Inadmisibilitatea cereri in anulare a titlului de proprietate fara a fi introdus in cauza titularul inscris in acest act juridic.Aplicarea art. 6, paragr. 1 CEDO.
(Sentinta civila nr. 4085 din data de 20.03.2008 pronuntata de Judecatoria Craiova)Dosar nr. 2341/215/2008
SENTINTA CIVILA NR.
Sedinta publica din data de 20.03.2008 Inadmisibilitatea cereri in anulare a titlului de proprietate fara a fi introdus in cauza titularul inscris in acest act juridic.Aplicarea art. 6, paragr. 1 CEDO.
Unul din principiile care guverneaza intreg procesul civil este principiul disponibilitatii partilor asupra cadrului juridic al actiunii , reglementat de prevederile art 129 alin 6 Cpc. In aceste conditii, peste vointa partilor in litigiu nu se poate introduce in cauza - din oficiu - o persoana care nu a fost chemata in judecata, in conditiile prev de art 112 Cpc.
Astfel, reclamantul este cel ce fixeaza cadrul procesul dedus judecatii, avand libera alegere in privinta persoanelor cu care intelege sa se judece in respectivul litigiu..
Pe cale de consecinta, introducerea in cauza a altor persoane din initiativa instantei este nelegala si nici nu poate fi explicata in baza principiului rolului activ al judecatorului, deoarece acest principiu al rolului activ se refera la folosirea unor mijloace legale pentru aflarea adevarului - in limitele legii si numai in cadrul procesual stabilit prin vointa reclamantului. Numai partile sunt cele care pot largi sfera procesului prin modificarea cererii de chemare in judecata , conform art. 132 Cpc, iar nu instanta din oficiu. Aceasta initiativa a modificarii cererii de chemare in judecata, in situatia in care inca de la inceput cererea dedusa judecatii nu a fost formulata cu respectarea prevederilor legale, nu poate sa apartina decat reclamantului, in cazul contrar, respectiv acela in instanta din oficiu ar introduce in cauza o persoana impotriva careia reclamantul nu s-a indreptat sau in cazul in care instanta, justificandu-si actiunea prin rolul sau activ reglementat de art. 129, al. 5 cpc, ar pune in discutia partilor necesitatea chemarii in judecata a unei alte persoane decat cele initial chemate in judecata, celui ce a fost din oficiu introdus in cauza i s-ar incalca in mod evident dreptul la un proces echitabil, mai exact dreptul la o instanta impartiala si independenta.
Astfel Curtea a statuat ca principiul potrivit caruia un tribunal trebuie sa fie prezumat ca fiind lipsit de orice prejudecata sau de partinire reflecta un element important al preeminentei dreptului . In conceptia instantei europene , notiunea de impartialitate la care se refera art 6 paragr. 1 urmeaza a fi apreciata intr- un dublu sens: pe de o parte ea are in vedere un demers subiectiv ce semnifica incercarea de a determina convingerea personala a unui judecator intr-o anumita imprejurare , semnificand asa zisa impartialitate subiectiva , iar pe de alta parte impartialitatea cuprinde un demers obiectiv ce urmareste a se determina daca judecatorul ofera toate garantiile suficiente pentru a exclude , in persoana lui orice banuiala legitima , aceasta semnificand impartialitate obiectiva a tribunalului (cauza Piersack contra Belgiei).
Necesitatea chemarii in judecata a titularului dreptului inscris in actul juridic a carui modificare se solicita rezida in necesitatea asigurarii acestuia a tuturor garantiilor principiului dreptului la un proces echitabil.
###### Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul instantei la data de 30.01.2008, reclamantul G. V. a solicitat in contradictoriu cu paratele: Comisia Locala Podari de aplicare a Legii 18/1991 si Comisia Judeteana Dolj de aplicare a Legii 18/1991 modificare titlului de proprietate nr. 3065-48362 din 18.06.2001 in sensul radierii suprafetei de 2750 mp, teren intravilan situat pe raza localitatii Tuglui, in T 3, P 17 si includerea , in locul acesteia, a suprafetei de 2750 mp, teren extravilan, situat pe raza localitatii Podari in T 70, P 84.
In motivarea actiunii se arata ca, in realitate, terenul de 2750 mp cu care el a fost pus in posesie se afla situat pe raza localitatii Podari, in T 70, P 84, cu vecinatatile N-De 86, S-DJ 831, E-Ghita Marin, V-Navligu Ilarie, tinand cont si de avizul nr. 275/29.08.1995 emis de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei..
In dovedirea sustinerilor sale au fost depuse la dosarul cauzei mai multe inscrisuri in fotocopie: Titlul de proprietate nr. 3065-48362 din 18.06.2001 (f 5), avizul nr. 275/29.08.1995 (f 6), certificat de mostenitor nr. 86/06.09.2004 (f 8-9).
In ceea ce o priveste pe parata Comisia Locala Podari, aceasta a depus intampinare prin care a aratat ca este de acord cu admiterea actiunii deduse judecatii.
Parata Comisia Judeteana Dolj nu a formulat intampinare in cauza si nici nu s-a prezentat in fata instantei pentru a formula aparari.
In cursul judecatii, instanta , in temeiul art. 129 alin 4 Cpc a pus in dezbaterea contradictorie a partilor lamurirea cadrului procesual avut in vedere de catre reclamant in momentul sesizarii instantei de judecata si in limitele caruia acesta din urma intelege sa sesizeze instanta de judecata. S-a luat act de manifestarea de vointa a reclamantului Ghita Victor exprimata prin mandatar conventional in sensul ca aceasta a inteles sa cheme in judecata , in calitate de parati Comisia Judeteana Dolj pentru aplicarea Legii 18/1991 si Comisia Locala Podari pentru aplicarea Legii 18/1991.
Analizand admisibilitatea actiunii avand ca obiect modificarea titlului de proprietate , instanta retine urmatoarele:
La data de 18.06.2001 s-a emis titlul de proprietate nr. 3065-48362 pe numele mostenitorilor numitei G. G-ta, respectiv pe numele lui: G. M. M., G. M. V., G. M. G., T. M. C. pentru suprafata de 250 mp intravilan si 1 ha si 7150 mp.
Reclamantul G. V. a formulat prezenta actiune prin care solicita modificarea acestui titlu de proprietate. Actiunea insa a fost formulata numai in contradictoriu cu paratele Comisia Locala si Comisia Judeteana, fara insa a fi chemati in judecata in calitate de parati si ceilalti titulari ai dreptului inscris in titlul de proprietate , respectiv G. M. G-ta si T. M. C. (avand in vedere si certificatul de mostenitor nr. 86/06.09.2004 din care rezulta si decesul lui G. M.).
Unul din principiile care guverneaza intreg procesul civil este principiul disponibilitatii partilor asupra cadrului juridic al actiunii , reglementat de prevederile art 129 alin 6 Cpc. In aceste conditii, peste vointa partilor in litigiu nu se poate introduce in cauza - din oficiu - o persoana care nu a fost chemata in judecata, in conditiile prev de art 112 Cpc.
Astfel, reclamantul este cel ce fixeaza cadrul procesul dedus judecatii, avand libera alegere in privinta persoanelor cu care intelege sa se judece in respectivul litigiu..
Pe cale de consecinta, introducerea in cauza a altor persoane din initiativa instantei este nelegala si nici nu poate fi explicata in baza principiului rolului activ al judecatorului, deoarece acest principiu al rolului activ se refera la folosirea unor mijloace legale pentru aflarea adevarului - in limitele legii si numai in cadrul procesual stabilit prin vointa reclamantului.
Numai partile sunt cele care pot largi sfera procesului prin modificarea cererii de chemare in judecata , conform art. 132 Cpc, iar nu instanta din oficiu. Aceasta initiativa a modificarii cererii de chemare in judecata, in situatia in care inca de la inceput cererea dedusa judecatii nu a fost formulata cu respectarea prevederilor legale, nu poate sa apartina decat reclamantului, in cazul contrar, respectiv acela in instanta din oficiu ar introduce in cauza o persoana impotriva careia reclamantul nu s-a indreptat sau in cazul in care instanta, justificandu-si actiunea prin rolul sau activ reglementat de art. 129, al. 5 cpc, ar pune in discutia partilor necesitatea chemarii in judecata a unei alte persoane decat cele initial chemate in judecata, celui ce a fost din oficiu introdus in cauza i s-ar incalca in mod evident dreptul la un proces echitabil, mai exact dreptul la o instanta impartiala si independenta.
Astfel Curtea a statuat ca principiul potrivit caruia un tribunal trebuie sa fie prezumat ca fiind lipsit de orice prejudecata sau de partinire reflecta un element important al preeminentei dreptului . In conceptia instantei europene , notiunea de impartialitate la care se refera art 6 paragr. 1 urmeaza a fi apreciata intr- un dublu sens: pe de o parte ea are in vedere un demers subiectiv ce semnifica incercarea de a determina convingerea personala a unui judecator intr-o anumita imprejurare , semnificand asa zisa impartialitate subiectiva , iar pe de alta parte impartialitatea cuprinde un demers obiectiv ce urmareste a se determina daca judecatorul ofera toate garantiile suficiente pentru a exclude , in persoana lui orice banuiala legitima , aceasta semnificand impartialitate obiectiva a tribunalului (cauza Piersack contra Belgiei).
In ceea ce priveste impartialitatea obiectiva a tribunalului, Curtea a aratat ca aceasta consta in a determina daca unele imprejurari sau fapte ce se pot verifica autorizeaza a pune in discutie impartialitatea magistratului. In aceasta materie aparentele au un rol deosebit, deoarece intr-o societate democratica instantele trebuie sa inspire justitiabililor deplina incredere .( CEDH, Morel c Franta, 2000). Pentru a se pronunta cu privire la impartialitatea judecatorului sau dimpotriva la existenta unei banuieli legitime de lipsa de impartialitate a magistratului intr-o anumita cauza, Curtea va avea in vedere optica celui afectat de masurile dispuse de magistrat intr-o anumita cauza. Ceea ce trebuie asigurat este increderea pe care, intr-o societate democratica, instantele trebuie sa o inspire publicului, justitiabilului (cauza Fey contra Austriei, Ferrantelli si Santangelo contra Italiei).
In prezentul litigiu , se solicita modificarea unui titlu de proprietate , insa reclamantul a chemat in judecata numai Comisia locala Podari si Comisia Judeteana Dolj, cadrul procesual fixat prin cererea de chemare in judecata fiind mentinut pe parcursul judecatii, astfel cum a rezultat din precizarea efectuata de reclamant , prin aparator, in fata instantei.
In toate situatiile in care se solicita modificarea sau anularea unui act juridic - asa cum in cauza civila dedusa judecatii se solicita modificarea unui titlu de proprietate - chemarea in judecata a tuturor partilor implicate in emiterea acestuia, iar in special a titularilor dreptului inscris in titlu reprezinta o conditie necesara, constituind un caz de coparticipare procesuala obligatorie, neindeplinirea ei facand actiunea inadmisibila.
Solutionarea actiunii prin respingerea acesteia ca inadmisibila, deoarece se solicita modificarea titlului de proprietate fara ca actiunea sa fie exercitata in contradictoriu si cu ceilalti titulari ai dreptului de proprietate , nu are autoritate de lucru judecat. Reclamantul au posibilitatea sa formuleze o noua actiune judiciara, avand ca obiect modificarea titlului de proprietate, insa cu respectarea normelor legale privind stabilirea cadrului procesual din punct de vedere al obiectului si partilor
Necesitatea chemarii in judecata a titularului dreptului inscris in actul juridic a carui modificare se solicita rezida in necesitatea asigurarii acestuia a tuturor garantiilor principiului dreptului la un proces echitabil.
Instanta are in vedere si prevederile art 129 alin 4 Cpc , prevederi imperative, in sensul ca judecatorul este in drept sa ceara partilor sa prezinte explicatii oral sau in scris precum si sa puna in dezbaterea lor orice imprejurare de fapt sau de drept- numai cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept. Rezulta asadar ca exercitarea rolului activ al instantei de judecata se desfasoara numai in limitele principiului disponibilitatii, deci numai in limitele stabilite de reclamant in continutul cererii de chemare in judecata.
Instanta are in vedere si faptul ca titlul de proprietate a carui modificare se solicita a intrat deja in circuitul civil, astfel incat in cazul in care se urmareste modificare acestuia este necesar ca toti titularii dreptului de proprietate inscrisi in acest titlu sa aiba posibilitatea de a-si face apararile necesare pentru a li se asigura astfel dreptul la un proces echitabil in fata unei instante, garantat de art. 6, al. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Curtea EDO reaminteste astfel faptul ca dreptul la un proces echitabil trebuie interpretat in lumina preambulului Conventiei, care enunta preeminenta dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul din elementele fundamentale ale preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice (cauzele Androne, Brumarescu, Masinexportimport Industrial Group SA impotriva Romaniei ) , astfel incat, in conditiile in care acest titlu de proprietate a carui modificare se solicita a intrat in circuitul civil, pentru a asigura respectarea principiului enuntat, este necesat ca toti cei pe numele carora a fost emis acest act sa fie incunostiintati de existenta unui litigiu prin care se urmareste rectificarea unui titlu care ii vizeaza deopotriva.
Pe cale de consecita, tinand cont de cele anterior mentionate si de faptul ca reclamantul nu s-a conformat prevederilor legale in sensul de a chema in judecata pe toti titularii dreptului de proprietate reconstituit prin titlul de proprietate a carui modificare se solicita, instanta va respinge actiunea acestuia ca inadmisibila, ramanandu-i acestuia posibilitatea de a formula o noua actiune in justitie, insa cu respectarea dispozitiilor legale.
.
SENTINTA CIVILA NR.
Sedinta publica din data de 20.03.2008 Inadmisibilitatea cereri in anulare a titlului de proprietate fara a fi introdus in cauza titularul inscris in acest act juridic.Aplicarea art. 6, paragr. 1 CEDO.
Unul din principiile care guverneaza intreg procesul civil este principiul disponibilitatii partilor asupra cadrului juridic al actiunii , reglementat de prevederile art 129 alin 6 Cpc. In aceste conditii, peste vointa partilor in litigiu nu se poate introduce in cauza - din oficiu - o persoana care nu a fost chemata in judecata, in conditiile prev de art 112 Cpc.
Astfel, reclamantul este cel ce fixeaza cadrul procesul dedus judecatii, avand libera alegere in privinta persoanelor cu care intelege sa se judece in respectivul litigiu..
Pe cale de consecinta, introducerea in cauza a altor persoane din initiativa instantei este nelegala si nici nu poate fi explicata in baza principiului rolului activ al judecatorului, deoarece acest principiu al rolului activ se refera la folosirea unor mijloace legale pentru aflarea adevarului - in limitele legii si numai in cadrul procesual stabilit prin vointa reclamantului. Numai partile sunt cele care pot largi sfera procesului prin modificarea cererii de chemare in judecata , conform art. 132 Cpc, iar nu instanta din oficiu. Aceasta initiativa a modificarii cererii de chemare in judecata, in situatia in care inca de la inceput cererea dedusa judecatii nu a fost formulata cu respectarea prevederilor legale, nu poate sa apartina decat reclamantului, in cazul contrar, respectiv acela in instanta din oficiu ar introduce in cauza o persoana impotriva careia reclamantul nu s-a indreptat sau in cazul in care instanta, justificandu-si actiunea prin rolul sau activ reglementat de art. 129, al. 5 cpc, ar pune in discutia partilor necesitatea chemarii in judecata a unei alte persoane decat cele initial chemate in judecata, celui ce a fost din oficiu introdus in cauza i s-ar incalca in mod evident dreptul la un proces echitabil, mai exact dreptul la o instanta impartiala si independenta.
Astfel Curtea a statuat ca principiul potrivit caruia un tribunal trebuie sa fie prezumat ca fiind lipsit de orice prejudecata sau de partinire reflecta un element important al preeminentei dreptului . In conceptia instantei europene , notiunea de impartialitate la care se refera art 6 paragr. 1 urmeaza a fi apreciata intr- un dublu sens: pe de o parte ea are in vedere un demers subiectiv ce semnifica incercarea de a determina convingerea personala a unui judecator intr-o anumita imprejurare , semnificand asa zisa impartialitate subiectiva , iar pe de alta parte impartialitatea cuprinde un demers obiectiv ce urmareste a se determina daca judecatorul ofera toate garantiile suficiente pentru a exclude , in persoana lui orice banuiala legitima , aceasta semnificand impartialitate obiectiva a tribunalului (cauza Piersack contra Belgiei).
Necesitatea chemarii in judecata a titularului dreptului inscris in actul juridic a carui modificare se solicita rezida in necesitatea asigurarii acestuia a tuturor garantiilor principiului dreptului la un proces echitabil.
###### Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul instantei la data de 30.01.2008, reclamantul G. V. a solicitat in contradictoriu cu paratele: Comisia Locala Podari de aplicare a Legii 18/1991 si Comisia Judeteana Dolj de aplicare a Legii 18/1991 modificare titlului de proprietate nr. 3065-48362 din 18.06.2001 in sensul radierii suprafetei de 2750 mp, teren intravilan situat pe raza localitatii Tuglui, in T 3, P 17 si includerea , in locul acesteia, a suprafetei de 2750 mp, teren extravilan, situat pe raza localitatii Podari in T 70, P 84.
In motivarea actiunii se arata ca, in realitate, terenul de 2750 mp cu care el a fost pus in posesie se afla situat pe raza localitatii Podari, in T 70, P 84, cu vecinatatile N-De 86, S-DJ 831, E-Ghita Marin, V-Navligu Ilarie, tinand cont si de avizul nr. 275/29.08.1995 emis de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei..
In dovedirea sustinerilor sale au fost depuse la dosarul cauzei mai multe inscrisuri in fotocopie: Titlul de proprietate nr. 3065-48362 din 18.06.2001 (f 5), avizul nr. 275/29.08.1995 (f 6), certificat de mostenitor nr. 86/06.09.2004 (f 8-9).
In ceea ce o priveste pe parata Comisia Locala Podari, aceasta a depus intampinare prin care a aratat ca este de acord cu admiterea actiunii deduse judecatii.
Parata Comisia Judeteana Dolj nu a formulat intampinare in cauza si nici nu s-a prezentat in fata instantei pentru a formula aparari.
In cursul judecatii, instanta , in temeiul art. 129 alin 4 Cpc a pus in dezbaterea contradictorie a partilor lamurirea cadrului procesual avut in vedere de catre reclamant in momentul sesizarii instantei de judecata si in limitele caruia acesta din urma intelege sa sesizeze instanta de judecata. S-a luat act de manifestarea de vointa a reclamantului Ghita Victor exprimata prin mandatar conventional in sensul ca aceasta a inteles sa cheme in judecata , in calitate de parati Comisia Judeteana Dolj pentru aplicarea Legii 18/1991 si Comisia Locala Podari pentru aplicarea Legii 18/1991.
Analizand admisibilitatea actiunii avand ca obiect modificarea titlului de proprietate , instanta retine urmatoarele:
La data de 18.06.2001 s-a emis titlul de proprietate nr. 3065-48362 pe numele mostenitorilor numitei G. G-ta, respectiv pe numele lui: G. M. M., G. M. V., G. M. G., T. M. C. pentru suprafata de 250 mp intravilan si 1 ha si 7150 mp.
Reclamantul G. V. a formulat prezenta actiune prin care solicita modificarea acestui titlu de proprietate. Actiunea insa a fost formulata numai in contradictoriu cu paratele Comisia Locala si Comisia Judeteana, fara insa a fi chemati in judecata in calitate de parati si ceilalti titulari ai dreptului inscris in titlul de proprietate , respectiv G. M. G-ta si T. M. C. (avand in vedere si certificatul de mostenitor nr. 86/06.09.2004 din care rezulta si decesul lui G. M.).
Unul din principiile care guverneaza intreg procesul civil este principiul disponibilitatii partilor asupra cadrului juridic al actiunii , reglementat de prevederile art 129 alin 6 Cpc. In aceste conditii, peste vointa partilor in litigiu nu se poate introduce in cauza - din oficiu - o persoana care nu a fost chemata in judecata, in conditiile prev de art 112 Cpc.
Astfel, reclamantul este cel ce fixeaza cadrul procesul dedus judecatii, avand libera alegere in privinta persoanelor cu care intelege sa se judece in respectivul litigiu..
Pe cale de consecinta, introducerea in cauza a altor persoane din initiativa instantei este nelegala si nici nu poate fi explicata in baza principiului rolului activ al judecatorului, deoarece acest principiu al rolului activ se refera la folosirea unor mijloace legale pentru aflarea adevarului - in limitele legii si numai in cadrul procesual stabilit prin vointa reclamantului.
Numai partile sunt cele care pot largi sfera procesului prin modificarea cererii de chemare in judecata , conform art. 132 Cpc, iar nu instanta din oficiu. Aceasta initiativa a modificarii cererii de chemare in judecata, in situatia in care inca de la inceput cererea dedusa judecatii nu a fost formulata cu respectarea prevederilor legale, nu poate sa apartina decat reclamantului, in cazul contrar, respectiv acela in instanta din oficiu ar introduce in cauza o persoana impotriva careia reclamantul nu s-a indreptat sau in cazul in care instanta, justificandu-si actiunea prin rolul sau activ reglementat de art. 129, al. 5 cpc, ar pune in discutia partilor necesitatea chemarii in judecata a unei alte persoane decat cele initial chemate in judecata, celui ce a fost din oficiu introdus in cauza i s-ar incalca in mod evident dreptul la un proces echitabil, mai exact dreptul la o instanta impartiala si independenta.
Astfel Curtea a statuat ca principiul potrivit caruia un tribunal trebuie sa fie prezumat ca fiind lipsit de orice prejudecata sau de partinire reflecta un element important al preeminentei dreptului . In conceptia instantei europene , notiunea de impartialitate la care se refera art 6 paragr. 1 urmeaza a fi apreciata intr- un dublu sens: pe de o parte ea are in vedere un demers subiectiv ce semnifica incercarea de a determina convingerea personala a unui judecator intr-o anumita imprejurare , semnificand asa zisa impartialitate subiectiva , iar pe de alta parte impartialitatea cuprinde un demers obiectiv ce urmareste a se determina daca judecatorul ofera toate garantiile suficiente pentru a exclude , in persoana lui orice banuiala legitima , aceasta semnificand impartialitate obiectiva a tribunalului (cauza Piersack contra Belgiei).
In ceea ce priveste impartialitatea obiectiva a tribunalului, Curtea a aratat ca aceasta consta in a determina daca unele imprejurari sau fapte ce se pot verifica autorizeaza a pune in discutie impartialitatea magistratului. In aceasta materie aparentele au un rol deosebit, deoarece intr-o societate democratica instantele trebuie sa inspire justitiabililor deplina incredere .( CEDH, Morel c Franta, 2000). Pentru a se pronunta cu privire la impartialitatea judecatorului sau dimpotriva la existenta unei banuieli legitime de lipsa de impartialitate a magistratului intr-o anumita cauza, Curtea va avea in vedere optica celui afectat de masurile dispuse de magistrat intr-o anumita cauza. Ceea ce trebuie asigurat este increderea pe care, intr-o societate democratica, instantele trebuie sa o inspire publicului, justitiabilului (cauza Fey contra Austriei, Ferrantelli si Santangelo contra Italiei).
In prezentul litigiu , se solicita modificarea unui titlu de proprietate , insa reclamantul a chemat in judecata numai Comisia locala Podari si Comisia Judeteana Dolj, cadrul procesual fixat prin cererea de chemare in judecata fiind mentinut pe parcursul judecatii, astfel cum a rezultat din precizarea efectuata de reclamant , prin aparator, in fata instantei.
In toate situatiile in care se solicita modificarea sau anularea unui act juridic - asa cum in cauza civila dedusa judecatii se solicita modificarea unui titlu de proprietate - chemarea in judecata a tuturor partilor implicate in emiterea acestuia, iar in special a titularilor dreptului inscris in titlu reprezinta o conditie necesara, constituind un caz de coparticipare procesuala obligatorie, neindeplinirea ei facand actiunea inadmisibila.
Solutionarea actiunii prin respingerea acesteia ca inadmisibila, deoarece se solicita modificarea titlului de proprietate fara ca actiunea sa fie exercitata in contradictoriu si cu ceilalti titulari ai dreptului de proprietate , nu are autoritate de lucru judecat. Reclamantul au posibilitatea sa formuleze o noua actiune judiciara, avand ca obiect modificarea titlului de proprietate, insa cu respectarea normelor legale privind stabilirea cadrului procesual din punct de vedere al obiectului si partilor
Necesitatea chemarii in judecata a titularului dreptului inscris in actul juridic a carui modificare se solicita rezida in necesitatea asigurarii acestuia a tuturor garantiilor principiului dreptului la un proces echitabil.
Instanta are in vedere si prevederile art 129 alin 4 Cpc , prevederi imperative, in sensul ca judecatorul este in drept sa ceara partilor sa prezinte explicatii oral sau in scris precum si sa puna in dezbaterea lor orice imprejurare de fapt sau de drept- numai cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept. Rezulta asadar ca exercitarea rolului activ al instantei de judecata se desfasoara numai in limitele principiului disponibilitatii, deci numai in limitele stabilite de reclamant in continutul cererii de chemare in judecata.
Instanta are in vedere si faptul ca titlul de proprietate a carui modificare se solicita a intrat deja in circuitul civil, astfel incat in cazul in care se urmareste modificare acestuia este necesar ca toti titularii dreptului de proprietate inscrisi in acest titlu sa aiba posibilitatea de a-si face apararile necesare pentru a li se asigura astfel dreptul la un proces echitabil in fata unei instante, garantat de art. 6, al. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Curtea EDO reaminteste astfel faptul ca dreptul la un proces echitabil trebuie interpretat in lumina preambulului Conventiei, care enunta preeminenta dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul din elementele fundamentale ale preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice (cauzele Androne, Brumarescu, Masinexportimport Industrial Group SA impotriva Romaniei ) , astfel incat, in conditiile in care acest titlu de proprietate a carui modificare se solicita a intrat in circuitul civil, pentru a asigura respectarea principiului enuntat, este necesat ca toti cei pe numele carora a fost emis acest act sa fie incunostiintati de existenta unui litigiu prin care se urmareste rectificarea unui titlu care ii vizeaza deopotriva.
Pe cale de consecita, tinand cont de cele anterior mentionate si de faptul ca reclamantul nu s-a conformat prevederilor legale in sensul de a chema in judecata pe toti titularii dreptului de proprietate reconstituit prin titlul de proprietate a carui modificare se solicita, instanta va respinge actiunea acestuia ca inadmisibila, ramanandu-i acestuia posibilitatea de a formula o noua actiune in justitie, insa cu respectarea dispozitiilor legale.
.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Fondul funciar
Carte funciara - Sentinta civila nr. 224 din data de 30.07.2013Actiune oblica. Legea nr. 18/1991 - Sentinta civila nr. 805 din data de 21.09.2017
Contestatie in anulare speciala intemeiata pe motivul erorii materiale - Decizie nr. 452 din data de 10.05.2012
Constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate - Decizie nr. 18 din data de 13.01.2011
Atribuirea unui teren revolutionarilor - Decizie nr. 45 din data de 19.02.2010
Actiune in revendicare - Decizie nr. 289 din data de 22.04.2010
Fond funciar - Decizie nr. 835 din data de 17.12.2009
Fond funciar - Sentinta civila nr. 680 din data de 12.09.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 629 din data de 19.07.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 376 din data de 18.04.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 333 din data de 04.04.2012
Modificare titlu - Sentinta civila nr. 230 din data de 01.03.2012
Fond funciar - Sentinta civila nr. 561 din data de 16.02.2011
Actiune in constatare - Sentinta civila nr. 1387 din data de 16.12.2010
Fond funciar - Sentinta civila nr. 992 din data de 27.10.2010
Revendicare - Sentinta civila nr. 842 din data de 06.10.2010
Modificare titlu proprietate - Sentinta civila nr. 620 din data de 14.07.2010
Proprietate privata - Sentinta civila nr. 549 din data de 16.06.2010
Anulare titlu proprietate - Sentinta civila nr. 22 din data de 29.04.2010
Fond funciar - Sentinta civila nr. 116 din data de 17.02.2010