Fond funciar - admitere actiune si obligarea Primariei sa faca propuneri de atribuire in proprietatea petentilor a terenului pe care sunt amplasate constructiile proprietatea acestora, si sa inainteze propunerea Prefectului Judetului, in vederea emit...
(Sentinta civila nr. 3640/2011 din data de 15.04.2011 pronuntata de Judecatoria Bistrita)Prin plangerea la Legea 18/1991 depusa de reclamantii N.I., N.D.M. impotriva paratei P.M.B. in dosarul cu nr. de mai sus, s-a cerut ca instanta sa oblige parata sa le solutioneze cererile si respectiv sa faca propunere de atribuire in proprietatea lor a terenului in suprafata de 2.962 m.p., aferent casei de locuit, anexelor gospodaresti, curtii si gradinii din jurul acestora -situate in B., cartier U., nr. 256-257; inscrise in c.f. Unirea, nr. top. si sa inainteze propunerea Prefectului judetului in vederea emiterii ordinului de atribuire a acestui teren in proprietatea reclamantilor.
In motivare se arata ca, terenul inscris in c.f. U. nr. top., in suprafata de 1.724 + 1.238 = 2.962 m.p. este aferent casei de locuit, anexelor gospodaresti, curtii si gradinii reclamantilor, situate in U. la nr. adm. 256, 257. Desi figureaza cu doua numere administrative, in realitate este vorba despre o singura casa de locuit, inscrisa in c.f. 390, in intregime proprietatea reclamantilor. Cota de 1/2 parte din aceasta, cu nr. adm. 257, au dobandit-o in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat de fostul Notariat de Stat judetean sub nr. 2.287/1985 (incheiat intre reclamanti si proprietara tabulara M.E.-O. nascuta M.) si este intabulata pe acestia (B+13,14); iar cealalta parte, cu nr. adm. 256, a lui M. C. nascuta M. - B+7, au dobandit-o in baza contractului de vanzare-cumparare nr. 1 19/1997 incheiat in conditiile Legii nr. 1 12/1995.
Reclamantii arata ca din continutul colii evolutive c.f. rezulta ca terenul in suprafata de 1.481 m.p., aferent cotei de constructii cumparate in anul 1985, a trecut la stat in baza art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974 - drept urmare a instrainarii constructiilor; 125 m.p. s-au intabulat pe stat cu titlu de trecere conform Decretului nr. 223/1974 - incheierea nr. 482/11 mai 1985 c.f. - o data cu partea de constructie a numitei M.C. nascuta M. (B+l 1); iar diferenta de 1.356 m.p. figureaza inscrisa pe aceasta din urma. In realitate, se arata ca terenul a fost preluat in intregime de catre stat si predat in folosinta reclamantilor, care erau proprietari ai cotei de 1/2 parti din constructii si chiriasi ai celeilalte parti. Suprafata de 1.481 m.p. (125 + 1.356) constituie teren aferent cotei de 1/2 parti din constructiile inscrise in c.f. 390, respectiv partii situate la nr. adm. 256 (asa cum cealalta portiune de 1.481 m.p. constituie teren aferent constructiilor cumparate de reclamanti in anul 1985 - situate la nr. adm. 257).
Din actul sub semnatura privata intitulat "Contract de vanzare-cumparare" incheiat intre vanzatoarea M.E.O. (aceeasi cu vanzatoarea din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2.287/1985) si reclamanti la data de 19.10.1985, rezulta ca acestia au cumparat cu pretul de 60.000 lei - achitat integral - "casa si gradina de la adresa mentionata", care le-au fost si predate efectiv in posesie.
In ceea ce priveste constructiile cumparate la Legea 112/1995. art. 33 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi, aprobate prin HGE. nr. 20/1996. modificate si completate prin HGR nr. 11/1997, prevede ca in situatiile de vanzare catre chiriasi a apartamentelor si, cand este cazul, a anexelor gospodaresti si a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobandeste si asupra terenului aferent. Suprafata aferenta se determina prin raportare la art. 23 alin. 2 din Legea 18/1991 republicata, (la care face trimitere si art. 36 alin. 4 din aceasta lege), fiind cea care figureaza in documentele funciare la data preluarii. In speta, aferenta constructiilor, curtii si gradinii in discutie, la data preluarii, figureaza in c.f. intreaga suprafata de teren ce se identifica prin nr. top.. Prin urmare, reclamantii sustin ca sunt indreptatiti la atribuirea in proprietate a intregului teren in suprafata de 2.962 m.p. aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti situate in U., la nr. adm. 256, 257, curtii si gradinii din jurul acestora. Atribuirea in proprietate a terenului se face prin ordinul prefectului, la propunerea primariilor, facuta pe baza verificarii situatiei juridice a terenurilor.
Din aceste dispozitii rezulta ca propunerea primariei apare ca un act administrativ conditie, autonom, in absenta caruia prefectul nu poate emite ordinul de atribuire in proprietate a terenului. In aceasta situatie, reclamantii arata ca este evident faptul ca atunci cand se refuza intocmirea sau se considera ca propunerea produce o vatamare in drepturi recunoscute de lege, persoana interesata se poate adresa instantei judecatoresti competente, pentru recunoasterea dreptului pretins. Astfel, desi reclamantii au depus la Primaria municipiului B. cereri pentru terenul in litigiu, pana in prezent nu s-a facut si respectiv inaintat Institutiei Prefectului judetului propunerea de atribuire in proprietate a terenului. Mai mult, prin Adresa nr. 21.100/2005 li s-a comunicat ca cererea nu poate fi solutionata decat dupa finalizarea aplicarii integrale a prevederilor Legii nr. 10/2001, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005, deoarece terenul in discutie "ar putea fi revendicat de catre eventualii sai fosti proprietari", in baza prevederilor acestei legi. Drept temei juridic se invoca prevederile art. 1 pct. 50, Titlul I - Modificarea si completarea Legii 10/2001.
Reclamantii sustin ca terenul in discutie nu face parte din categoria celor notificate potrivit prevederilor Legii 10/2001. Legea 247/2005 nici nu a acordat termene pentru depunerea unor astfel de notificari; ci doar pentru reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul Legilor fondului funciar nr. 18/1991, 169/1997, nr. 1/2000 (care au expirat la 30.11.2005). Ori, existenta unor astfel de cereri nu justifica, in nici un caz. suspendarea solutionarii cererii.
Prin urmare, reclamantii arata ca pozitia Primariei municipiului B., potrivit careia cererea acestora nu poate fi solutionata decat dupa finalizarea aplicarii integrale a legii 10/2001, constituie un refuz nejustificat de a-si indeplini obligatiile impuse de art. 36 alin.6 din Legea 18/1991.
In drept s-au invocat dispozitiile art. 54 din Legea 18/1991 rep., art.274 C.pr.civ.
In probatiune s-au anexat inscrisuri (f. 5-12), si s-a cerut incuviintarea expertizei topo, probei testimoniale, cercetarea locala.
Parata, legal citata, a depus intampinare prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata.
In motivare arata ca, potrivit colii evolutive CF proprietari tabulari asupra imobilului inscris sub nr. de ordine A+1-2, nr. top. devin in anul 1954 numitii M.S. si M.C., cu titlu de atribuire de la Statul Roman, dupa ce in prealabil exproprierea se facuse de la aceiasi proprietari. In baza Notei de constatare nr. 8285/1977 a fostului Consiliu Popular al orasului B. asupra imobilului teren inscris sub nr. top. se inscrie casa de locuit si anexele gospodaresti, iar in baza Certificatului de mostenitor nr. 416/1976 cota parte de 1/2 parti din imobilul in discutie, proprietatea lui M.S. rezultata in urma sistarii comunitatii de bunuri trece in proprietatea lui M.E. - O., n. M.. Cealalta cota de 1/2 parti din imobil, proprietatea lui M. C. trece in proprietatea Statului Roman in baza Deciziei nr. 161/1981 a fostului Consiliu popular, conform Decretului nr. 223/1974. Parata sustine ca reclamantii sunt proprietari asupra cotei de 1/2 parti din imobilul constructie situat in U. la nr. adm. 256-257, in baza contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2287/1985, ocazie cu care terenul aferent acestei cote in suprafata de 1481 mp, trece in proprietatea Statului Roman, in baza art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974 si asupra cotei de 1/2, in baza contractului de vanzare cumparare 119/1997, incheiat in conditiile Legii nr. 112/1995
In ce priveste terenul aferent acestui imobil constructie, reclamantii sunt titularii unui drept de folosinta pe durata existentei constructiilor, in cota de 125/2961 parti, in baza Deciziei nr. 394/1985 emisa de fostul Consiliu Popular al orasului B.. Drept urmare, modul de trecere a terenului in litigiu la Stat, modul de atribuire a dreptului de folosinta a terenului in favoarea petentilor, modul de dobandire a dreptului de proprietate asupra constructiilor de catre reclamanti, legislatia in vigoare, in rezolvarea acestei chestiuni trebuie sa se distinga intre: 1) atribuirea in proprietate a terenului asupra careia reclamantii sunt titulari ai unui drept de folosinta pe durata existentei constructiilor in baza art. 36 alin. 3 coroborat cu prevederile art. 36 alin. 6 din Legea nr. 18/1991, republicata si 2) atribuirea in proprietate a terenului aferent apartamentului cumparat in baza legii nr. 112/1995.
In ce priveste intinderea suprafetei ce se atribuie in proprietate in cazul aplicarii prevederilor art. 36 alin. 3 aceasta se refera numai la aceea "atribuita in folosinta", ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974. Textul legal nu se refera si la terenuri de stat inchiriate sau aflate in folosinta faptica a actualilor proprietari ci, exclusiv la cele pentru care proprietarul constructiei are constituit, in conditiile legii un drept real de folosinta. Mai arata ca, reclamantii nu justifica vreun drept cu privire la suprafata de teren pretinsa, iar ingradirea de catre acestia a unei portiuni de teren proprietatea statului nu-i transforma in titulari ai dreptului de folosinta a terenului respectiv, pentru a le fi aplicabile dispozitiile art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 republicata, si in privinta acestuia (in acest sens, se invoca si Sentinta Civila nr. 4236/07.10.2004 pronuntata de Judecatoria Bistrita in dosarul nr. 411/2004, ramasa definitiva). Prevederile art.23 din Legea nr. 18/1991, republicata si cele ale art. 8 din Decretul - Lege nr. 42/!990 parata arata ca nu au incidenta in speta, intrucat pe de o parte, art.23 reglementeaza constituirea dreptului de proprietate pentru terenurile aferente casei de locuit, aflate la 1 Ianuarie 1990 in proprietatea CAP-ului, pe cand art. 36 vizeaza constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor intravilane trecute in proprietate satului, iar pe de alta parte, dispozitiile art. 8 din Decretul-Lege nr. 42/1990 au caracter recognitiv si constatator, stabilind existenta dreptului de proprietate asupra fondului aferent locuintei in patrimoniul acelora care au avut acest drept.
Parata mai arata ca, in ce priveste atribuirea in proprietate a terenului aferent apartamentului cumparat in baza legii nr. 112/1995 aceasta nu are nici un suport legal, deoarece prin cererea nr. 49970/5.09.2006 mostenitoarea fostei proprietare tabulare, M.D. a solicitat restituirea terenului din CF, nr. top., in baza Legii nr. 247/2005. Comisia municipala analizand cererea acesteia a propus aprobarea restituirii terenului solicitat, prin inscriere pe tabelul nr. 9, fara a indica insa suprafata, intinderea acesteia urmand a se aproba ulterior dupa depunerea unei documentatii tehnice, pana la emiterea ordinului prefectului de restituire. La aceasta data documentatia depusa de susnumita se afla la Institutia Prefectului Comisia Judeteana in vederea solutionarii contestatiei si a cererii de restituire. Totodata, art. 9 din Legea nr. 112/1995 da dreptul chiriasului la cumpararea apartamentului, a spatiilor de locuit detinute cu titlu de locatiune ce nu au fost restituite fostilor proprietari.
Parata arata ca vechea reglementare din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995, in art. 33, prevedea ca, dreptul de proprietate asupra terenului situat sub constructie se dobandeste in conditiile art. 35 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 devenit art. 36 alin. (2) dupa republicarea Legii nr. 18/1991. Dupa republicarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995, aceasta prevedere a fost inlaturata, astfel ca nu mai poate fi aplicata prin analogie. Actuala reglementare, in art. 9, art. 21 si art. 26 alin. ultim din Legea nr. 112/1995 si art. 37 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi prevede in ce conditii se dobandeste dreptul de proprietate asupra terenului aferent constructiilor ce fac obiectul vanzarii. Din interpretarea sistematica a acestor texte de lege, reiese ca, arata parata, dreptul de proprietate ce poarta asupra terenurilor aferente apartamentelor, care nu se restituie fostilor proprietari in natura, se dobandeste de catre chiriasii titulari de contract de inchiriere in urma vanzarii, ca si constructia, cu plata integrala sau in rate a pretului.
In drept, s-au invocat art. 34 din legea nr. 1/2000, modificata si completata, art. 3-6 alin. 3 si 6 din legea nr. 18/1991, rep., art. 9. art. 21 si 26 din Legea nr. 112/1995, art. 37 din HGR nr. 11/1997.
Pentru termenul de judecata din data de 27.11.2006, reclamantii au depus la dosar raspuns la intampinare prin care au evidentiat netemeinicia sustinerilor Primariei municipiului Bistrita.
1. In ceea ce priveste atribuirea in proprietate a terenului in baza prevederilor art. 36 alin. 3, 4 si 6 din Legea 18/1991 republicata, coroborate cu art. 23 din aceasta lege (la care alin. 4 al art. 36 face trimitere in mod expres) si art. 8 din D.L. nr. 42/1990 (la care face trimitere art. 23 alin. 1 din Legea 18/1990 republicata). In ceea ce priveste terenul in litigiu, in suprafata totala de 2.962 m.p., reclamantii arata ca sunt titularii unui drept de folosinta doar asupra cotei de 125/2962 m.p. Insa indreptatirea lor la a se face propunere si respectiv a se emite Ordin vizeaza intreaga suprafata care excede celei aferente apartamentului cumparat in baza Legii 112/1995. Contrar sustinerilor Primariei, arata ca au depus cerere pentru teren, care vizeaza si suprafata atribuita in folosinta. Pe de alta parte, este de observat ca pentru terenuri cum este cei in discutie dispozitiile legale incidente nu conditioneaza propunerea primariei si respectiv emiterea ordinului prefectului de existenta unei cereri a proprietarilor actuali ai locuintei.
Din continutul intampinarii depuse la dosar rezulta ca, desi a verificat situatia juridica a terenului in litigiu, Primaria municipiului B. refuza sa faca propunerea de atribuire si respectiv sa inainteze aceasta propunere Prefectului pentru emiterea ordinului, astfel ca prezenta actiunea se justifica. Mai arata ca, in ceea ce priveste intinderea suprafetei de teren, fara indoiala, aceasta nu este numai aceea "atribuita in folosinta", ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974. Daca intentia legiuitorului ar fi fost aceea de a limita proprietatea proprietarilor actuali ai constructiilor doar asupra terenului atribuit in folosinta, nu mai era necesara includerea in art. 36 a alin. 4, care face trimitere expresa la art. 23 si implicit la art. 8 din D.L. nr. 42/1990. In ipoteza terenului proprietate personala trecut la stat ca efect al instrainarii constructiei, in zonele cooperativizate art. 36 alin. 3 se coroboreaza cu art. 36 alin. 4 ("dispozitiile art. 23 raman aplicabile") si intreg terenul aferent casei de locuit, anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora revin in proprietate detinatorilor, proprietari ai locuintelor. In speta, fara indoiala ca terenul in litigiu se afla situat in zona cooperativizata. Prin urmare, in speta, o eventuala reconstituire in favoarea mostenitoarei fostei proprietare tabulare ar fi lovita de nulitate, fiind facuta cu incalcarea unor dispozitii imperative ale Legii fondului funciar.
Nici in temeiul Legii 10/2001 acest teren nu poate fi restituit (chiar daca s-ar fi depus notificare in termenul legal). Pornind de la faptul ca Legea 18/1991 rep., prin art. 36, rezolva problema terenurilor preluate de stat in temeiul Legii 58/1974 in favoarea dobanditorului constructiei, iar art. 8 alin. 1 din Legea 10/2001 rep., exclude aplicabilitatea acestei legi in privinta terenurilor al caror regim juridic este reglementat de legile fondului funciar, practica judiciara s-a pronuntat in sensul ca solicitarea prin care se invoca faptul ca Legea nr. 58/1974 constituie preluare abuziva urmeaza a fi respinsa, cu motivatia ca aceste situatii nu cad sub incidenta Legii 10/2001 (I.C.C.J. - decizia nr. 604/2004 in "Dreptul" nr. 3/2005, pag. 267; decizia nr. 3.888/2003 in "Dreptul" nr. 2/2005, pag. 225; decizia nr. 5.174/2004, in "Curierul judiciar" nr. 7-8/2005, pag. 74-75). Din cele mai sus aratate se evidentiaza si ca intinderea terenului la care proprietarul constructiei dobandite sub incidenta Legii 58/1974 este indreptatit este cea detinuta de dobanditorul constructiei la 1 ianuarie 1990 - ca teren aferent casei de locuit, anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora.
Fata de aceste dispozitii, este fara indoiala ca actul de vanzare-cumparare sub semnatura privata din 19.10.1985 prezinta mare relevanta in solutionarea cauzei. La data incheierii acestui act, vanzatoarea M.E.O. era proprietara a 2.837 m.p. teren, la acea data doar 125 m.p. fiind preluati la stat - in baza Deciziei nr. 161/1981 a Consiliului popular al judetului. La 19.10.1985, M.E.O. (fost casatorita M.) figura ca proprietara tabulara a cotei de 1/2 parti din terenul aferent nr. top. 36/3 si 37/3, in suprafata totala de 2.962 m.p. Aceasta este fiica proprietarei tabulare M.C. nascuta M.. M.C. era decedata inca din 15.03.1980, iar dobandirea drepturilor reale, pentru cauza de moarte, are loc fara inscriere in cartea funciara (art. 26 din Legea 115/1938). Prin urmare, la data incheierii contractului de vanzare-cumparare din 1985, vanzatoarea era proprietara casei cu nr. 257 si proprietara terenului aferent acesteia, curtii si gradinii - in suprafata de 2.837 m.p. - pe care le avea efectiv in posesie si pe care l-a vandut si respectiv l-a predat in posesie.
Si anterior introducerii alin. 2/1 in continutul art. 23, instanta suprema a statuat in sensul ca interpretarea corecta a dispozitiilor art. 35 alin. 3 si 4 din Legea 18/1991 (respectiv art. 36 alin. 3 si 4 din Legea 18/1991 rep.) conduc la concluzia ca dobanditorul unei constructii este indreptatit sa primeasca in proprietate intreaga suprafata detinuta ca teren aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul cestora, atunci cand exista, adica tot terenul ce s-a avut in vedere de partile conventiei de instrainare si in urma careia a fost detinut in fapt de dobanditor (CS.J. - decizia nr. 35/1998, decizia nr. 199/1995, decizia nr. 1.448/1996, decizia nr. 528/1996).
2. Mentioneaza ca in ceea ce priveste atribuirea in proprietate a terenului aferent apartamentului cumparat in baza Legii 112/1995 - cererea este de asemenea intemeiata.
a) Faptul ca mostenitoarea fostei proprietare tabulare, M.D., a solicitat restituirea terenului din c.f., nr. top., in baza Legii 247/2005, iar Comisia municipala a propus aprobarea, prin inscriere pe anexa nr. 9, "fara a indica insa suprafata", nu afecteaza legalitatea si temeinicia actiunii formulate.
b) Potrivit articolul 9 din Legea 112/1995 au avut dreptul de a cumpara apartamentului trecut la stat in baza Decretului 223/1974, prin Decizia nr. 161/1981 a Consiliului popular al judetului. In baza acestor acte a fost trecuta la stat si cota de 125/2961 m.p. - ca teren aferent. Arata ca nu contesta continutul dispozitiilor art. 9 din Legea 112/1995 si respectiv al art. 37 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi, insa interpretarea data acestora de catre Primaria municipiului Bistrita este evident gresita si in contradictie cu toate propunerile si respectiv ordinele de atribuire a terenurilor aferente locuintelor vandute in baza acestei legi, in perioada 1997-2006 - in care erau in vigoare dispozitiile art. 33 din H.G.R. nr. 11/1997 si respectiv ale art. 37 din H.G.R. nr. 20/1996 republicata.
I.C.C.J. a statuat, inclusiv prin Decizia nr. 6.296/1 septembrie 2005 (deci mult ulterior Deciziei nr. 2.239/2000 a Curtii de Apel Cluj, invocata de intimata) ca "dreptul de proprietate asupra terenului aferent imobilelor constructii instrainate in baza Legii nr. 112/1995 se naste din lege, reglementarea situatiei acestui drept fiind rezolvata pe cale administrativa, respectiv prin Ordin al prefectului, conform art. 36 din Legea 18/1991".
Prin "teren aferent" nu se poate intelege nicidecum terenul ocupat de edificate. Intr-adevar, art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii 112/1995, initiale, mentiona expres ca dreptul de proprietate se dobandeste si asupra "terenului situat sub aceste constructii". Prin modificarea adusa acestui articol prin H.G.R. nr. 11/1997 se mentioneaza dobandirea dreptului de proprietate asupra "terenului aferent" constructiilor cumparate in baza Legii 112/1995. Daca "terenul aferent" inseamna acelasi lucru cu terenul de "sub", modificarea acestor dispozitii nu ar avea nici un sens. Oricat de restrictiva ar fi interpretarea, teren aferent presupune si suprafata necesara normalei folosinte a constructiei, care nu poate fi mai mica de 250 m.p. (apreciata ca necesara si in perioada in care Legea nr. 58/1974 era in vigoare, si de catre Statutul C.A.P., etc.).
De observat ca, in speta, nici Statui roman si nici o alta persoana juridica nu se afla, la 22 decembrie 1989, in posesia vreunei portiuni de teren ce depasea cei 125 m.p. preluati in baza D. 223/1974, care sa aiba vreo legatura cu apartamentul pe care l-au cumparat in baza Legii 112/1995, astfel ca dispozitiile art. 26 alin. ultim din aceasta lege nu sunt incidente.
Prin urmare, in nici un caz nu se justifica solutia "vanzarii catre petenti" a terenului, ci aceea a emiterii ordinului prefectului, sens in care Primaria municipiului Bistrita trebuie sa faca propunere.
In drept, nu s-a invocat nicio dispozitie legala.
In data de 14.05.2007, reclamantii au formulat plangere impotriva Hotararii Comisiei judetene nr. 129 din 12.04.2007, prin care au solicitat ca, in contradictoriu cu paratii sa se dispuna anularea sau constatarea nulitatii Hotararii atacate, in partea privind admiterea contestatiei intimatei M.D., respectiv a reconstituirii, in favoarea acesteia, a dreptului de proprietate asupra terenului in cota de 1.356/2.962 m.p. inscris in c.f., nr. top.; cu cheltuieli de judecata. In motivare arata ca, prin Hotararea nr. 129/2007 a Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, atacata, s-a dispus: admiterea in parte a contestatiei intimatei M.D. si reconstituirea, in favoarea acesteia, a dreptului de proprietate asupra cotei de 1.356/2.962 m.p. teren inscris in c.f., nr. top.; respingerea, ca neintemeiata, a contestatiei in ceea ce priveste terenul in suprafata de 1.481 m.p. - aferent cotei de 1/2 parti din terenul inscris in c.f. (ce figureaza ca proprietate tabulara a numitei M.E.O.) si respectiv cota de 125/2.962 m.p. - aferenta constructiilor din aceeasi c.f; respingerea, ca inadmisibila, a contestatiei in ceea ce priveste imobilul constructii. Reclamantii sustin ca hotararea este nelegala si netemeinica in partea privind admiterea contestatiei pentru ca, in mod gresit Comisia judeteana a apreciat ca acest teren intra sub incidenta dispozitiilor art. 34 din Legea 1/2000 modificata si completata prin Legea 247/2005, respectiv ca nu este aferent constructiei. In realitate, sustin acestia, si acest teren este aferent constructiilor situate in U. la nr. administrativ 256-257. Desi figureaza cu doua numere administrative, este vorba despre o singura casa de locuit, adica cea inscrisa in c.f., cu anexele gospodaresti aferente.
Terenul ce se identifica prin nr. top., in suprafata totala de 2.962 m.p., a constituit la data preluarii la stat si constituie si in prezent teren aferent casei de locuit, anexelor gospodaresti, curtii si gradinii din jurul acestora. Constructiile constituie, in intregime, proprietatea reclamantilor, dobandita astfel: -cota de 1/2 parti intabulata pe reclamanti (cu nr. adm. 257) - in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat de fostul Notariat de Stat judetean sub nr. 2.287/1985 (incheiat intre reclamanti si proprietara tabulara M.E.O. nascuta M., mama intimatei M.D.); -cealalta cota de 1/2 parti, ce figureaza in c.f. pe M.C. nascuta M. -in baza contractului de vanzare-cumparare nr. 119/1997 incheiat in conditiile Legii nr. 112/1995.
Suprafata de 1.481 m.p. aferenta proprietatii de la B9 din c.f. - a lui M.E.-O. nascuta M. (compusa din cei 1.356 m.p. reconstituiti prin Hotararea atacata si cei 125 m.p. retinuti de Comisia judeteana ca aferenti constructiilor) a trecut la stat in baza art. 30 alin. 2 din legea nr. 58/1974, drept urmare a instrainarii constructiilor prin contractul autentificat sub nr. 2.287/19 octombrie 1985. In realitate, sustin acestia, la incheierea conventiei de vanzare-cumparare partile contractante au avut in vedere atat constructiile cat si terenul, inclusiv gradina, sens in care. la aceeasi data, s-au intocmit inscrisurile sub semnatura privata intitulate "Contract de vanzare-cumparare" si respectiv "Declaratie". In aceste inscrisuri se consemneaza ca s-a vandut "casa si gradina", cu pretul de 60.000 lei, achitat integral, si ca la achitarea acestei sume a fost de fata si intimata M.D. (pe care atunci o chema F.D.). Atunci s-a procedat si la predarea-preluarea imobilului, pe care l-au folosit in intreaga perioada ulterioara. In aceste imprejurari, reclamantii arata ca sunt incidente dispozitiile art. 36 alin. 3, 4 si art. 23 din Legea 18/1991 republicata, modificata si completata prin Legea 247/2005, prin prisma carora terenul constituie (ope legis) proprietatea lor.
In drept s-au invocat art. III lit. a din Legea 169/1997. art. 52 , art. 53 din Legea 18/1991 rep., art. 274 c.pr.civ.
In motivare s-au anexat inscrisuri si s-a solicitat interogatoriul intimatei M.D., proba testimoniala si expertiza.
La data de 28.05.2007, M.I., in calitate de intervenient, a formulat o cerere prin care a solicitat instantei restituirea imobilului casa situat in cart.U. la nr.256-257, in cote de 1 imobilul casa si 1 imobilul teren.
In motivare arata ca imobilele i-au fost preluate in mod abuziv de catre statul roman.
In drept s-au invocat dispozitiile art. 9 (1) din Legea 10/2001, modif. Si completata prin Legea nr. 247/2005.
In data de 04.06.2007, intervenientul a depus Precizare de actiune prin care solicita in conformitate cu prevederile Legii nr.10/2001 art.9(l), Legii nr.247/2005 retrocedarea in natura a imobilului din loc.U. nr.256 B. inscris in CF respectiv 1/2 din imobil teren total 1481 mp intabulat pe M.K. in 1930. De asemenea invoca exceptia nulitatii intabularii in baza decretului 223/1974 a deciziei 161/1981 ca fiind falsa in acte. Acesta sustine ca notariatul B. nu avea dreptul sa o treaca la stat deoarece M.K. a plecat legal definitiv din Romania. Aceasta a decedat in Germania la 04/07/1980 si s-a deschis dreptul de mostenire dupa defuncta de catre intimat conform declaratiei de renuntare din partea G.K. nascuta M. la data de 21/09/1928 in B. si a lui O.M. nascut la data de 28/12/1936 in B., fiind fiica si fiul decedatei M.K.. De asemenea invoca exceptia nulitatii contractului de vanzare-cumparare incheiat intre I.J.G.C.L. B. si N.I. in baza prevederilor art.III, alin.l, 2, 21 din Legea nr. 196/1997 ,mai solicita anularea Deciziei nr.161/1981, 13/03/1981 si sa se dispuna radierea din CF a incheierii de intabulare inscrisa la data de 11/05/1985 de pe statul roman a cotei 1/2 a partii din imobilul casa de sub A+4 B. 11-12; Anularea deciziei nr.1035-1036 de pe statul roman; cu cheltuieli de judecata.
In motivare sustine ca ele este adevaratul mostenitor, iar trecerea in proprietatea statului a fost una ilegala.
In drept invoca prevederile art.7 alin. l si alin.3 din Legea nr. 10/2001, Legea nr. 247/2005 art. III alin. l si 2, art. 21 din Legea nr. 196/1997 asa cum au fost modificate prin Legea nr.247/2005, art.42 din Legea nr. 1/2000 (Lg.247/2005), art.274 Cod pr.civ.
In data de 07.04.2011, P.B. a depus concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata.
In motivare arata ca, avand in vedere situatia juridica a terenului in litigiu, raportat si la modul de trecere a terenului in litigiu la Stat, modul de atribuire a dreptului de folosinta a terenului in favoarea petentilor, modul de dobandire a dreptului de proprietate asupra constructiilor de catre petenti, legislatia in vigoare, in rezolvarea acestei chestiuni trebuie sa se faca distinctie intre: 1) atribuirea in proprietate a terenului asupra careia petentii sunt titulari ai unui drept de folosinta pe durata existentei constructiilor in baza art. 36 alin. 3 coroborat cu prevederile art. 36 alin. 6 din Legea nr. 18/1991, republicata si 2) atribuirea in proprietate a terenului aferent apartamentului cumparat in baza legii nr. 112/1995.
1. In ce priveste atribuirea in proprietate a terenului asupra careia petentii sunt titulari ai unui drept de folosinta pe durata existentei constructiilor in baza prevederilor art. 36 alin. 3 coroborat cu prevederile art. 36 alin. 6 din Legea nr. 18/1991. republicata. In primul rand, desi prin actiunea introductiva se solicita obligarea paratei P.M.B. sa solutioneze cererile petentilor privind atribuirea in proprietate a acestui teren, acestia nu au depus la primarie vreo cerere cu acest obiect, astfel ca, raportat la prevederile art. 54 alin. 1 coroborat cu prevederile art. 53 alin. 2 si ale art. 36 alin. 6, teza ultima, din Legea nr. 18/1991, rep. actiunea apare ca neintemeiata, nefiind in prezenta unui act administrativ prin care s-a refuzat atribuirea in proprietate a terenului. In al doilea rand, in ce priveste intinderea suprafetei ce se atribuie in proprietate in cazul aplicarii prevederilor art. 36 alin. 3 aceasta se refera numai la aceea "atribuita in folosinta", ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974. Textul legal nu se refera si la terenuri de stat inchiriate sau aflate in folosinta faptica a actualilor proprietari ci, exclusiv la cele pentru care proprietarul constructiei are constituit, in conditiile legii, un drept real de folosinta. Aceasta arata ca reclamantii nu justifica vreun drept cu privire la suprafata de teren pretinsa, iar ingradirea de catre acestia a unei portiuni de teren proprietatea statului nu-i transforma in titulari ai dreptului de folosinta a terenului respectiv, pentru a le fi aplicabile dispozitiile art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1931, republicata, si in privinta acestuia. (in acest sens, invocam si Sentinta Civila nr. 4236/07.10.2004 pronuntata de Judecatoria Bistrita in dosarul nr. 411/2004, ramasa definitiva).
Aceasta sustine ca invocarea contractului de vanzare cumparare sub semnatura privata incheiat la data de 19.10.1985 de catre reclamanti cu numita M.E.O. nu prezinta nici o relevanta pentru a justifica atribuirea unei suprafete de teren mai mari, intrucat la data incheierii acestuia susnumita nu mai era proprietara decat asupra unei cote parti de 1/2 din imobilul situat in U. la nr. adm. 256-257, cealalta cota fiind trecuta in proprietatea Statului Roman inca din anul 1981. Aceasta face ca antecontractul de vanzare cumparare incheiat la data de 19.10.1985 sa fie nul absolut pentru lipsa calitatii de proprietar a promitentului vanzator, M.E.O. in ce priveste cota de 1/2 din imobil.
2. In ce priveste atribuirea in proprietate a terenului aferent apartamentului cumparat in baza legii nr. 112/1995 aceasta nu are nici un suport legal pentru urmatorul motiv: art. 9 din Legea nr. 112/1995 da dreptul chiriasului la cumpararea apartamentului, a spatiilor de locuit detinut cu titlu de locatiune ce nu au fost restituite fostilor proprietari. Art. 37 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995, aprobate prin HGR nr. 11/1197 arata ca dreptul de proprietate se dobandeste cu respectarea art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1991, in sensul ca, suprafetele de teren preluate de stat sau alte persoane juridice, aflate la data de 22 decembrie 1989 in posesia acestora si care depasesc suprafata aferenta constructiilor, raman in proprietatea statului. Cum textul art. 37 din HGR nr. 11/1997 se refera la situatia "vanzarii" catre chiriasi, este evident ca se incheie un contrat de vanzare-cumparare atat pentru a apartamente, anexe gospodaresti si garaje, cat si pentru terenul aferent acestora. Terenul ce depaseste suprafata aferenta apartamentelor, etc. ramane in proprietatea statului. Prin "teren aferent" se intelege terenul ocupat de edificate si nicidecum intregul imobil. In acest sens s-a invocat si practica judiciara a curtii noastre de apel, respectiv Decizia Civila nr. 2239/2000 pronuntata de Curtea de Apei Cluj in dosarul nr. 4734/2000. Mai arata ca, dreptul de proprietate ce poarta asupra terenurilor aferente apartamentelor, care nu se restituie fostilor proprietari in natura, se dobandeste de catre chiriasii titulari de contract de inchiriere in urma vanzarii, ca si constructia, cu plata integrala sau in rate a pretului.
Astfel, in contractele incheiate art. 1 alin. ultim, precizeaza doar prevederile legale in temeiul carora terenul se dobandeste de catre cumparator, pentru instrainarea acestuia fiind necesara incheierea si a unui act de vanzare-cumparare autentic care sa aiba ca obiect terenul aferent constructiei. Hotararile adoptate de catre Consiliul Local al municipiului Bistrita, definitive prin neatacare, sunt in concordanta cu prevederile legale aprobate prin HGR nr. 11/1997 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995 si reprezinta acte jurisdictionale de autoritate publica care dispun asupra modalitatii de dobandire a terenului aferent constructiilor instrainate, fiind incheiate distinct contracte de vanzare-cumparare a terenurilor in forma autentica, concomitent cu incheierea contractelor pe constructii sau ulterior acestora.
Analizand actele dosarului, instanta retine urmatoarele:
Terenul inscris in c.f. nr. top., in suprafata de 1.724 + 1.238 = 2.962 m.p. este aferent casei de locuit, anexelor gospodaresti, curtii si gradinii petentilor, situate in U. la nr. adm. 256, 257. Desi figureaza cu doua numere administrative, in realitate este vorba despre o singura casa de locuit, inscrisa in c.f. in intregime proprietatea petentilor. Cota de 1/2 parte din aceasta, cu nr. adm. 257, au dobandit-o in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat de fostul Notariat de Stat judetean sub nr. 2.287/1985 (incheiat intre petenti si proprietara tabulara M.E.O. nascuta M.r) si este intabulata pe acestia (B+13,14); iar cealalta parte, cu nr. adm. 256, a lui M.C. nascuta M. - B+7, au dobandit-o in baza contractului de vanzare-cumparare nr. 1 19/1997 incheiat in conditiile Legii nr. 1 12/1995.
Din continutul colii evolutive c.f. rezulta ca terenul in suprafata de 1.481 m.p., aferent cotei de constructii cumparate in anul 1985, a trecut la stat in baza art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974 - drept urmare a instrainarii constructiilor; 125 m.p. s-au intabulat pe stat cu titlu de trecere conform Decretului nr. 223/1974 - incheierea nr. 482/11 mai 1985 c.f. - o data cu partea de constructie a numitei M.C. nascuta M. (B+l 1); iar diferenta de 1.356 m.p. figureaza inscrisa pe aceasta din urma.
Astfel cum s-a retinut si in considerentele sentintei civile nr.6.959/2009 a Judecatoriei Bistrita si respectiv ale deciziei nr.244/R/2010 a Tribunalului Bistrita-Nasaud in dosar nr.4.303/190/2008, terenul in discutie a constituit la data preluarii la Stat si constituie si in prezent teren aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti inscrise in CF, curtii si gradinii din jurul acestora, imobilele fiind dobandite astfel:
- cota de 1 parti intabulata pe petenti ( cu nr. adm. 257)- in baza contractului de vanzare __ cumparare autentificat de fostul Notariat de Stat judetean sub nr. 2287/1985 (incheiat intre petentii-cumparatori si proprietara tabulara M.E. - O. nascuta M., vanzatoare);
- cealalta cota de 1 parti, ( cu nr. adm. 256 ),ce figureaza in cf. pe M.C. nascuta M. - in baza contractului de vanzare cumparare nr. 119/1997 incheiat in conditiile Legii nr. 112/1995.
La data de 19.10.1985, conform inscrierilor de carte funciara, M.E.-O. (fost casatorita M.) figura ca proprietara tabulara a cotei de 1/2 parti din terenul aferent nr. top., in suprafata totala de 2.962 m.p., aceasta fiind fiica proprietarei tabulare M.C. nascuta M.-
M.C. era decedata inca din 15.03.1985, iar dobandirea drepturilor reale, pentru cauza de moarte, are loc fara inscriere in cartea funciara (art. 26 din Legea 115/1938), astfel ca vanzatoarea, in calitate de mostenitoare, s-a considerat indreptatita la vanzarea intregului imobil, pe care il detinea in folosinta, la data incheierii contractului de vanzare-cumparare din 1985, vanzatoarea era proprietara casei cu nr. 257 si proprietara terenului aferent acesteia, curtii si gradinii - in suprafata de 2.837 m.p. - pe care le avea efectiv in posesie si pe care l-a vandut si respectiv l-a predat in posesie.
Initial, imobilul a vrut sa-l cumpere martorul I.V., care stia ca intreaga casa si teren apartin vanzatoarei, ulterior razgandindu-se, pentru ca a gasit o casa mai buna cu tot atata teren.
La 19 octombrie 1985, imobilul constructii si teren a fost cumparat de petentii N., cu pretul de 60.000 lei. Martorul L.I. arata ca atunci cand s-a cumparat, casa era “ aproape daramata “, valorand 8 sau 9 mii lei, cunoscand faptul ca reclamantii “ mai mult au cumparat terenul decat casa ".
Probatoriul administrat in cauza evidentiaza fara putinta de tagada ca intentia mamei intimatei si a petentilor N., parti in contractul de vanzare-cumparare a fost in sensul instrainarii intregului teren, cu atat mai mult a suprafetei de 2.837 mp ce nu constituia la acea data proprietatea tabulara a Statului Roman.
Martorii audiati in cauza confirma faptul ca petentii au cumparat toata gradina de la M. prin act sub semnatura privata, aceasta din urma avea o fiica, care a fost de fata cand s-a efectuat vanzarea, aceasta fiind intimata M.D. din dos. nr. 4303/190/2008, despre care se arata ca la vremea respectiva se numea F.D., nascuta M., si chiar ea fiind cea care eliberase chitanta doveditoare a pretului stabilit prin contract. La incheierea conventiei de vanzare - cumparare partile contractante, au avut in vedere atat constructiile cat si terenul, inclusiv gradina, sens in care, la aceeasi data, s-au intocmit inscrisurile sub semnatura privata intitulate "Contract de vanzare - cumparare" si respectiv "Declaratie", prin acestea consemnandu-se ca s-a vandut" casa si gradina", cu pretul de 60.000 lei, achitat integral, si ca la achitarea acestei sume a fost de fata si intimata M.D. pe care atunci o chema F.D., asa cum au confirmat si martorii. Atunci s-a procedat si la predarea - preluarea imobilului, pe care arata petentii ca, l-au folosit in intreaga perioada ulterioara.
In ce priveste temeiul de drept invocat in cauza de catre petenti cu privire la atribuirea in proprietate a terenului in suprafata de 125 mp aferent apartamentului cumparat in baza Legii 112/1995, instanta considera ca in speta nu sunt incidente dispozitiile art. 36 alin.3, 4 si art.23 din Legea 18/1991 republicata, modificata si completata prin Legea 247/2005, prin prisma carora terenul ar constitui ( ope legis) proprietatea reclamantilor.
Dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente apartamentelor se dobandeste de catre chiriasii titulari de contract de inchiriere in urma vanzarii, ca si constructia, cu plata integrala sau in rate a pretului. Transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului aferent constructiei este una conventionala, ea neoperand de drept, in temeiul legii - in acest sens pronuntandu-se si Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Dec.nr.215/2008.
Cadrul normativ doar permite ca, o data cu imobilul-constructie, sa poata fi instrainat si terenul aferent acestuia, concretizarea vocatiei la dobandirea dreptului, urmand a se realiza insa, prin perfectarea contractului de vanzare-cumparare, ceea ce nu este cazul in speta de fata, deoarece conform materialului probator administrat in cauza, reclamantii, asa cum s-a aratat mai sus, au cumparat in anul 1985 intregul teren in suprafata totala de 2.962 m.p de la antecesoarea intimatei M.D., incluzand si cel aferent apartamentului cumparat ulterior in baza Legii 112/1995, exproprierea de catre Statul Roman a cotei parti de 1 din teren ce apartinea proprietarei tabulare M.C., nu a fost inscrisa in cartea funciara, imobilul fiind in posesia mostenitoarei proprietarei tabulare la data vanzarii, respectiv M.E.O..
Astfel, avand in vedere considerentele mai sus expuse, instanta urmeaza ca in temeiul textelor de lege mai sus citate sa admita actiunea petentilor N. si pe cale de consecinta sa dispuna obligarea intimatei sa faca propuneri de atribuire in proprietatea petentilor a terenului in suprafata de 2.962 mp, pe care sunt amplasate constructiile proprietatea acestora, din B., cartier U., nr.256-257, inscris in CF nr. top si sa inainteze propunerea Prefectului Judetului, in vederea emiterii ordinului de atribuire a acestui teren in proprietatea petentilor.
In motivare se arata ca, terenul inscris in c.f. U. nr. top., in suprafata de 1.724 + 1.238 = 2.962 m.p. este aferent casei de locuit, anexelor gospodaresti, curtii si gradinii reclamantilor, situate in U. la nr. adm. 256, 257. Desi figureaza cu doua numere administrative, in realitate este vorba despre o singura casa de locuit, inscrisa in c.f. 390, in intregime proprietatea reclamantilor. Cota de 1/2 parte din aceasta, cu nr. adm. 257, au dobandit-o in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat de fostul Notariat de Stat judetean sub nr. 2.287/1985 (incheiat intre reclamanti si proprietara tabulara M.E.-O. nascuta M.) si este intabulata pe acestia (B+13,14); iar cealalta parte, cu nr. adm. 256, a lui M. C. nascuta M. - B+7, au dobandit-o in baza contractului de vanzare-cumparare nr. 1 19/1997 incheiat in conditiile Legii nr. 1 12/1995.
Reclamantii arata ca din continutul colii evolutive c.f. rezulta ca terenul in suprafata de 1.481 m.p., aferent cotei de constructii cumparate in anul 1985, a trecut la stat in baza art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974 - drept urmare a instrainarii constructiilor; 125 m.p. s-au intabulat pe stat cu titlu de trecere conform Decretului nr. 223/1974 - incheierea nr. 482/11 mai 1985 c.f. - o data cu partea de constructie a numitei M.C. nascuta M. (B+l 1); iar diferenta de 1.356 m.p. figureaza inscrisa pe aceasta din urma. In realitate, se arata ca terenul a fost preluat in intregime de catre stat si predat in folosinta reclamantilor, care erau proprietari ai cotei de 1/2 parti din constructii si chiriasi ai celeilalte parti. Suprafata de 1.481 m.p. (125 + 1.356) constituie teren aferent cotei de 1/2 parti din constructiile inscrise in c.f. 390, respectiv partii situate la nr. adm. 256 (asa cum cealalta portiune de 1.481 m.p. constituie teren aferent constructiilor cumparate de reclamanti in anul 1985 - situate la nr. adm. 257).
Din actul sub semnatura privata intitulat "Contract de vanzare-cumparare" incheiat intre vanzatoarea M.E.O. (aceeasi cu vanzatoarea din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2.287/1985) si reclamanti la data de 19.10.1985, rezulta ca acestia au cumparat cu pretul de 60.000 lei - achitat integral - "casa si gradina de la adresa mentionata", care le-au fost si predate efectiv in posesie.
In ceea ce priveste constructiile cumparate la Legea 112/1995. art. 33 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi, aprobate prin HGE. nr. 20/1996. modificate si completate prin HGR nr. 11/1997, prevede ca in situatiile de vanzare catre chiriasi a apartamentelor si, cand este cazul, a anexelor gospodaresti si a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobandeste si asupra terenului aferent. Suprafata aferenta se determina prin raportare la art. 23 alin. 2 din Legea 18/1991 republicata, (la care face trimitere si art. 36 alin. 4 din aceasta lege), fiind cea care figureaza in documentele funciare la data preluarii. In speta, aferenta constructiilor, curtii si gradinii in discutie, la data preluarii, figureaza in c.f. intreaga suprafata de teren ce se identifica prin nr. top.. Prin urmare, reclamantii sustin ca sunt indreptatiti la atribuirea in proprietate a intregului teren in suprafata de 2.962 m.p. aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti situate in U., la nr. adm. 256, 257, curtii si gradinii din jurul acestora. Atribuirea in proprietate a terenului se face prin ordinul prefectului, la propunerea primariilor, facuta pe baza verificarii situatiei juridice a terenurilor.
Din aceste dispozitii rezulta ca propunerea primariei apare ca un act administrativ conditie, autonom, in absenta caruia prefectul nu poate emite ordinul de atribuire in proprietate a terenului. In aceasta situatie, reclamantii arata ca este evident faptul ca atunci cand se refuza intocmirea sau se considera ca propunerea produce o vatamare in drepturi recunoscute de lege, persoana interesata se poate adresa instantei judecatoresti competente, pentru recunoasterea dreptului pretins. Astfel, desi reclamantii au depus la Primaria municipiului B. cereri pentru terenul in litigiu, pana in prezent nu s-a facut si respectiv inaintat Institutiei Prefectului judetului propunerea de atribuire in proprietate a terenului. Mai mult, prin Adresa nr. 21.100/2005 li s-a comunicat ca cererea nu poate fi solutionata decat dupa finalizarea aplicarii integrale a prevederilor Legii nr. 10/2001, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005, deoarece terenul in discutie "ar putea fi revendicat de catre eventualii sai fosti proprietari", in baza prevederilor acestei legi. Drept temei juridic se invoca prevederile art. 1 pct. 50, Titlul I - Modificarea si completarea Legii 10/2001.
Reclamantii sustin ca terenul in discutie nu face parte din categoria celor notificate potrivit prevederilor Legii 10/2001. Legea 247/2005 nici nu a acordat termene pentru depunerea unor astfel de notificari; ci doar pentru reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul Legilor fondului funciar nr. 18/1991, 169/1997, nr. 1/2000 (care au expirat la 30.11.2005). Ori, existenta unor astfel de cereri nu justifica, in nici un caz. suspendarea solutionarii cererii.
Prin urmare, reclamantii arata ca pozitia Primariei municipiului B., potrivit careia cererea acestora nu poate fi solutionata decat dupa finalizarea aplicarii integrale a legii 10/2001, constituie un refuz nejustificat de a-si indeplini obligatiile impuse de art. 36 alin.6 din Legea 18/1991.
In drept s-au invocat dispozitiile art. 54 din Legea 18/1991 rep., art.274 C.pr.civ.
In probatiune s-au anexat inscrisuri (f. 5-12), si s-a cerut incuviintarea expertizei topo, probei testimoniale, cercetarea locala.
Parata, legal citata, a depus intampinare prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata.
In motivare arata ca, potrivit colii evolutive CF proprietari tabulari asupra imobilului inscris sub nr. de ordine A+1-2, nr. top. devin in anul 1954 numitii M.S. si M.C., cu titlu de atribuire de la Statul Roman, dupa ce in prealabil exproprierea se facuse de la aceiasi proprietari. In baza Notei de constatare nr. 8285/1977 a fostului Consiliu Popular al orasului B. asupra imobilului teren inscris sub nr. top. se inscrie casa de locuit si anexele gospodaresti, iar in baza Certificatului de mostenitor nr. 416/1976 cota parte de 1/2 parti din imobilul in discutie, proprietatea lui M.S. rezultata in urma sistarii comunitatii de bunuri trece in proprietatea lui M.E. - O., n. M.. Cealalta cota de 1/2 parti din imobil, proprietatea lui M. C. trece in proprietatea Statului Roman in baza Deciziei nr. 161/1981 a fostului Consiliu popular, conform Decretului nr. 223/1974. Parata sustine ca reclamantii sunt proprietari asupra cotei de 1/2 parti din imobilul constructie situat in U. la nr. adm. 256-257, in baza contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2287/1985, ocazie cu care terenul aferent acestei cote in suprafata de 1481 mp, trece in proprietatea Statului Roman, in baza art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974 si asupra cotei de 1/2, in baza contractului de vanzare cumparare 119/1997, incheiat in conditiile Legii nr. 112/1995
In ce priveste terenul aferent acestui imobil constructie, reclamantii sunt titularii unui drept de folosinta pe durata existentei constructiilor, in cota de 125/2961 parti, in baza Deciziei nr. 394/1985 emisa de fostul Consiliu Popular al orasului B.. Drept urmare, modul de trecere a terenului in litigiu la Stat, modul de atribuire a dreptului de folosinta a terenului in favoarea petentilor, modul de dobandire a dreptului de proprietate asupra constructiilor de catre reclamanti, legislatia in vigoare, in rezolvarea acestei chestiuni trebuie sa se distinga intre: 1) atribuirea in proprietate a terenului asupra careia reclamantii sunt titulari ai unui drept de folosinta pe durata existentei constructiilor in baza art. 36 alin. 3 coroborat cu prevederile art. 36 alin. 6 din Legea nr. 18/1991, republicata si 2) atribuirea in proprietate a terenului aferent apartamentului cumparat in baza legii nr. 112/1995.
In ce priveste intinderea suprafetei ce se atribuie in proprietate in cazul aplicarii prevederilor art. 36 alin. 3 aceasta se refera numai la aceea "atribuita in folosinta", ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974. Textul legal nu se refera si la terenuri de stat inchiriate sau aflate in folosinta faptica a actualilor proprietari ci, exclusiv la cele pentru care proprietarul constructiei are constituit, in conditiile legii un drept real de folosinta. Mai arata ca, reclamantii nu justifica vreun drept cu privire la suprafata de teren pretinsa, iar ingradirea de catre acestia a unei portiuni de teren proprietatea statului nu-i transforma in titulari ai dreptului de folosinta a terenului respectiv, pentru a le fi aplicabile dispozitiile art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 republicata, si in privinta acestuia (in acest sens, se invoca si Sentinta Civila nr. 4236/07.10.2004 pronuntata de Judecatoria Bistrita in dosarul nr. 411/2004, ramasa definitiva). Prevederile art.23 din Legea nr. 18/1991, republicata si cele ale art. 8 din Decretul - Lege nr. 42/!990 parata arata ca nu au incidenta in speta, intrucat pe de o parte, art.23 reglementeaza constituirea dreptului de proprietate pentru terenurile aferente casei de locuit, aflate la 1 Ianuarie 1990 in proprietatea CAP-ului, pe cand art. 36 vizeaza constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor intravilane trecute in proprietate satului, iar pe de alta parte, dispozitiile art. 8 din Decretul-Lege nr. 42/1990 au caracter recognitiv si constatator, stabilind existenta dreptului de proprietate asupra fondului aferent locuintei in patrimoniul acelora care au avut acest drept.
Parata mai arata ca, in ce priveste atribuirea in proprietate a terenului aferent apartamentului cumparat in baza legii nr. 112/1995 aceasta nu are nici un suport legal, deoarece prin cererea nr. 49970/5.09.2006 mostenitoarea fostei proprietare tabulare, M.D. a solicitat restituirea terenului din CF, nr. top., in baza Legii nr. 247/2005. Comisia municipala analizand cererea acesteia a propus aprobarea restituirii terenului solicitat, prin inscriere pe tabelul nr. 9, fara a indica insa suprafata, intinderea acesteia urmand a se aproba ulterior dupa depunerea unei documentatii tehnice, pana la emiterea ordinului prefectului de restituire. La aceasta data documentatia depusa de susnumita se afla la Institutia Prefectului Comisia Judeteana in vederea solutionarii contestatiei si a cererii de restituire. Totodata, art. 9 din Legea nr. 112/1995 da dreptul chiriasului la cumpararea apartamentului, a spatiilor de locuit detinute cu titlu de locatiune ce nu au fost restituite fostilor proprietari.
Parata arata ca vechea reglementare din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995, in art. 33, prevedea ca, dreptul de proprietate asupra terenului situat sub constructie se dobandeste in conditiile art. 35 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 devenit art. 36 alin. (2) dupa republicarea Legii nr. 18/1991. Dupa republicarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995, aceasta prevedere a fost inlaturata, astfel ca nu mai poate fi aplicata prin analogie. Actuala reglementare, in art. 9, art. 21 si art. 26 alin. ultim din Legea nr. 112/1995 si art. 37 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi prevede in ce conditii se dobandeste dreptul de proprietate asupra terenului aferent constructiilor ce fac obiectul vanzarii. Din interpretarea sistematica a acestor texte de lege, reiese ca, arata parata, dreptul de proprietate ce poarta asupra terenurilor aferente apartamentelor, care nu se restituie fostilor proprietari in natura, se dobandeste de catre chiriasii titulari de contract de inchiriere in urma vanzarii, ca si constructia, cu plata integrala sau in rate a pretului.
In drept, s-au invocat art. 34 din legea nr. 1/2000, modificata si completata, art. 3-6 alin. 3 si 6 din legea nr. 18/1991, rep., art. 9. art. 21 si 26 din Legea nr. 112/1995, art. 37 din HGR nr. 11/1997.
Pentru termenul de judecata din data de 27.11.2006, reclamantii au depus la dosar raspuns la intampinare prin care au evidentiat netemeinicia sustinerilor Primariei municipiului Bistrita.
1. In ceea ce priveste atribuirea in proprietate a terenului in baza prevederilor art. 36 alin. 3, 4 si 6 din Legea 18/1991 republicata, coroborate cu art. 23 din aceasta lege (la care alin. 4 al art. 36 face trimitere in mod expres) si art. 8 din D.L. nr. 42/1990 (la care face trimitere art. 23 alin. 1 din Legea 18/1990 republicata). In ceea ce priveste terenul in litigiu, in suprafata totala de 2.962 m.p., reclamantii arata ca sunt titularii unui drept de folosinta doar asupra cotei de 125/2962 m.p. Insa indreptatirea lor la a se face propunere si respectiv a se emite Ordin vizeaza intreaga suprafata care excede celei aferente apartamentului cumparat in baza Legii 112/1995. Contrar sustinerilor Primariei, arata ca au depus cerere pentru teren, care vizeaza si suprafata atribuita in folosinta. Pe de alta parte, este de observat ca pentru terenuri cum este cei in discutie dispozitiile legale incidente nu conditioneaza propunerea primariei si respectiv emiterea ordinului prefectului de existenta unei cereri a proprietarilor actuali ai locuintei.
Din continutul intampinarii depuse la dosar rezulta ca, desi a verificat situatia juridica a terenului in litigiu, Primaria municipiului B. refuza sa faca propunerea de atribuire si respectiv sa inainteze aceasta propunere Prefectului pentru emiterea ordinului, astfel ca prezenta actiunea se justifica. Mai arata ca, in ceea ce priveste intinderea suprafetei de teren, fara indoiala, aceasta nu este numai aceea "atribuita in folosinta", ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974. Daca intentia legiuitorului ar fi fost aceea de a limita proprietatea proprietarilor actuali ai constructiilor doar asupra terenului atribuit in folosinta, nu mai era necesara includerea in art. 36 a alin. 4, care face trimitere expresa la art. 23 si implicit la art. 8 din D.L. nr. 42/1990. In ipoteza terenului proprietate personala trecut la stat ca efect al instrainarii constructiei, in zonele cooperativizate art. 36 alin. 3 se coroboreaza cu art. 36 alin. 4 ("dispozitiile art. 23 raman aplicabile") si intreg terenul aferent casei de locuit, anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora revin in proprietate detinatorilor, proprietari ai locuintelor. In speta, fara indoiala ca terenul in litigiu se afla situat in zona cooperativizata. Prin urmare, in speta, o eventuala reconstituire in favoarea mostenitoarei fostei proprietare tabulare ar fi lovita de nulitate, fiind facuta cu incalcarea unor dispozitii imperative ale Legii fondului funciar.
Nici in temeiul Legii 10/2001 acest teren nu poate fi restituit (chiar daca s-ar fi depus notificare in termenul legal). Pornind de la faptul ca Legea 18/1991 rep., prin art. 36, rezolva problema terenurilor preluate de stat in temeiul Legii 58/1974 in favoarea dobanditorului constructiei, iar art. 8 alin. 1 din Legea 10/2001 rep., exclude aplicabilitatea acestei legi in privinta terenurilor al caror regim juridic este reglementat de legile fondului funciar, practica judiciara s-a pronuntat in sensul ca solicitarea prin care se invoca faptul ca Legea nr. 58/1974 constituie preluare abuziva urmeaza a fi respinsa, cu motivatia ca aceste situatii nu cad sub incidenta Legii 10/2001 (I.C.C.J. - decizia nr. 604/2004 in "Dreptul" nr. 3/2005, pag. 267; decizia nr. 3.888/2003 in "Dreptul" nr. 2/2005, pag. 225; decizia nr. 5.174/2004, in "Curierul judiciar" nr. 7-8/2005, pag. 74-75). Din cele mai sus aratate se evidentiaza si ca intinderea terenului la care proprietarul constructiei dobandite sub incidenta Legii 58/1974 este indreptatit este cea detinuta de dobanditorul constructiei la 1 ianuarie 1990 - ca teren aferent casei de locuit, anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora.
Fata de aceste dispozitii, este fara indoiala ca actul de vanzare-cumparare sub semnatura privata din 19.10.1985 prezinta mare relevanta in solutionarea cauzei. La data incheierii acestui act, vanzatoarea M.E.O. era proprietara a 2.837 m.p. teren, la acea data doar 125 m.p. fiind preluati la stat - in baza Deciziei nr. 161/1981 a Consiliului popular al judetului. La 19.10.1985, M.E.O. (fost casatorita M.) figura ca proprietara tabulara a cotei de 1/2 parti din terenul aferent nr. top. 36/3 si 37/3, in suprafata totala de 2.962 m.p. Aceasta este fiica proprietarei tabulare M.C. nascuta M.. M.C. era decedata inca din 15.03.1980, iar dobandirea drepturilor reale, pentru cauza de moarte, are loc fara inscriere in cartea funciara (art. 26 din Legea 115/1938). Prin urmare, la data incheierii contractului de vanzare-cumparare din 1985, vanzatoarea era proprietara casei cu nr. 257 si proprietara terenului aferent acesteia, curtii si gradinii - in suprafata de 2.837 m.p. - pe care le avea efectiv in posesie si pe care l-a vandut si respectiv l-a predat in posesie.
Si anterior introducerii alin. 2/1 in continutul art. 23, instanta suprema a statuat in sensul ca interpretarea corecta a dispozitiilor art. 35 alin. 3 si 4 din Legea 18/1991 (respectiv art. 36 alin. 3 si 4 din Legea 18/1991 rep.) conduc la concluzia ca dobanditorul unei constructii este indreptatit sa primeasca in proprietate intreaga suprafata detinuta ca teren aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul cestora, atunci cand exista, adica tot terenul ce s-a avut in vedere de partile conventiei de instrainare si in urma careia a fost detinut in fapt de dobanditor (CS.J. - decizia nr. 35/1998, decizia nr. 199/1995, decizia nr. 1.448/1996, decizia nr. 528/1996).
2. Mentioneaza ca in ceea ce priveste atribuirea in proprietate a terenului aferent apartamentului cumparat in baza Legii 112/1995 - cererea este de asemenea intemeiata.
a) Faptul ca mostenitoarea fostei proprietare tabulare, M.D., a solicitat restituirea terenului din c.f., nr. top., in baza Legii 247/2005, iar Comisia municipala a propus aprobarea, prin inscriere pe anexa nr. 9, "fara a indica insa suprafata", nu afecteaza legalitatea si temeinicia actiunii formulate.
b) Potrivit articolul 9 din Legea 112/1995 au avut dreptul de a cumpara apartamentului trecut la stat in baza Decretului 223/1974, prin Decizia nr. 161/1981 a Consiliului popular al judetului. In baza acestor acte a fost trecuta la stat si cota de 125/2961 m.p. - ca teren aferent. Arata ca nu contesta continutul dispozitiilor art. 9 din Legea 112/1995 si respectiv al art. 37 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi, insa interpretarea data acestora de catre Primaria municipiului Bistrita este evident gresita si in contradictie cu toate propunerile si respectiv ordinele de atribuire a terenurilor aferente locuintelor vandute in baza acestei legi, in perioada 1997-2006 - in care erau in vigoare dispozitiile art. 33 din H.G.R. nr. 11/1997 si respectiv ale art. 37 din H.G.R. nr. 20/1996 republicata.
I.C.C.J. a statuat, inclusiv prin Decizia nr. 6.296/1 septembrie 2005 (deci mult ulterior Deciziei nr. 2.239/2000 a Curtii de Apel Cluj, invocata de intimata) ca "dreptul de proprietate asupra terenului aferent imobilelor constructii instrainate in baza Legii nr. 112/1995 se naste din lege, reglementarea situatiei acestui drept fiind rezolvata pe cale administrativa, respectiv prin Ordin al prefectului, conform art. 36 din Legea 18/1991".
Prin "teren aferent" nu se poate intelege nicidecum terenul ocupat de edificate. Intr-adevar, art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii 112/1995, initiale, mentiona expres ca dreptul de proprietate se dobandeste si asupra "terenului situat sub aceste constructii". Prin modificarea adusa acestui articol prin H.G.R. nr. 11/1997 se mentioneaza dobandirea dreptului de proprietate asupra "terenului aferent" constructiilor cumparate in baza Legii 112/1995. Daca "terenul aferent" inseamna acelasi lucru cu terenul de "sub", modificarea acestor dispozitii nu ar avea nici un sens. Oricat de restrictiva ar fi interpretarea, teren aferent presupune si suprafata necesara normalei folosinte a constructiei, care nu poate fi mai mica de 250 m.p. (apreciata ca necesara si in perioada in care Legea nr. 58/1974 era in vigoare, si de catre Statutul C.A.P., etc.).
De observat ca, in speta, nici Statui roman si nici o alta persoana juridica nu se afla, la 22 decembrie 1989, in posesia vreunei portiuni de teren ce depasea cei 125 m.p. preluati in baza D. 223/1974, care sa aiba vreo legatura cu apartamentul pe care l-au cumparat in baza Legii 112/1995, astfel ca dispozitiile art. 26 alin. ultim din aceasta lege nu sunt incidente.
Prin urmare, in nici un caz nu se justifica solutia "vanzarii catre petenti" a terenului, ci aceea a emiterii ordinului prefectului, sens in care Primaria municipiului Bistrita trebuie sa faca propunere.
In drept, nu s-a invocat nicio dispozitie legala.
In data de 14.05.2007, reclamantii au formulat plangere impotriva Hotararii Comisiei judetene nr. 129 din 12.04.2007, prin care au solicitat ca, in contradictoriu cu paratii sa se dispuna anularea sau constatarea nulitatii Hotararii atacate, in partea privind admiterea contestatiei intimatei M.D., respectiv a reconstituirii, in favoarea acesteia, a dreptului de proprietate asupra terenului in cota de 1.356/2.962 m.p. inscris in c.f., nr. top.; cu cheltuieli de judecata. In motivare arata ca, prin Hotararea nr. 129/2007 a Comisiei judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, atacata, s-a dispus: admiterea in parte a contestatiei intimatei M.D. si reconstituirea, in favoarea acesteia, a dreptului de proprietate asupra cotei de 1.356/2.962 m.p. teren inscris in c.f., nr. top.; respingerea, ca neintemeiata, a contestatiei in ceea ce priveste terenul in suprafata de 1.481 m.p. - aferent cotei de 1/2 parti din terenul inscris in c.f. (ce figureaza ca proprietate tabulara a numitei M.E.O.) si respectiv cota de 125/2.962 m.p. - aferenta constructiilor din aceeasi c.f; respingerea, ca inadmisibila, a contestatiei in ceea ce priveste imobilul constructii. Reclamantii sustin ca hotararea este nelegala si netemeinica in partea privind admiterea contestatiei pentru ca, in mod gresit Comisia judeteana a apreciat ca acest teren intra sub incidenta dispozitiilor art. 34 din Legea 1/2000 modificata si completata prin Legea 247/2005, respectiv ca nu este aferent constructiei. In realitate, sustin acestia, si acest teren este aferent constructiilor situate in U. la nr. administrativ 256-257. Desi figureaza cu doua numere administrative, este vorba despre o singura casa de locuit, adica cea inscrisa in c.f., cu anexele gospodaresti aferente.
Terenul ce se identifica prin nr. top., in suprafata totala de 2.962 m.p., a constituit la data preluarii la stat si constituie si in prezent teren aferent casei de locuit, anexelor gospodaresti, curtii si gradinii din jurul acestora. Constructiile constituie, in intregime, proprietatea reclamantilor, dobandita astfel: -cota de 1/2 parti intabulata pe reclamanti (cu nr. adm. 257) - in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat de fostul Notariat de Stat judetean sub nr. 2.287/1985 (incheiat intre reclamanti si proprietara tabulara M.E.O. nascuta M., mama intimatei M.D.); -cealalta cota de 1/2 parti, ce figureaza in c.f. pe M.C. nascuta M. -in baza contractului de vanzare-cumparare nr. 119/1997 incheiat in conditiile Legii nr. 112/1995.
Suprafata de 1.481 m.p. aferenta proprietatii de la B9 din c.f. - a lui M.E.-O. nascuta M. (compusa din cei 1.356 m.p. reconstituiti prin Hotararea atacata si cei 125 m.p. retinuti de Comisia judeteana ca aferenti constructiilor) a trecut la stat in baza art. 30 alin. 2 din legea nr. 58/1974, drept urmare a instrainarii constructiilor prin contractul autentificat sub nr. 2.287/19 octombrie 1985. In realitate, sustin acestia, la incheierea conventiei de vanzare-cumparare partile contractante au avut in vedere atat constructiile cat si terenul, inclusiv gradina, sens in care. la aceeasi data, s-au intocmit inscrisurile sub semnatura privata intitulate "Contract de vanzare-cumparare" si respectiv "Declaratie". In aceste inscrisuri se consemneaza ca s-a vandut "casa si gradina", cu pretul de 60.000 lei, achitat integral, si ca la achitarea acestei sume a fost de fata si intimata M.D. (pe care atunci o chema F.D.). Atunci s-a procedat si la predarea-preluarea imobilului, pe care l-au folosit in intreaga perioada ulterioara. In aceste imprejurari, reclamantii arata ca sunt incidente dispozitiile art. 36 alin. 3, 4 si art. 23 din Legea 18/1991 republicata, modificata si completata prin Legea 247/2005, prin prisma carora terenul constituie (ope legis) proprietatea lor.
In drept s-au invocat art. III lit. a din Legea 169/1997. art. 52 , art. 53 din Legea 18/1991 rep., art. 274 c.pr.civ.
In motivare s-au anexat inscrisuri si s-a solicitat interogatoriul intimatei M.D., proba testimoniala si expertiza.
La data de 28.05.2007, M.I., in calitate de intervenient, a formulat o cerere prin care a solicitat instantei restituirea imobilului casa situat in cart.U. la nr.256-257, in cote de 1 imobilul casa si 1 imobilul teren.
In motivare arata ca imobilele i-au fost preluate in mod abuziv de catre statul roman.
In drept s-au invocat dispozitiile art. 9 (1) din Legea 10/2001, modif. Si completata prin Legea nr. 247/2005.
In data de 04.06.2007, intervenientul a depus Precizare de actiune prin care solicita in conformitate cu prevederile Legii nr.10/2001 art.9(l), Legii nr.247/2005 retrocedarea in natura a imobilului din loc.U. nr.256 B. inscris in CF respectiv 1/2 din imobil teren total 1481 mp intabulat pe M.K. in 1930. De asemenea invoca exceptia nulitatii intabularii in baza decretului 223/1974 a deciziei 161/1981 ca fiind falsa in acte. Acesta sustine ca notariatul B. nu avea dreptul sa o treaca la stat deoarece M.K. a plecat legal definitiv din Romania. Aceasta a decedat in Germania la 04/07/1980 si s-a deschis dreptul de mostenire dupa defuncta de catre intimat conform declaratiei de renuntare din partea G.K. nascuta M. la data de 21/09/1928 in B. si a lui O.M. nascut la data de 28/12/1936 in B., fiind fiica si fiul decedatei M.K.. De asemenea invoca exceptia nulitatii contractului de vanzare-cumparare incheiat intre I.J.G.C.L. B. si N.I. in baza prevederilor art.III, alin.l, 2, 21 din Legea nr. 196/1997 ,mai solicita anularea Deciziei nr.161/1981, 13/03/1981 si sa se dispuna radierea din CF a incheierii de intabulare inscrisa la data de 11/05/1985 de pe statul roman a cotei 1/2 a partii din imobilul casa de sub A+4 B. 11-12; Anularea deciziei nr.1035-1036 de pe statul roman; cu cheltuieli de judecata.
In motivare sustine ca ele este adevaratul mostenitor, iar trecerea in proprietatea statului a fost una ilegala.
In drept invoca prevederile art.7 alin. l si alin.3 din Legea nr. 10/2001, Legea nr. 247/2005 art. III alin. l si 2, art. 21 din Legea nr. 196/1997 asa cum au fost modificate prin Legea nr.247/2005, art.42 din Legea nr. 1/2000 (Lg.247/2005), art.274 Cod pr.civ.
In data de 07.04.2011, P.B. a depus concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata.
In motivare arata ca, avand in vedere situatia juridica a terenului in litigiu, raportat si la modul de trecere a terenului in litigiu la Stat, modul de atribuire a dreptului de folosinta a terenului in favoarea petentilor, modul de dobandire a dreptului de proprietate asupra constructiilor de catre petenti, legislatia in vigoare, in rezolvarea acestei chestiuni trebuie sa se faca distinctie intre: 1) atribuirea in proprietate a terenului asupra careia petentii sunt titulari ai unui drept de folosinta pe durata existentei constructiilor in baza art. 36 alin. 3 coroborat cu prevederile art. 36 alin. 6 din Legea nr. 18/1991, republicata si 2) atribuirea in proprietate a terenului aferent apartamentului cumparat in baza legii nr. 112/1995.
1. In ce priveste atribuirea in proprietate a terenului asupra careia petentii sunt titulari ai unui drept de folosinta pe durata existentei constructiilor in baza prevederilor art. 36 alin. 3 coroborat cu prevederile art. 36 alin. 6 din Legea nr. 18/1991. republicata. In primul rand, desi prin actiunea introductiva se solicita obligarea paratei P.M.B. sa solutioneze cererile petentilor privind atribuirea in proprietate a acestui teren, acestia nu au depus la primarie vreo cerere cu acest obiect, astfel ca, raportat la prevederile art. 54 alin. 1 coroborat cu prevederile art. 53 alin. 2 si ale art. 36 alin. 6, teza ultima, din Legea nr. 18/1991, rep. actiunea apare ca neintemeiata, nefiind in prezenta unui act administrativ prin care s-a refuzat atribuirea in proprietate a terenului. In al doilea rand, in ce priveste intinderea suprafetei ce se atribuie in proprietate in cazul aplicarii prevederilor art. 36 alin. 3 aceasta se refera numai la aceea "atribuita in folosinta", ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974. Textul legal nu se refera si la terenuri de stat inchiriate sau aflate in folosinta faptica a actualilor proprietari ci, exclusiv la cele pentru care proprietarul constructiei are constituit, in conditiile legii, un drept real de folosinta. Aceasta arata ca reclamantii nu justifica vreun drept cu privire la suprafata de teren pretinsa, iar ingradirea de catre acestia a unei portiuni de teren proprietatea statului nu-i transforma in titulari ai dreptului de folosinta a terenului respectiv, pentru a le fi aplicabile dispozitiile art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1931, republicata, si in privinta acestuia. (in acest sens, invocam si Sentinta Civila nr. 4236/07.10.2004 pronuntata de Judecatoria Bistrita in dosarul nr. 411/2004, ramasa definitiva).
Aceasta sustine ca invocarea contractului de vanzare cumparare sub semnatura privata incheiat la data de 19.10.1985 de catre reclamanti cu numita M.E.O. nu prezinta nici o relevanta pentru a justifica atribuirea unei suprafete de teren mai mari, intrucat la data incheierii acestuia susnumita nu mai era proprietara decat asupra unei cote parti de 1/2 din imobilul situat in U. la nr. adm. 256-257, cealalta cota fiind trecuta in proprietatea Statului Roman inca din anul 1981. Aceasta face ca antecontractul de vanzare cumparare incheiat la data de 19.10.1985 sa fie nul absolut pentru lipsa calitatii de proprietar a promitentului vanzator, M.E.O. in ce priveste cota de 1/2 din imobil.
2. In ce priveste atribuirea in proprietate a terenului aferent apartamentului cumparat in baza legii nr. 112/1995 aceasta nu are nici un suport legal pentru urmatorul motiv: art. 9 din Legea nr. 112/1995 da dreptul chiriasului la cumpararea apartamentului, a spatiilor de locuit detinut cu titlu de locatiune ce nu au fost restituite fostilor proprietari. Art. 37 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995, aprobate prin HGR nr. 11/1197 arata ca dreptul de proprietate se dobandeste cu respectarea art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1991, in sensul ca, suprafetele de teren preluate de stat sau alte persoane juridice, aflate la data de 22 decembrie 1989 in posesia acestora si care depasesc suprafata aferenta constructiilor, raman in proprietatea statului. Cum textul art. 37 din HGR nr. 11/1997 se refera la situatia "vanzarii" catre chiriasi, este evident ca se incheie un contrat de vanzare-cumparare atat pentru a apartamente, anexe gospodaresti si garaje, cat si pentru terenul aferent acestora. Terenul ce depaseste suprafata aferenta apartamentelor, etc. ramane in proprietatea statului. Prin "teren aferent" se intelege terenul ocupat de edificate si nicidecum intregul imobil. In acest sens s-a invocat si practica judiciara a curtii noastre de apel, respectiv Decizia Civila nr. 2239/2000 pronuntata de Curtea de Apei Cluj in dosarul nr. 4734/2000. Mai arata ca, dreptul de proprietate ce poarta asupra terenurilor aferente apartamentelor, care nu se restituie fostilor proprietari in natura, se dobandeste de catre chiriasii titulari de contract de inchiriere in urma vanzarii, ca si constructia, cu plata integrala sau in rate a pretului.
Astfel, in contractele incheiate art. 1 alin. ultim, precizeaza doar prevederile legale in temeiul carora terenul se dobandeste de catre cumparator, pentru instrainarea acestuia fiind necesara incheierea si a unui act de vanzare-cumparare autentic care sa aiba ca obiect terenul aferent constructiei. Hotararile adoptate de catre Consiliul Local al municipiului Bistrita, definitive prin neatacare, sunt in concordanta cu prevederile legale aprobate prin HGR nr. 11/1997 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995 si reprezinta acte jurisdictionale de autoritate publica care dispun asupra modalitatii de dobandire a terenului aferent constructiilor instrainate, fiind incheiate distinct contracte de vanzare-cumparare a terenurilor in forma autentica, concomitent cu incheierea contractelor pe constructii sau ulterior acestora.
Analizand actele dosarului, instanta retine urmatoarele:
Terenul inscris in c.f. nr. top., in suprafata de 1.724 + 1.238 = 2.962 m.p. este aferent casei de locuit, anexelor gospodaresti, curtii si gradinii petentilor, situate in U. la nr. adm. 256, 257. Desi figureaza cu doua numere administrative, in realitate este vorba despre o singura casa de locuit, inscrisa in c.f. in intregime proprietatea petentilor. Cota de 1/2 parte din aceasta, cu nr. adm. 257, au dobandit-o in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat de fostul Notariat de Stat judetean sub nr. 2.287/1985 (incheiat intre petenti si proprietara tabulara M.E.O. nascuta M.r) si este intabulata pe acestia (B+13,14); iar cealalta parte, cu nr. adm. 256, a lui M.C. nascuta M. - B+7, au dobandit-o in baza contractului de vanzare-cumparare nr. 1 19/1997 incheiat in conditiile Legii nr. 1 12/1995.
Din continutul colii evolutive c.f. rezulta ca terenul in suprafata de 1.481 m.p., aferent cotei de constructii cumparate in anul 1985, a trecut la stat in baza art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974 - drept urmare a instrainarii constructiilor; 125 m.p. s-au intabulat pe stat cu titlu de trecere conform Decretului nr. 223/1974 - incheierea nr. 482/11 mai 1985 c.f. - o data cu partea de constructie a numitei M.C. nascuta M. (B+l 1); iar diferenta de 1.356 m.p. figureaza inscrisa pe aceasta din urma.
Astfel cum s-a retinut si in considerentele sentintei civile nr.6.959/2009 a Judecatoriei Bistrita si respectiv ale deciziei nr.244/R/2010 a Tribunalului Bistrita-Nasaud in dosar nr.4.303/190/2008, terenul in discutie a constituit la data preluarii la Stat si constituie si in prezent teren aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti inscrise in CF, curtii si gradinii din jurul acestora, imobilele fiind dobandite astfel:
- cota de 1 parti intabulata pe petenti ( cu nr. adm. 257)- in baza contractului de vanzare __ cumparare autentificat de fostul Notariat de Stat judetean sub nr. 2287/1985 (incheiat intre petentii-cumparatori si proprietara tabulara M.E. - O. nascuta M., vanzatoare);
- cealalta cota de 1 parti, ( cu nr. adm. 256 ),ce figureaza in cf. pe M.C. nascuta M. - in baza contractului de vanzare cumparare nr. 119/1997 incheiat in conditiile Legii nr. 112/1995.
La data de 19.10.1985, conform inscrierilor de carte funciara, M.E.-O. (fost casatorita M.) figura ca proprietara tabulara a cotei de 1/2 parti din terenul aferent nr. top., in suprafata totala de 2.962 m.p., aceasta fiind fiica proprietarei tabulare M.C. nascuta M.-
M.C. era decedata inca din 15.03.1985, iar dobandirea drepturilor reale, pentru cauza de moarte, are loc fara inscriere in cartea funciara (art. 26 din Legea 115/1938), astfel ca vanzatoarea, in calitate de mostenitoare, s-a considerat indreptatita la vanzarea intregului imobil, pe care il detinea in folosinta, la data incheierii contractului de vanzare-cumparare din 1985, vanzatoarea era proprietara casei cu nr. 257 si proprietara terenului aferent acesteia, curtii si gradinii - in suprafata de 2.837 m.p. - pe care le avea efectiv in posesie si pe care l-a vandut si respectiv l-a predat in posesie.
Initial, imobilul a vrut sa-l cumpere martorul I.V., care stia ca intreaga casa si teren apartin vanzatoarei, ulterior razgandindu-se, pentru ca a gasit o casa mai buna cu tot atata teren.
La 19 octombrie 1985, imobilul constructii si teren a fost cumparat de petentii N., cu pretul de 60.000 lei. Martorul L.I. arata ca atunci cand s-a cumparat, casa era “ aproape daramata “, valorand 8 sau 9 mii lei, cunoscand faptul ca reclamantii “ mai mult au cumparat terenul decat casa ".
Probatoriul administrat in cauza evidentiaza fara putinta de tagada ca intentia mamei intimatei si a petentilor N., parti in contractul de vanzare-cumparare a fost in sensul instrainarii intregului teren, cu atat mai mult a suprafetei de 2.837 mp ce nu constituia la acea data proprietatea tabulara a Statului Roman.
Martorii audiati in cauza confirma faptul ca petentii au cumparat toata gradina de la M. prin act sub semnatura privata, aceasta din urma avea o fiica, care a fost de fata cand s-a efectuat vanzarea, aceasta fiind intimata M.D. din dos. nr. 4303/190/2008, despre care se arata ca la vremea respectiva se numea F.D., nascuta M., si chiar ea fiind cea care eliberase chitanta doveditoare a pretului stabilit prin contract. La incheierea conventiei de vanzare - cumparare partile contractante, au avut in vedere atat constructiile cat si terenul, inclusiv gradina, sens in care, la aceeasi data, s-au intocmit inscrisurile sub semnatura privata intitulate "Contract de vanzare - cumparare" si respectiv "Declaratie", prin acestea consemnandu-se ca s-a vandut" casa si gradina", cu pretul de 60.000 lei, achitat integral, si ca la achitarea acestei sume a fost de fata si intimata M.D. pe care atunci o chema F.D., asa cum au confirmat si martorii. Atunci s-a procedat si la predarea - preluarea imobilului, pe care arata petentii ca, l-au folosit in intreaga perioada ulterioara.
In ce priveste temeiul de drept invocat in cauza de catre petenti cu privire la atribuirea in proprietate a terenului in suprafata de 125 mp aferent apartamentului cumparat in baza Legii 112/1995, instanta considera ca in speta nu sunt incidente dispozitiile art. 36 alin.3, 4 si art.23 din Legea 18/1991 republicata, modificata si completata prin Legea 247/2005, prin prisma carora terenul ar constitui ( ope legis) proprietatea reclamantilor.
Dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente apartamentelor se dobandeste de catre chiriasii titulari de contract de inchiriere in urma vanzarii, ca si constructia, cu plata integrala sau in rate a pretului. Transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului aferent constructiei este una conventionala, ea neoperand de drept, in temeiul legii - in acest sens pronuntandu-se si Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Dec.nr.215/2008.
Cadrul normativ doar permite ca, o data cu imobilul-constructie, sa poata fi instrainat si terenul aferent acestuia, concretizarea vocatiei la dobandirea dreptului, urmand a se realiza insa, prin perfectarea contractului de vanzare-cumparare, ceea ce nu este cazul in speta de fata, deoarece conform materialului probator administrat in cauza, reclamantii, asa cum s-a aratat mai sus, au cumparat in anul 1985 intregul teren in suprafata totala de 2.962 m.p de la antecesoarea intimatei M.D., incluzand si cel aferent apartamentului cumparat ulterior in baza Legii 112/1995, exproprierea de catre Statul Roman a cotei parti de 1 din teren ce apartinea proprietarei tabulare M.C., nu a fost inscrisa in cartea funciara, imobilul fiind in posesia mostenitoarei proprietarei tabulare la data vanzarii, respectiv M.E.O..
Astfel, avand in vedere considerentele mai sus expuse, instanta urmeaza ca in temeiul textelor de lege mai sus citate sa admita actiunea petentilor N. si pe cale de consecinta sa dispuna obligarea intimatei sa faca propuneri de atribuire in proprietatea petentilor a terenului in suprafata de 2.962 mp, pe care sunt amplasate constructiile proprietatea acestora, din B., cartier U., nr.256-257, inscris in CF nr. top si sa inainteze propunerea Prefectului Judetului, in vederea emiterii ordinului de atribuire a acestui teren in proprietatea petentilor.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Fondul funciar
Carte funciara - Sentinta civila nr. 224 din data de 30.07.2013Actiune oblica. Legea nr. 18/1991 - Sentinta civila nr. 805 din data de 21.09.2017
Contestatie in anulare speciala intemeiata pe motivul erorii materiale - Decizie nr. 452 din data de 10.05.2012
Constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate - Decizie nr. 18 din data de 13.01.2011
Atribuirea unui teren revolutionarilor - Decizie nr. 45 din data de 19.02.2010
Actiune in revendicare - Decizie nr. 289 din data de 22.04.2010
Fond funciar - Decizie nr. 835 din data de 17.12.2009
Fond funciar - Sentinta civila nr. 680 din data de 12.09.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 629 din data de 19.07.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 376 din data de 18.04.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 333 din data de 04.04.2012
Modificare titlu - Sentinta civila nr. 230 din data de 01.03.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 561 din data de 16.02.2011
Actiune in constatare - Sentinta civila nr. 1387 din data de 16.12.2010
Fond funciar - Sentinta civila nr. 992 din data de 27.10.2010
Revendicare - Sentinta civila nr. 842 din data de 06.10.2010
Modificare titlu proprietate - Sentinta civila nr. 620 din data de 14.07.2010
Proprietate privata - Sentinta civila nr. 549 din data de 16.06.2010
Anulare titlu proprietate - Sentinta civila nr. 22 din data de 29.04.2010
Fond funciar - Sentinta civila nr. 116 din data de 17.02.2010