Lg. 18/1991. Intelesul notiunii de "comuna" ce apare in documentele de improprietarire. Titularul dreptului la reconstituire a dreptului de proprietate

Reclamanta este forma asociativa infiintata dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 247/2005.
Pretinzandu-se succesoare in drepturi ale fostilor urbariali din comuna, prin cererea depusa la 23.11.2005, petenta Asociatie de Pasunat si Padurarit a solicitat Comisiei Locale de aplicare a Legilor fondului funciar, in temeiul dispozitiilor Legii nr. 247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului -pasune  inscris in CF nr. [_].
Cererea petentei a fost admisa in parte de Comisia Locala, fiind validata numai suprafata de 34,1538 ha teren inscrisa in CF nr. [_].
Iar prin cererea inregistrata la 23.11.2005 petenta a solicitat Comisiei Locale reconstituirea dreptului de proprietate si asupra terenului cu vegetatie forestiera in suprafata de 251 jugare si 271 stj. situat pe teritoriul satului G.
Aceasta cerere a fost respinsa de Comisia Locala, cu motivarea ca suprafata de teren cu vegetatie forestiera solicitata nu constituie padure urbariala, fiind inscrisa in CF [_] in favoarea Statului Roman, solutia comunicandu-i se petentei prin adresa  din 23.02.2006.
O premisa esentiala pentru solutionarea in mod favorabil a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de reclamanta este aceea a dovedirii dreptului de proprietate pe care aceasta l-ar fi avut cu privire la terenurile solicitate in perioada anterioara preluarii acestora.
In dovedirea acestei imprejurari reclamanta a depus la dosarul cauzei copiile colilor CF. in care apar inscrise terenurile solicitate precum si evidentele intocmite cu ocazia aplicarii Reformei Agrare din anul 1921.
Instanta de recurs a retinut ca asupra imobilelor inscrise in suprafata de 34,1539 mp. s-a facut propunere de validare a dreptului de proprietate, recurentele necontestand indreptatirea acesteia la reconstituire.
Potrivit copiei colii imobilele evidentiate la foaia de proprietate sub A 1-8 in suprafata de 130,9960 ha constituie pasune urbariala comunala pe baza de improprietarire .
Iar asupra imobilelor inscrise in CF [_] sub A 1-7 si A I 8-9 a fost inscris dreptul de proprietate in favoarea Comunei pe baza de improprietarire.
Referitor la terenul cu vegetatie forestiera instanta de recurs retine ca prin Hotararea nr. 91/1922 Comisia Judeteana pentru expropriere Bihor a dispus exproprierea in favoarea statului a proprietatii Capitlului de rit latin Oradea inscrisa in CF [_] sub AII 1-63. Aceste imobile au fost transcrise in CF [_] in favoarea Statului Roman cu titlu de expropriere.
Ulterior, in baza hotararii de improprietarire toate aceste imobile au fost transcrise in CF [_], fiind improprietarite comunele G., B., C.N, C.V, O, B.. Asa cum rezulta din actele depuse la dosar comuna C.N. a fost improprietarita cu suprafata de 251 jug. si 271 stj. padure comunala, din mosia expropriata de la Capitlul de rit latin.
Reclamanta- intimata a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestei suprafete de padure, cererea fiind respinsa, solutia comunicandu-i se petentei prin adresa din 23.02.2006, iar aceasta nu a formulat contestatie.
Dreptul de proprietate asupra acestor suprafete a fost reconstituit si validat in favoarea Comunei M, prin Hotararea Comisiei Judetene din 22.03.2006, pentru suprafata de 556,31 ha din care 441 ha teren cu vegetatie forestiera inscris in CF [_], in prezent satul C.N. fiind sat component al Comunei M.. Iar prin Hotararea din 22.03.2006 s-a validat in favoarea Comunei A. dreptul de proprietate asupra supraf. de 69,99 ha teren forestier inscris in CF [_].
Eronat a retinut asadar prima instanta ca terenul cu vegetatie forestiera solicitat se afla la dispozitia comisiei, fiind liber si ca poate face obiectul punerii in posesie.
Din examinarea coroborata a mentiunilor de carte funciara si a celor efectuate in documentele intocmite de Comisiile de improprietarire, instanta  a retinut ca terenurile solicitate de reclamanta inscrise in CF [_] au facut obiectul improprietaririi in favoarea comunei C.N..
Sustinerile reclamantei-intimate in sensul ca notiunea de "comuna" ce apare in documentele de improprietarire nu reprezinta echivalentul unitatii administrativ teritoriale de astazi, au fost inlaturate de instanta de recurs ca nefondate.
 In acest sens instanta a retinut ca inclusiv Legea pentru Reforma Agrara din Transilvania, Banat Crisana si Maramures aprobata prin Decretul nr. 3610/23 iulie 1921 foloseste termenul de "comuna" in sensul de unitate administrativ teritoriala, relevante in acest sens fiind dispozitiile art. 14.
Totodata urmeaza a se retine ca art. 34 din acelasi act normativ face distinctie intre padurea comunala si padurile urbariale sau composesorale, astfel ca in mod nefondat, intimata sustine ca terenurile cu care a fost improprietarita Comuna C.N. ca urmare a punerii in aplicare a Reformei Agrare din anul 1921 au facut in realitate obiectul dreptului de proprietate al unei forme asociative de proprietate a carei succesoare in drepturi este.
In concluzie, instanta a retinut ca suprafetele de terenuri forestiere solicitate de reclamanta- intimata au intrat prin improprietarire in patrimoniul comunei in scopul prevazut de art. 1 din actul normativ anterior mentionat si anume "pentru a spori si completa padurile comunale rurale"; la fel si suprafata de pasune inscrisa in CF [_] expropriata pentru constituirea si completarea pasunilor comunale.
Un argument in plus in sprijinul afirmatiei ca inclusiv comunele si celelalte unitati administrativ teritoriale au detinut in proprietate terenuri de natura celor in litigiu il reprezinta dispozitiile art. 29 alin. 4 din Legea nr. 1/2000 care prevad expres ca in situatia in care comunele, orasele si municipiile au detinut in proprietate terenuri cu vegetatie forestiera, paduri, zavoaie, tufarisuri, fanete si pasuni impadurite, acestea redobandesc, la cerere,  proprietatea asupra lor, ceea ce s-a si intamplat in speta.
Referitor la terenul inscris in CF [_] instanta de recurs retine ca acesta constituie pasune urbariala comunala, iar in colile de CF individuale sunt specificate cotele-parti ale asociatilor, si in consecinta reclamanta este indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestuia in temeiul disp. art. 26 din Legea nr. 1/2000, fiind nefondat recursul declarat de Comisia Locala sub acest aspect.
Fata de cele de mai sus in temeiul art. 312  C. pr. civ., instanta a admis recursurile declarate si a modificat in totalitate sentinta atacata, in sensul ca a admite in parte actiunea formulata de petenta  Asociatia de Pasunat si Padurarit si a dispune obligarea paratelor Comisia Locala Magesti si  Comisia Judeteana Bihor de  Aplicare a Legii Fondului Funciar sa intocmeasca  documentatia si sa elibereze titlu de proprietate in favoarea reclamantei pentru  suprafata de teren - pasune  ce a constituit pasune urbariala comunala.