Legea nr.1/2000. Reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament in favoarea mostenitorilor proprietarului deposedat. Titlu de proprietate(emis anterior), anulat. Teren instrainat anterior anularii titlului de proprietate. Interpretare...

      Faptul ca, intre data eliberarii titlului de proprietate si data constatarii nulitatii absolute a acestuia, terenul a fost instrainat unor terte persoane nu  determina respingerea cererii de reconstituire in natura formulata de mostenitorii fostului proprietar  deposedat intrucat, cat timp titlul de proprietate a fost anulat, terenul solicitat de petente nu a fost atribuit legal altor persoane astfel ca, potrivit art. 2 alin.1 din Legea nr.1/2000, acest teren  revine de drept  proprietarilor care au solicitat  reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente. Dispozitiile art. III aliniat 24 din Legea nr. 169/1997, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005, nu trebuie interpretate  in sensul sustinerilor recurentilor, respectiv ca petentele pot sa primeasca doar pretul pe care vanzatorul l-a incasat de la cumparator, actualizat ci,  ele trebuie interpretate in concordanta cu celelalte dispozitii cuprinse in Legea nr.247/2005 si in art.2 alin.1 Legea nr.1/2000 respectiv, in sensul ca terenul care nu a fost legal atribuit de comisia locala altor persoane, revine de drept proprietarului deposedat sau mostenitorilor acestuia. Atunci cand legiuitorul foloseste expresia de "fost proprietar ramas fara teren", nu se refera la "fostul proprietar deposedat", ci la cel care a devenit proprietar, prin cumparare, asupra unui teren inscris intr-un  titlu de proprietate constatat nul astfel ca, acestuia i se va remite, de catre vanzator, pretul pe care l-a primit la vanzare, actualizat. Cat timp legiuitorul prevede expres ca, in astfel de situatii, se va dispune reconstituirea in natura in favoarea proprietarului deposedat sau mostenitorilor acestuia, acestia nu au cum sa fie fosti proprietari " ramasi fara teren"deoarece lor inca nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate iar, pe de alta parte,  intre acestia si vanzator nu exista nici un raport juridic astfel ca " cel care ramane fara teren" este cumparatorul.
TRIBUNALUL BISTRITA-NASAUD, SECTIA CIVILA, DECIZIA CIVILA  Nr. 70/R/13 martie 2006, Dosar nr. 265/112/2006 (numar in format vechi 266/C/2006). Complet BR; FGC; ON. Prin sentinta civila nr. 2999/2005 pronuntata de Judecatoria Bistrita in dosarul civil nr. 5254/2005 a fost admisa plangerea formulata de petentii D.C., P.I. si T.S., impotriva intimatelor COMISIA LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETAE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR BISTRITA si COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR BISTRITA-NASAUD si in consecinta: - a fost anulata in parte Hotararea nr. 407/17.08.2000 a Comisiei Judetene Bistrita-Nasaud, in ce priveste suprafata de 0,95 ha, in sensul anularii inscrierii petentilor pe anexa 39 Bistrita cu despagubiri si s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate a petentilor in natura pentru aceasta suprafata, in ridul ,,X’’; - a fost respinsa cererea de interventie in interes propriu, formulata de intervenientii D.V., O.Gh.I. si T.I.
Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut urmatoarele:
Prin Hotararea nr. 407/17.08.2000 a Comisiei Judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bistrita-Nasaud a fost respinsa contestatia petentei D.C. prin care aceasta a solicitat atribuirea in natura a suprafetei de 15,10 ha teren, suprafata cu care petenta a fost trecuta pe anexa 39 Bistrita, pozitia 94/582, din care suprafata de 0,95 ha este situata in ridul ,,X’’ si este ocupata in prezent de catre intervenienti.
Petentii sunt mostenitorii defunctului B.D. si sunt indreptatiti la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 0,95 ha teren.
Terenurile in suprafata de 0,95 ha sunt proprietatea tabulara a intervenientilor si au fost identificate in Titlul de Proprietate nr. 8609/1996 eliberat numitului M.V. in tarlaua 69, parcelele 9 si 11.
Intervenientii au dobandit dreptul de proprietate asupra acestor terenuri prin cumparare de la mostenitoarea proprietarului inscris in titlu si si-au intabulat acest drept in baza Sentintei civile nr. 5904/1997 a Judecatoriei Bistrita pronuntata in dosarul nr. 4296/1997.
Intervenientul T.I.  a cumparat ulterior unul din aceste loturi in suprafata de 2.500 mp de la primul cumparator mentionat in sentinta, in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat cu nr. 2655/2.07.2001.
Prin Sentinta civila nr. 863/2003 a Judecatoriei Bistrita, modificata prin Decizia civila nr. 462/2003 a Tribunalului Bistrita-Nasaud, ramasa irevocabila prin Decizia nr.1240/2005 a Curtii de Apel Cluj, s-a constatat (printre altele) nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr. 8609/1996 emis in favoarea lui M.V. in ce priveste suprafata de 5.900 mp, identificata in tarla 69, parcela 9 si suprafata de 4.000 mp, identificata in tarla 69 parcela 11.
Fata de cele mentionate mai sus, instanta a retinut  ca petentii sunt indreptatiti la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 0,95 ha ce a apartinut antecesorilor lor, in ridul ,,X’’si avand in vedere constatarea nulitatii absolute a Titlului de Proprietate nr. 8609/1996 emis in favoarea numitului M.V., terenul respectiv a devenit liber in sensul dispozitiilor Legii nr. 18/1991 si poate fi reconstituit in natura, motiv pentru care hotararea atacata a fost anulata in parte in baza art. 52 si urmatoarele din Legea nr. 18/1991 si s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate al petentilor pentru suprafata de 0,95 ha.
In acest sens, dispozitiile art. 2 din Legea nr. 1/2000 modificata si art. 39 din H.G nr. 890/2005 arata cu claritate faptul ca reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. In cazul de fata titlul de proprietate al numitului Moldovan Vasile a fost declarat nul, printr-o sentinta definitiva si irevocabila, deci in concluzie terenul nu a fost atribuit legal altor persoane.
Aceste dispozitii legale s-au coroborat si cu prevederile art.III din Legea nr. 169/1997 modificata, unde se mentioneaza ca in cazul instrainarilor succesive, cel care a vandut terenul in baza titlului constatat nul, este obligat sa remita pretul actualizat fostului proprietar ramas fara teren.
In ce priveste cererea de interventie in interes propriu formulata in cauza, instanta a respins-o ca neintemeiata, motivat de starea de fapt si de drept retinuta mai sus, dar si de faptul ca in cauza fiind vorba despre o procedura speciala de atacare a hotararii Comisiei Judetene, instanta nu compara titlurile de proprietate pe care le detin intervenientii cu dreptul de reconstituire al petentilor.
Dreptul petentilor la reconstituire nu este legat de dobandirile succesive asupra terenului in cauza de catre intervenienti prin contracte de vanzare-cumparare, mai ales ca in cauza asa cum s-a retinut deja, terenul nu a fost legal atribuit unei alte persoane.
Impotriva sentintei expuse, in termen, au declarat recurs atat intimata Comisia Municipala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bistrita, cat si intervenientii D.V., O.Gh.I. si T.I..
Prin recursul sau, intimata a solicitat modificarea in intregime a hotararii atacate in sensul respingerii plangerii formulate de petenti, invocand dispozitiile art. 304 punctul 9 Cod procedura civila aratand, in esenta, ca reconstituirea in natura nu este posibila deoarece terenul ce constituie vechiul amplasament a fost instrainat in favoarea unor terte persoane (intervenientii) astfel ca acest teren nu este la dispozitia comisiei si nu poate sa procedeze la punerea in posesie. Se mai arata ca potrivit art. III aliniat 24 din Legea nr. 169/1997 asa cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005 cel care a vandut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat sa remita pretul actualizat fostului proprietar ramas fara teren, astfel ca legiuitorul a inteles sa mentina ca valabile actele de vanzare alegand solutia restituirii pretului si nu solutia restituirii in natura peste asemenea acte, care in prezent nu sunt anulate.
Intervenientii, prin recursul declarat, au solicitat modificarea in intregime a hotararii invocand dispozitiile art. 304 punctul 9 si a art. 3041 Cod procedura civila si prin urmare plangerea sa fie respinsa si sa fie mentinuta reconstituirea sub forma de despagubiri.
S-au invocat in principiu aceleasi motive de fapt ca si cele aratate de Comisia Municipala, respectiv : reconstituirea in natura nu este posibila intrucat Decizia nr. 293/2003  a Tribunalului Bistrita-Nasaud prin care s-a anulat titlul de proprietate al vanzatorului(numitul M.V.), de la care ei au cumparat, nu le este opozabila; ei sunt intabulati in cartea funciara, se afla in posesia terenului, astfel ca acesta nu se afla la dispozitia comisiei pentru a putea fi pus in posesia petentilor.
Se arata ca petentele sunt indreptatite doar la primirea pretului pe care vanzatorul l-a primit de la ei, pret care urmeaza sa fie actualizat. 
      Recursurile declarate nu sunt fondate, ambele urmand sa fie respinse, pentru urmatoarele considerente.
      Atat prin Legea nr.1/2000(in forma sa initiala) cat si prin Legea nr.247/2005 legiuitorul a instituit regula potrivit careia reconstituirea dreptului de proprietate se face in natura pe vechile amplasamente, acolo unde acestea nu au fost legal atribuite altor persoane indreptatite.
      In cauza, reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea numitului M.V. asupra terenului de 5.900 m.p. si respectiv 4000 m.p., care a apartinut antecesorului petentelor-intimate, s-a dovedit a fi efectuata cu nerespectarea dispozitiilor legale, motiv pentru care prin Decizia civila nr. 462/2003 a Tribunalului Bistrita-Nasaud, ramasa irevocabila prin Decizia nr.1240/2005 a Curtii de Apel Cluj, s-a constatat nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr. 8609/1996 emis in favoarea lui M.V. in ce priveste suprafata de 5.900 mp, identificata in tarla 69, parcela 9 si suprafata de 4.000 mp, identificata in tarla 69 parcela 11.
      Faptul ca, intre data eliberarii titlului de proprietate si data constatarii nulitatii absolute a acestuia, terenul a fost instrainat intervenientilor nu  determina respingerea cererii de reconstituire in natura formulata de mostenitorii fostului proprietar deposedat intrucat, cat timp titlul de proprietate a fost anulat, terenul solicitat de petente nu a fost atribuit legal altor persoane, astfel ca potrivit art. 2 alin.1 din Legea nr.1/2000, acest teren  revine de drept  proprietarilor care au solicitat  reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente.
      In acest sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala, prin Decizia nr.375/2005, cu ocazia controlului prealabil al constitutionalitatii Legii nr.247/2005, curtea statuand ca efectul nulitatii absolute de repunere in situatiile anterioare, deschide posibilitatea celor indreptatiti sa beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
      Nu are nici o relevanta, in prezenta cauza, faptul ca intervenientii cumparatori ar fi fost de buna credinta si nici faptul ca terenul nu se afla in posesia comisiei municipale deoarece,  comisia municipala nu poate sa invoce propria culpa, aceea de a fi propus, in mod nelegal, atribuirea in proprietate, a terenului  din litigiu, in favoarea numitului M.V. si apoi a procedat la punerea in posesia a acestuia.
      Dimpotriva, potrivit art.2 si 3 din Legea nr.1/2000, asa cum aceasta a fost modificata de Legea nr.247/2005, Comisiei municipale ii revine obligatia de a efectua toate demersurile care se impun pentru  ca terenul sa poata fi atribuit  mostenitorilor fostului proprietar deposedat.
      Dispozitiile art. III aliniat 24 din Legea nr. 169/1997, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005, nu trebuie interpretate  in sensul sustinerilor recurentilor, respectiv ca petentele pot sa primeasca doar pretul pe care vanzatorul l-a incasat de la cumparator, actualizat, ci  ele trebuie interpretate in concordanta cu celelalte dispozitii cuprinse in Legea nr.247/2005 si in art.2 alin.1 Legea nr.1/2000 respectiv, in sensul ca terenul care nu a fost legal atribuit de comisia locala altor persoane, revine de drept proprietarului deposedat sau mostenitorilor acestuia.
    Atunci cand legiuitorul foloseste expresia de "fost proprietar ramas fara teren", nu se refera la "fostul proprietar deposedat", ci la cel care a devenit proprietar, prin cumparare, asupra unui teren inscris intr-un  titlu de proprietate constatat nul astfel ca, acestuia i se va remite, de catre vanzator, pretul pe care l-a primit la vanzare, actualizat. Cat timp legiuitorul prevede expres ca, in astfel de situatii, se va dispune reconstituirea in natura in favoarea proprietarului deposedat sau mostenitorilor acestuia, acestia nu au cum sa fie fosti proprietari " ramasi fara teren"deoarece lor inca nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate, iar pe de alta parte,  intre acestia si vanzator nu exista nici un raport juridic, astfel ca cel care ramane fara teren este cumparatorul.
    Prin urmare, sustinerile comisiei municipale si ale intervenientilor in sensul ca legiuitorul a inteles sa mentina ca valabile actele de vanzare alegand solutia restituirii pretului si nu solutia restituirii in natura in favoarea celor indreptatiti la reconstituire, nu sunt intemeiate.
    Fata de aceste considerente, in temeiul art.312 alin.1 teza II C.pr.civ., ambele recursuri vor fi respinse ca nefiind fondate.
In baza art.274 C.pr.civ. recurentii intervenienti vor fi obligati, in solidar, sa plateasca intimatelor petente, in solidar, 400 lei noi cheltuieli de judecata in recurs.