Dispozitiile art. 13 din Legea nr. 18/1991 republicata sunt aplicabile numai in cazul fostilor proprietari decedati pana la data de 20 februarie 1991, deoarece contin o norma speciala de stricta interpretare si aplicare. In cazul celor decedati dupa ...

      Dispozitiile art. 13 din Legea nr. 18/1991 republicata sunt aplicabile numai in cazul fostilor proprietari decedati pana la data de 20 februarie 1991, deoarece contin o norma speciala de stricta interpretare si aplicare. In cazul celor decedati dupa aceasta data se aplica dreptul comun, urmand ca mostenitorii sa fie stabiliti in conditiile legii civile.

(Trib. Bistrita-Nasaud, s. civ., dec. nr. 91/R/26 martie 2010, nepublicata)
      
      Prin sentinta civila nr. 6277/2009 pronuntata de Judecatoria Bistrita s-a admis actiunea civila formulata de reclamantii MGI, MVA, CL, MA impotriva paratilor Comisia Locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Sieu-Magherus, Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistrita-Nasaud, M.Ia si MI, ca fiind intemeiata si, in consecinta, s-a dispus modificarea titlului de proprietate nr. 570594/19.10.2007 emis in favoarea paratului MIa, in calitate de mostenitor al lui MI, pentru suprafata de 1 ha si 100 mp. teren situat pe raza comunei Sieu-Magherus, in sensul inscrierii ca titular al reconstituirii MI, in nume propriu.
S-a respins cererea reclamantilor de acordare a cheltuielilor de judecata, ca fiind neintemeiata.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs paratul M.Ia.
      Examinand hotararea atacata prin prisma criticilor formulate de recurent si sub toate aspectele in baza art. 3041 Cod procedura civila, tribunalul constata ca nu exista motive care sa justifice casarea sau modificarea hotararii.
Prima instanta a fost investita cu o actiune in modificarea titlului de proprietate emis in baza Legii nr. 247/2005 in favoarea recurentului, in calitate de mostenitor al defunctului tata - MI, reclamantii-intimati sustinand ca terenul inclus in titlul de proprietate atacat a fost solicitat de defunctul MI in baza Legii nr.18/1991, astfel ca titular al reconstituirii trebuia sa figureze acesta sau toti mostenitorii lui, inclusiv  reclamantii.
Criticile recurentului vizand nelegalitatea hotararii pronuntata de instanta de fond se intemeiaza pe existenta concordantei intre titlul de proprietate emis in favoarea sa si intreaga documentatie ce a stat la baza eliberarii titlului (anexa validata printr-o hotarare a comisiei judetene, procesul verbal de punere in posesie, schita de punere in posesie, planul parcelar) si pe faptul ca aceasta documentatie nu a fost atacata sau anulata.
Este real ca recurentul M.Ia, dupa aparitia Legii nr. 247/2005 a formulat o cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 1,16 ha, in calitate de mostenitor a lui M.Ia, cerere care a fost inregistrata la comisia locala sub nr.248/28 noiembrie 2005.
      Insa, din cuprinsul acestei cereri rezulta ca recurentul a solicitat terenul pentru care antecesorul partilor MI a formulat cereri de reconstituire la data de 6 martie 1991 si la data de 7.01.1998 (aceasta vizand punerea efectiva in posesie), si cu privire la care s-au facut propuneri de acordare de despagubiri, defunctul MI fiind inscris pe anexa 40 la Legea nr. 1/2000 pozitia 39.
Sunt reale si asertiunile recurentului in sensul ca, in urma cererii formulate in baza Legea nr. 247/2005, acesta a fost inscris pe anexa nr. 3 pozitia 144 Chintelnic, cuprinzand mostenitorii cooperatorilor decedati care solicita in scris stabilirea dreptului de proprietate, ca anexa a fost validata prin Hotararea Comisiei Judetene Bistrita-Nasaud nr.610 din 27 iulie 2007 si ca s-a intocmit procesul-verbal de punere in posesie nr.1662/10 septembrie 2007 "cu ocazia punerii in posesie a proprietarului M.Ia. mostenitorul defunctului MI, conform anexei 3 pozitia 144, cu suprafata de 1,01 ha, localitatea Chintelnic, comuna Sieu-Magherus - Legea nr. 247/2005".
Dar, Comisia locala Sieu-Magherus, a avut tot timpul in vedere finalizarea cererii de reconstituire formulata de antecesorul partilor - MI, motivand punerea in posesie si eliberarea titlului de proprietatea in favoarea recurentului prin prisma cererii formulata numai de acesta la Legea nr. 247/2005, apreciind, in mod eronat, ca prin aceasta cerere s-a acceptat mostenirea numai de catre unul dintre succesori, respectiv de recurentul Morar Iacob.
Astfel, comisia locala a apreciat eronat ca sunt aplicabile, in ceea ce priveste cererea formulata de recurent la Legea nr. 247/2005, dispozitiile art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 rep., care prevad ca "mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, intrucat terenurile nu s-au gasit in circuitul civil, sunt socotiti repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sunt considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei".
Tribunalul apreciaza ca interpretarea data de instanta de fond cu privire la dispozitiile art. 13 din Legea nr. 18/1991 republicata este corecta, acestea fiind aplicabile numai in cazul fostilor proprietari decedati pana la data de 20 februarie 1991, deoarece contin o norma speciala de stricta interpretare si aplicare. In cazul celor decedati dupa aceasta data se aplica dreptul comun, urmand ca mostenitorii sa fie stabiliti in conditiile legii civile. O asemenea interpretare este confirmata si de dispozitiile art. 13 alin. 1 din HG nr. 890/2005 care precizeaza ca "stabilirea dreptului de proprietate pentru fostii cooperatori in viata la momentul intrarii in vigoare a legii se face pe numele persoanelor indreptatite, iar pentru cooperatorii decedati, pe numele mostenitorilor".
Tribunalul retine ca, dupa aparitia Legii nr. 247/2005, Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, aprobat prin HG nr. 890/2005, s-a modificat, la art. 10 fiind prevazuta obligatia comisiilor de a oferi un alt amplasament in schimb daca nu este posibila restituirea in natura pe vechiul amplasament, abia apoi persoana indreptatita putand opta pentru despagubiri.
In temeiul acestei prevederi legale, comisia locala Sieu-Magherus a facut oferta numai recurentului, desi era vizat terenul solicitat de antecesorul partilor la Legea nr. 18/1991. Acest aspect rezulta din adresele trimise de comisie recurentului, unde se mentioneaza expres ca, in sedinta comisiei de fond funciar intrunita la data de 1 august 2006, avand in vedere cererea inregistrata la nr. 21/1998 prin care se solicita suprafata de 1,74 ha, validata pe anexa 40, despagubiri la Legea nr. 1/2000, si acceptul recurentului cu privire la amplasamentul oferit in locul numit "Poiana lui Runcan", se va propune pentru validare cu suprafata de 1,01 ha pe anexa 3 Chintelnic, dupa defunctul MI in favoarea recurentului M.Ia.
Prin intampinarea depusa la dosarul de recurs, Comisia locala Sieu Magherus motiveaza solutia adoptata cu privire la indeplinirea procedurii de ofertare prev. de art. 10 din Regulament numai cu recurentul, invocand disp. art. 13 din Legea nr. 18/1991, pe care, asa cum am mentionat mai sus, le interpreteaza eronat.
Tribunalul retine ca sunt reale sustinerile recurentului in sensul ca, emiterea titlului de proprietate, ca act final al procedurii instituite de legile speciale ale fondului funciar, trebuie sa se realizeze cu respectarea procedurii prevazuta de art. 36 din Regulament, respectiv sa se emita pe baza documentatiilor inaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere in posesie si schitele terenurilor si ca titlul de proprietate trebuie sa fie in concordanta cu actele premergatoare emiterii lui.
Insa, instanta de fond nu a fost investita cu constatarea nulitatii, cu anularea sau modificarea anexei nr. 3 pozitia 144 Chintelnic, a procesului verbal de punere in posesie nr.1662/2007, a schitei de punere in posesie corespunzatoare, aceasta putand solutiona litigiul numai in limitele sesizarii pentru a nu aduce atingere principiului disponibilitatii ce guverneaza procesul civil.
Urmeaza ca, in baza sentintei pronuntata de prima instanta, ramasa irevocabila prin respingerea prezentului recurs, persoanele interesate sa intreprinda demersurile legale pentru punerea in concordanta deplina a titlului de proprietate ce se va emite pe numele antecesorului partilor - MI - cu documentatia ce va sta la baza acestuia.
Raportat la considerentele de fapt si de drept expuse mai sus, tribunalul, retinand ca eliberarea titlului de proprietate trebuia sa se faca pe numele persoanei care a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate - MI - chiar daca aceasta a decedat pe parcursul derularii procedurii instituite de legile fondului funciar, in temeiul disp. art. 312 alin. 1 teza II Cod procedura civila, va respinge, ca nefondat recursul declarat de paratul MI impotriva sentintei civile nr. 6227/2009 pronuntata de Judecatoria Bistrita in dosarul nr. 2652/190/2009.
In temeiul art. 274 alin.1 Cod procedura civila, retinand culpa procesuala a paratului-recurent, tribunalul il va obliga pe acesta sa plateasca intimatilor MGI, MVA, CL, MA, cheltuieli de judecata in cuantum de 476 lei, reprezentand onorariu avocatial.