Plangere la Legea nr.1/2000

Fond funciar.plangere la Legea nr.1/2000
SENTINTA   CIVILA NR. 1576/18.11.2008 Prin plingerea adresata acestei instante si inregistrata sub nr. de mai sus, I. L., E. A. si S.N.  au formulat plingere impotriva Hotaririi Comisiei Judetene nr. 7018/27.06.2008, cerind reconstituirea dreptului de proprietate pentru 5 ha teren cu vegetatie forestiera pe raza comunei Farcasa, in calitatea lor de mostenitoare ale  unchiului, respectiv fratelui, N. I., disparut in luptele din al doilea razboi mondial, fara urmasi directi.
In motivare au aratat ca autorul lor a participat la al doilea razboi mondial, disparut in lupta. Pentru acest motiv, nu a putut fi trecut in tabelele de improprietarire de la reforma agrara din 1945, dar considera ca avea si el vocatie, pentru mostenitorii sai, la acel lot-tip de 5 ha, prevazut de Legea nr. 187/1945.
Au formulat cerere la comisia locala de fond funciar, care a admis cererea, dar comisia judeteana a invalidat-o prin hotarirea mai sus aratata, pe motivul ca nu se face dovada proprietatii pentru terenul solicitat.
Legal citate, cele doua comisii au formulat intimpinari, astfel:
- comisia locala (f. 27) a pledat pentru admiterea plingerii, aducind argumente de teorie si practica judiciara; in plus, comisia locala a depus o adresa (f. 31) din care rezulta ca, pentru satisfacerea cererilor persoanelor indreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii 187/1945, Ocolul silvic Galu are la dispozitie o suprafata de 999,6 ha teren cu vegetatie forestiera, pe raza comunei Farcasa.
- comisia judeteana nu a depus intimpinare.
          Analizind actele si probele dosarului, legislatia aplicabila (Legea 18/1991, Legea 1/2000, modif. prin L 247/2005) precum si principiile constitutionale si de drept european aplicabile in speta, instanta constata cererea indreptatita, deci urmeaza a fi admisa, pe urmatoarele considerente:
Legea 187/1945 prevedea improprietarirea participantilor la razboi cu teren in completare pina la lotul-tip de 5 ha.
In aplicarea acestei legi s-au creat situatii diferite: daca la rubrica "pamint de poseda" au fost trecute suprafetele pe care subiectii le detineau, la rubrica "pamint cuvenit" la unii indreptatiti au fost trecute diferite suprafete, la altii nu a fost trecuta nici o suprafata. Mai departe, aceste terenuri au fost atribuite efectiv unor indreptatiti, iar altora nu. Dar au fost si cazuri, ca acesta de fata, in care participantii la razboi nu au fost trecuti in acele tabele, din civerse motive, sau tabelele nu se gasesc. Aceasta nu inseamna ca cei din urma nu ar avea vocatie la acea improprietarire, prin mostenitorii lor legali, o asemenea situatie conducind la o discriminare a unor persoane aflate in fond in aceeasi situatie - aceea de participanti la razboi si beneficiari ai legii evocate, discriminare inadmisibila, in lumina prevederilor constitutionale referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii, dar si a celor privind respectul si garantarea proprietatii. Deci, autorul petentelor avea vocatie la o suprafata de 5 ha teren.
Art. 36 din Legea nr. 1/2000 (care se refera la situatia celor din tabelele de improprietariti) a cunoscut mai multe modificari succesive, spiritul acestor modificari fiind in sensul ca persoanele trecute in tabelele de improprietrire au vocatie la improprietarire.
De mentionat ca un numar imens de persoane din comuna Farcasa si din toate comunele invecinate au beneficiat deja de reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren, iar a refuza acest drept altor persoane ar fi o discriminare evidenta. Trebuie avuta in vedere Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si practica in materia discriminarii a Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a condamnat in mod constant practicile discriminatorii.
Cit priveste categoria de folosinta a terenului cuvenit, este de notorietate ca in zona de munte nu existau disponibile decit terenuri forestiere, de altfel o suprafata imensa fiind expropriata de la familia Sturza in scopul aplicarii legii reformei agrare.
Pe de alta parte, dupa ce familei Sturdza i-a fost reconstituit dreptul pentru o suprafata foarte mare din fosta sa mosie, reprezentantii acestei familii, prin protocol cu toate comunele din zona, au cedat la schimb o importanta suprafata de teren din suprafata primita de ei tocmai pentru a fi atribuita petentilor care se regasesc pe tabelele de improprietarire, cum este situatia din prezentul dosar. (f. 32-34).
Cit priveste motivul tardivitatii introducerii cererii, acesta trebuie inlaturat pentru mai multe argumente:
- toate legile succesive ale fondului funciar au acordat noi termene de introducere a cererii, avindu-se in vedere dificultatea procesului de reconstituire;
- listele de improprietarire se obtin foarte greu, Arhivele Nationale fiind foarte aglomerte cu astfel de cereri;
- in aceasta problema (a dreptului celor din listele de improprietariti) legislatia a fost oscilanta, iar practica, atit a comisiilor de fond funciar, cit si a instantelor de judecata, a fost diferita, neunitara, ceea ce a derutat si descurajat pe multi din petenti, acestia nefiind hotariti sa introduca cererile decit atunci cind stiau ca ar putea avea cistig de cauza.
In aceste conditii, instanta le considera pe petente de drept repuse in termenul de depunere a prezentei cereri.
Concluzionind, instanta constata ca:
- petentele sint repuse in termen pentru introducerea prezentei cereri;
- petentele au facut dovada vocatiei la improprietarire si a calitatii
succesorale;
- exista teren disponibil pentru aceasta reconstituire.
NOTA: Ca ultima modificare legislativa in materia fondului funciar, este de consemnat Legea nr. 212/Mof. 737/30.X.2008, care modifica art. 36 din Legea 1/2000. Aceasta modificare confera vocatie la improprietarire si petentilor (sau urmasilor) care fac dovada participarii la al doilea razboi mondial, chiar daca nu sint trecuti sau nu sint gasiti in tabelele de improprietarire. Deci, situatia din acest dosar a fost expres prevazuta intr-o lege, si rezolvata favorabil. Desigur, aceasta noua reglementare trebuie interpretata in sensul ca instituie implicit repunerea in termen a petentilor interesati, altfel ea nu ar avea nici o aplicabilitate. 
Fata de cele de mai sus, plingerea urmeaza a fi admisa asa cum a fost formulata.