Fond funciar. Daune interese. Obligarea Comisiei Locale de aplicarea Legii 18/1991, pentru neindeplinirea " obligatiei de a face " Admisibilitate.

Fond funciar. Daune interese. Obligarea  Comisiei Locale de aplicarea Legii 18/1991, pentru neindeplinirea " obligatiei de a face " Admisibilitate.

                                                         
                                                                                       
                                                                                       Judecatoria Horezu,sentinta civila
                                                                                       nr. 22/11.01.2010.
     Prin cererea inregistrata sub nr. 580/241/2009, reclamantii M.M., M. C., M M. I. si M. S., au chemat in judecata   paratii C.L.M.F.F.,.,S.N., D.V. ,M.P.,C.J.V.A.L.F. solicitand instantei ca, prin sentinta ce o va pronunta, sa se dispuna obligarea P.J.V- sa aplice sanctiunile prevazute de art.110 din Legea nr.18/1991 membrilor C.L.M.F.F., pentru refuzul nejustificat al acestora de a pune in aplicare sentintele civile nr.668/2005 si 539/2006 ale Judecatoriei Horezu;  obligarea paratei C.L.M.F.F. prin membrii sai S.N.M.P.D.V, la plata daunelor interese, pentru neindeplinirea "obligatiei de a face", cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamantii au aratat ca , desi exista cele doua sentinte civile mentionate mai sus, ramase definitive si irevocabile si investite cu formula executorie, paratele refuza sa respecte " obligatia de a face", situatie care genereaza cu fiecare zi de intarziere prejudicii financiare.
Astfel, au fost prejudiciati pentru lipsa de folosinta a suprafetei totale de 23,6 ha cu vegetatie forestiera, prejudiciu care se ridica pe ultimii 3 ani la aproximativ 3000 lei.
Nepunerea in posesie  asupra terenurilor mentionate mai sus, i-au privat de dreptul de a tranzactiona acele terenuri, a dus la imposibilitatea intocmirii documentatiilor pentru a obtine fonduri europene, precum si la imposibilitatea de a avea dreptul sa incheie contract de paza cu O.S.H., pentru a stopa furtul de material lemnos.
Reclamantii au sustinut in cerere, ca unele suprafete de teren ce trebuiau sa le fie restituite, sunt ocupate de halde de steril de la E. M B., iar altele au fost date altor cetateni. Desi au facut mai multe cereri la C.L.M, in vederea punerilor in posesie, totusi aceasta nu si-a indeplinit obligatia prevazuta in sentintele civile mentionate mai sus.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut ca, prin sentintele civile nr.668/2005 si 539/2006 ale Judecatoriei Horezu, C.L.M.F.F. a fost obligata sa puna in posesie , sa emita proces-verbal de punere in posesie si sa inainteze documentatia la C.J. pentru emiterea titlului de proprietate reclamantilor, pentru teren cu vegetatie forestiera in suprafata de 1,3 ha (sentinta civila nr.668/2005) si 22,3266 ha ( sentinta civila 539/2006).
Potrivit celor doua hotarari mentionate mai sus, instanta a analizat in acel moment indreptatirea reclamantilor la reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea acestora, statuarile instantei intrand in puterea lucrului judecat.
Asa cum rezulta din actele depuse la dosar, reclamantii au solicitat de mai multe ori  C.L.M.F.F.. punerea in posesie , respectiv eliberarea proceselor verbale de punere in posesie pe suprafetele cu vegetatie forestiera mentionate mai sus, insa comisia nu si-a indeplinit obligatiile fixate de instanta.
Prin urmare, reclamantii , in calitate de creditori, sunt indreptatiti sa pretinda despagubire pentru neefectuarea punerii in posesie, in limitele si modalitatea stabilite de instanta, acestia incercand un prejudiciu, fiind lipsiti de atributele esentiale ale dreptului recunoscut, respectiv posesia, folosinta si dispozitia asupra bunului lor.
Din raportul de expertiza intocmit in cauza, s-a retinut,  ca terenurile din procesele-verbale de punere in posesie nu sunt delimitate in teren si , de asemenea, s-au depistat arbori taiati nemarcati, care constitui paguba in detrimentul reclamantilor. Echivalentul banesc al prejudiciului cauzat reclamantilor pe ultimii 3 ani se ridica la suma de 36.000 RON, suma la care va fi obligata parata C.L.M.F.F., sa o plateasca in favoarea reclamantilor, potrivit art.998-999 Cod civil.
Fata de intreg probatoriul administrat in cauza, instanta a admis  in parte, actiunea reclamantilor, asa cum a fost precizata la fond si numai in ceea ce priveste despagubirile, urmand sa respinga capatul de cerere privind obligarea P.J.V. sa aplice sanctiunile prevazute de art.110 din Legea nr.18/1991, membrilor C.L.M.F.F.
Sanctiunile prevazute de art.110 din legea mentionata mai sus, sunt aplicate de prefect , in urma sesizarii persoanelor interesate.

1