzionat ca actiunea reclamantilor ca intemeiata si a admis-o, in baza art.36 alin.3 din Legea 18/1991.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs paratul Prefectul Judetului Arad, solicitand instantei de control judiciar, in urma admiterii caii de atac, modificarea sentintei recurate in sensul respingerii plangerii reclamantilor.
In motivare, a descris starea de fapt, a sustinut ca instanta de fond a pronuntat o hotarare nelegala si nefondata, si a   apreciat ca este incident  in cauza motivul de recurs reglementat de disp. art. 304 pct. 9 Cod procedura civila. De asemenea, a aratat ca prin Ordinul Prefectului nr. 392/15.07.2009 (art.1) li s-a atribuit in proprietate reclamantilor suprafata de 100 mp teren aferenta imobilului inscris in CF nr. 2333-Arad, nr. topo 2853 si a invocat aplicabilitatea disp. art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 republicata, text care prevede in mod expres faptul ca trec in proprietatea detinatorilor locuintelor doar terenurile atribuite in folosinta, care au fost preluate de catre Statul Roman, in conditiile disp. art. 30 din Legea nr. 58/1974. Or, potrivit notarii de sub C 1 a CF nr. 300511 Arad, reclamanti sunt titularii dreptului de folosinta doar asupra suprafetei de 100 mp teren si nu asupra intregii suprafete de 583 mp, cum in mod eronat reclamantii au aratat in cuprinsul motivarii plangerii. Recurentul a considerat ca Ordinul Prefectului antementionat a fost emis in mod legal si a conchis ca, in mod gresit, prima instanta a obligat paratii sa atribuie in proprietate reclamantilor suprafata de 483 mp teren inscrisa in CF nr. 2333 Arad nr. topo 2853.
Prin intampinare, intimatii C. V. si C. F. au solicitat respingerea recursului si mentinerea ca legala si temeinica a sentintei recurate. Au considerat ca instanta de fond a apreciat in mod corect si legal faptul ca prin sintagma teren aferent constructiei se intelege suprafata de teren necesara asigurarii unei folosinte normale a locuintei, in raport de suprafata utila a acesteia, cu atat mai mult cu cat din raportul de expertiza topografica depus la dosar rezulta ca suprafata totala a constructiilor este mai mare de 100 mp, iar din amplasamentul acestora se constata ca folosinta normala a imobilului nu poate fi asigurata fara diferenta de teren de 483 mp. Invocand si prevederile art.23 din Legea nr.18/1991, intimatii au precizat si faptul ca terenul inscris in cartea funciara reprezinta un corp comun care nu poate fi parcelat deoarece s-au incalca prevederile legale in vigoare referitoare la frontul stradal minim.
Analizand sentinta atacata din prisma criticilor aduse prin motivele de recurs si a dispozitiilor art.304 si art.3041 Cod proc.civ., tribunalul a apreciat ca recursul este fondat, solutia instantei de fond fiind consecinta unei gresite aplicari a legii.
Instanta de fond a apreciat actiunea ca fiind intemeiata pe dispozitiile art.36 alin.3 din Legea nr.18/1991, coroborate cu o gresita aplicare "illo tempore" a art.30 din Legea nr.58/1974, in sensul atribuirii in folosinta a unei suprafete de teren mai mici decat cea acoperita de constructie, precum si de la premisa ca intreaga suprafata de teren de 583 mp. este aferenta apartamentului - proprietatea reclamantilor si este necesara folosintei normale a acesteia.
Solutia pleaca de o gresita apreciere a starii de fapt actuale si anterioare. Din planul de situatie prezentat de catre reclamanti  si care reflecta starea actuala a imobilului, rezulta ca pe terenul in discutie ar exista 3 edificate: casa - 64,00 mp., anexa - 31,50 mp. si magazia 33,00 mp. comparand acest plan de situatie cu foaia de avere a C.F. nr.2333-Arad, rezulta ca la data intabularii dreptului de proprietate al Statului Roman in temeiul Legii nr.58/1974 precum si a dreptului de folosinta asupra celor 100 mp. in favoarea dobanditorilor locuintei, imobilul era compus numai din casa, numai aceasta fiind indicata in foaia de avere a colii de carte funciara. In aceste conditii, constatand ca in cuprinsul cartii funciare apare notata numai casa in suprafata de 64 mp., la momentul anului 1982 cand s-a produs preluarea terenului la stat, concluzia instantei de fond este evident una eronata, deoarece atribuirea unei suprafete de teren in folosinta de 100 mp. pentru uzul unei case ce ocupa 64 mp. constituie o aplicare a normei juridica conforma cu litera art.30 si art.17 din Legea nr.58/1974.
Pe de alta parte, se impune a se observa ca dispozitiile art.36 alin.3 din Legea nr.18/1991, au o aplicabilitate limitata. Potrivit acestui text de lege, invocat de reclamanti si retinut ca incident de catre instanta de fond, numai terenurile atribuite in folosinta pe durata existentei constructiilor dobanditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor art.30 din Legea nr.58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor.
Claritatea textului de lege impune a inclina balanta in sprijinul punctului de vedere exprimat prin recurs de catre Institutia Prefectului Judetului Arad, cata vreme prin Ordinul Prefectului nr.392/15 iulie 2009 reclamantii au fost improprietariti, in conditiile acestui text de lege, cu intreaga suprafata de 100 mp. ce a fost acordata in folosinta la momentul aplicarii prevederilor Legii nr.58/1974. Imprejurarea ca intreaga suprafata de 583 mp. cat cuprinde parcela topografica pe care este amplasata constructia reclamantilor, ar fi aferenta acesteia si necesara unei folosinte normale a locuintei, este un punct de vedere pertinent si probabil corespunzator realitatii, dar nu poate constitui temei de improprietarire cu titlu gratuit a unui subiect de drepturi, peste limitele legii. Aceasta suprafata va putea fi insa oricand cumparata oricand de catre reclamanti in masura in care acestia vor dori sa isi extinda dreptul lor de proprietate pe intreaga parcela topografica si sa isi rezolve situatia juridica a locuintei lor. Aceasta rezolvare nu poate insa sa implice cu necesitate gratificarea lor, in lipsa oricarui text de lege in acest sens.
Avand in vedere aceste considerente de fapt si de drept si constatand ca prin Ordinul Prefectului nr.392/15 iulie 2009 reclamantii au fost improprietariti cu titlu gratuit, cu intreaga suprafata de teren atribuita in folosinta ca efect al aplicarii Legii nr.58/1974, in temeiul art.312 alin.1 si 3 Cod proc.civ. tribunalul a admis recursul declarat de recurentul Prefectul Judetului Arad in contradictoriu cu intimatii C. V., C. F., Municipiul Arad si Consiliul local al Municipiului Arad, impotriva sentintei civile nr.10.887/25 noiembrie 2009, pronuntata de Judecatoria Arad in dosar nr.11.477/55/2009, avand ca obiect atribuire teren in proprietate si in conditiile art.304 pct.9 Cod proc.civ. rap. la art.36 alin.3 din Legea nr.18/1991 a modificat in totalitate sentinta atacata in sensul ca a respins ca neintemeiata plangerea formulata de reclamantii Coranga Victor si Coranga Florentina Rodica, in contradictoriu cu Municipiul Arad, Consiliul Local Arad si Prefectul Judetului Arad avand ca obiect atribuire teren in proprietate cu titlu gratuit.