contestatie la executare + suspendare executare

R O M A N I A

JUDECATORIA PITESTI
SECTIA CIVILA

Sentinta civila Nr. 8434/2012
Sedinta publica de la 16 Octombrie 2012
Instanta constituita din:
PRESEDINTE Catalina Nel
Grefier Elena Constantin

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea SC A R A V I G SA B si pe intimatii T S, T M, B E J I T. C, D M S, avand ca obiect contestatie la executare plus suspendare executare.
La apelul nominal facut in sedinta publica la pronuntare partile au lipsit.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaza instantei ca la data de 16.10.2012 au fost depuse la dosarul cauzei de catre intimatii T M si T S concluzii scrise, chitanta privind achitarea onorariului de avocat, iar intimatul D M S a depus la dosar note scrise, precum si faptul ca dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 09.10.2012, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data care face parte integranta din prezenta hotarare, cand instanta avand nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitatea partilor sa depuna concluzii scrise, a amanat pronuntarea.
     
INSTANTA,

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Pitesti la data de 22.07.2009 sub nr. 9890/280/2009, contestatoarea SC A R A V I G SA B a formulat in contradictoriu cu  intimatii  T S, T M, BL E J I T. C si D M S contestatie la executare impotriva executarii silite efectuate in dosarul nr. 225/2009 al BEJ I T C, solicitand anularea executarii si a tuturor actelor de executare aferente infiintarii popriri pana  la concurenta sumei de 250.000 lei plus 24.292,15 lei cheltuieli de executare.
Prin aceeasi cerere, contestatoarea a solicitat lamurirea titlului executoriu reprezentat de sentinta penala nr. 1166/13.06.2008 a Judecatoriei Pitesti in dosarul nr. 6855/280/2007 modificata prin decizia penala nr. 27/05.02.2009 a Tribunalului Arges si decizia penala nr. 375/R/01.06.2009 a Curtii de Apel Pitesti in ceea ce priveste intelesul, intinderea si aplicarea raspunderii societatii de asigurare.
Pana la solutionarea definitiva a contestatiei s-a solicitat suspendarea executarii silite precum si obligarea partii procesuale care a exercitat cu rea-credinta procedura de executare la plata de despagubiri, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii, contestatoarea a aratat ca executarea silita este nelegala intrucat a fost declansata contrar scopului acestei prevazut de art. 371 ind. 1 alin 2 C.pr.civ., potrivit caruia o obligatie se aduce la executare de buna-voie. In ce o priveste, contestatoarea a sustinut ca nu exista nici o dovada ca i s-a comunicat in prealabil titlul executoriu ori vreo cerere de acordare a despagubirilor sau un cont bancar pentru a se aprecia ca a refuzat executarea de buna-voie.
Un al doilea motiv invocat consta in faptul ca intimatii creditori T S si T M nu au o creanta certa, lichida si exigibila  intrucat  prin decizia penala nr. 375/R/01.06.2009 a Curtii de Apel Pitesti s-au majorat despagubirile acordate acestora, ,,urmand ca asiguratorul sa raspunda in solidar numai in limitele obligatiei sale stabilite prin normele privind asigurarea obligatorie de raspundere civila, valabile la data producerii accidentului". Limitele raspunderii aplicabile in cauza au fost stabilite prin Ordinul 3108/10.12.2004 al Presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
Prin sentinta penala pusa in aplicare, modificata in recurs, nu este determinata catimea despagubirilor pentru care poate raspunde asiguratorul, creanta nefiind lichida, iar scadenta este cea prevazuta expres de art. 45 alin 1 din Norme, respectiv de cel mult 20 de zile calendaristice de la data depunerii de catre persoana pagubita a ultimului document necesar finalizarii dosarului de dauna.
In speta, creditorii nu au formulat cerere de despagubire, nu au precizat modalitatea de plata, respectiv contul bancar obligatoriu, si nu au inaintat titlul executoriu, obligatoriu pentru deschiderea dosarului de dauna. In consecinta, potrivit art. 379 alin 1 C.pr.civ. se impune anularea executarii si a tuturor actelor efectuate in dosarul mentionat.
Un al treilea motiv al contestatiei invocat este acela ca poprirea infiintata pe conturile societatii depaseste catimea dreptului recunoscut creditorilor impotriva titlului executoriu, respectiv depaseste limitele stabilite prin Normele aprobate prin Ordinul nr. 3108/10.12.2004. Astfel, pentru anul 2006 limitele maxime ale despagubirilor ce pot fi acordate de asiguratorul RCA sunt de pana la 200.000 lei pentru fiecare persoana vatamata corporal ori decedata, inclusiv pentru prejudiciul fara caracter patrimonial.
In speta, poprirea a fost infiintata pentru suma de 250.000 lei despagubiri plus 24.292,15 lei cheltuieli de executare, in total 274.292,15 lei, depasindu-se limita valorica. Conform art. 22 pct. 5 din Norme, asiguratorii RCA nu acorda despagubiri pentru partea de prejudiciu care depaseste limitele maxime mentionate indiferent de numarul peroanelor pagubite.
De asemenea, cheltuielile de executare in suma de 24.292,15 lei nu se acorda din asigurarea RCA, fiind excluse expres prin art. 22 pct. 6 din normele mentionate.
Contestatoarea a solicitat lamurirea intelesului, intinderii si aplicarii titlului executoriu in ce priveste societatea de asigurare raportat la limita maxima a despagubirilor, la beneficiarii despagubirilor si la numarul autovehiculului condus de inculpat.
In ce priveste suspendarea executarii silite, s-a sustinut ca aceasta se impune pentru prevenirea unei pagube iminente datorate executarii sumei nedatorate de 74.292,15 lei si care nu s-ar  mai putea repara prin intoarcerea executarii avand in vedere situatia partilor civile.
Prin actiune contestatoarea a solicitat obligarea partilor civile ori a persoanelor responsabile pentru executare la plata dobanzii legale aferente tuturor sumelor indisponibilizate in toate conturile bancare, din ziua introducerii actiunii, in temeiul art. 723 C.pr.civ. Astfel, desi acestea cunosteau conditionarea intinderii obligatiei asiguratorului, a fost indisponibilizata suma de 274.292,15 lei in toate conturile bancare la toate bancile din Pitesti si Bucuresti ceea ce a atras grave prejudicii. Urmare a dispozitiei de poprire, toate bancile la care contestatoarea avea cont deschis au indisponibilizat aceeasi suma, iar fiecare la randul sau a indisponibilizat suma de mai multe ori pe contul in lei si in valuta, atat la sediul din resedinta de judet cat si de la sediile reprezentantelor din judet.
Contestatoarea a precizat ca a comunicat prin adresa nr. 5464/2008 ca acorda despagubirile de buna-voie in baza hotararii si a cererii, cheltuielile de executare fiind excluse.
Anexat actiunii au fost depuse inscrisuri (f. 5-36) .
La data de 11.09.2009 intimatul D M S a formulat intampinare prin care a solicitat admiterea contestatiei prin care sa se constate ca acesta nu are nici o culpa in ce priveste plata cheltuielilor de executare si a cheltuielilor de judecata din prezentul dosar, cu cheltuieli de judecata.
In motivare, acesta a aratat ca in anul 2006 a fost implicat intr-un accident din care au rezultat 2 victime decedate, prin decizia penala nr. 375/R/2009 a Curtii de Apel Pitesti fiind obligat definitiv la plata a 50.000 lei daune materiale si 200.000 lei daune morale catre mostenitorii victimei, respectiv T M si T S, urmand ca asiguratorul sa raspunda in solidar numai in limitele obligatiei sale stabilita prin Normele privind Asigurarea Obligatorie de Raspundere Civila valabile la data producerii accidentului.
In temeiul titlului executoriu amintit intimatii au declansat executarea silita prin poprire pentru suma de 250.000 lei credit principal.
In ce priveste lamurirea intelesului titlului executoriu, intimatul a solicitat disjungerea cauzei si declinarea competentei materiale in favoarea Curtii de Apel Pitesti, instanta care a pronuntat hotararea ce se executa, intrucat este pus in discutie intelesul deciziei penale a acestei instante, conform art. 461 lit. c raportat la art. 463 alin 1 C.pr.pen.
Pe fondul cauzei, intimatul a sustinut ca intimatii T M si T S nu au efectuat fata de acesta niciun act de executare, intreaga procedura fiind derulata impotriva contestatoarei. In consecinta, nu are calitatea de debitor urmarit, iar cererea de incuviintare a executarii silite pronuntate in dosarul nr. 8547/280/2009 al Judecatoriei Pitesti nu a facut referire la acesta. Prin urmare, nu i se pot imputa nici cheltuielile de executare si nici cele judiciare din prezenta cauza.
In drept, intampinarea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 461, 463 C.pr.pen., 371 ind. 1 C.pr.civ.
La data de 13.10.2009 intimatii T M si T S au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea contestatiei, cu cheltuieli de judecata. Astfel, acestia au sustinut ca in ce priveste primul capat de cerere se impune disjungerea si declinarea acestuia in favoarea Curtii de Apel Pitesti potrivit art. 400 C.pr.civ.
Capatul doi a ramas fara obiect intrucat executarea s-a efectuat, iar capatul trei se impune de asemenea a fi disjuns intrucat reprezinta o actiune in pretentii care trebuie evaluate si timbrate la valoare.
In ce priveste contestarea actelor de executare, intimatii au sustinut ca au mers la debitoare in mai multe randuri pentru executarea sumelor acordate, insa au fost tratati cu indiferenta. De asemenea, nu trebuia comunicat titlul executoriu din moment ce aceasta a fost parte in proces si cunostea hotararea, iar de la data ramanerii definitive a hotararii penale pana la data introducerii cererii de executare silita a trecut o perioada indelungata de timp. Pe de alta parte, aceasta avea posibilitatea de a recurge la oferta de plata potrivit art. 586 si  urm C.pr.civ.
In ce priveste cuantumul despagubirilor acordate acesta este clar mentionat in hotararea penala de 250.000 lei si in orice caz contestatoarea trebuie sa depuna la dosar Normele privind plafonul despagubirilor la care poate fi obligata societatea de asigurare RCA.
Referitor la cheltuielile de executare, acestea sunt separate de despagubiri si nu se pot raporta la un anumit plafon. Art. 22 din norme se refera la cheltuielile efectuate de parti pe timpul procesului, iar nu la cele de executare silita.
Prin incheierea din data  de 13.10.2009 instanta a dispus disjungerea capatului de cerere privind lamurirea dispozitivului decizie penale nr. 375/R/01.06.2009 a Curtii de Apel Pitesti formandu-se dosarul nr. 17032/280/2009 care a fost declinat in favoarea Curtii de Apel Pitesti, iar la data de 24.11.2009 s-a dispus suspendarea prezentei cauze pana la solutionarea irevocabila a dosarului nou format.
La data de 09.04.2010 contestatoarea a formulat o cerere de repunere pe rol in vederea continuarii judecatii ca urmare a solutionarii irevocabile a dosarului disjuns.
La data de 13.09.2011 intimatii T M si T S au invocat exceptia de nelegalitate a prevederilor art.  22 pct. 6 din Normele de aplicare a legii in domeniul asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru pagube produse tertilor aprobate prin Ordinul nr. 3108/2004, in temeiul art. 4 din Lg. nr. 554/2004.
In motivare, acestia au aratat ca art. 22 pct. 6 din Norme contravine prevederilor art. 49 si 50 din Lg. nr. 136/1995 conform carora asiguratorul trebuie sa plateasca pe langa dezdaunare si cheltuielile de judecata persoanelor pagubite prin vatamare corporala sau deces.
Art. 49 si art. 50 din Lg. nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania,    prevad ca asiguratorul acorda despagubiri, in baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule, precum si tramvaie si pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil. Despagubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuielile de judecata persoanelor pagubite prin vatamare corporala sau deces, precum si prin avarierea ori distrugerea de bunuri. In caz de vatamare corporala sau deces, despagubirile se acorda atat pentru persoanele aflate in afara vehiculului care a produs accidentul, cat si pentru persoanele aflate in acel vehicul, cu exceptia conducatorului vehiculului respectiv. Se acorda despagubiri si in cazul in care persoanele care formuleaza pretentii de despagubiri sunt sotul (sotia) sau persoane care se afla in intretinerea proprietarului ori conducatorului vehiculului asigurat, raspunzator de producerea accidentului.
Intimatii fiind parti civile in procesul penal, capatul de cerere privind latura civila este guvernat de procedura civila, aceasta avand obligatia de a suporta si cheltuielile de executare care sunt in ultima instanta cheltuieli de judecata.
La data de 11.10.2011 contestatorul DM S a depus note de sedinta prin care a sustinut ca exista o legatura evidenta intre normele contestate si solutionarea in fond a cauzei motiv pentru care se impune inaintarea exceptiei de nelegalitate instantei de contencios administrativ.
Prin incheierea din data de 11.10.2011 pronuntata in prezentul dosar, instanta a sesizat in baza art. 4 alin. 1 din Lg. nr. 554/2004 a contenciosului administrativ Tribunalul Arges in vederea solutionarii exceptiei de nelegalitate a art. 22 pct. 6 din Ordinul nr. 3108/2004, prezenta cauza fiind suspendata pana la solutionarea exceptiei.
La data de 03.07.2012 contestatoarea a formulat cerere de repunere pe rol ca urmare a solutionarii irevocabile a exceptiei de nelegalitate prin sentinta civila nr. 1331/09.12.2011 a Tribunalului Arges in dosarul nr. 4393/109/2011, irevocabila prin decizia nr. 1203/R-CONT/09.05.2012 a Curtii de Apel Pitesti.
In cauza, a fost administrata proba cu inscrisuri si a fost atasat dosarul de executare nr. 225/2009 al BEJ Ioana T Cristian (f. 124-338).
Analizand probele administrate in cauza, instanta retine urmatoarele:
Prin sentinta penala nr. 1166/13.06.2008 a Judecatoriei Pitesti in dosarul nr. 6855/280/2007 modificata prin decizia penala nr. 27/05.02.2009 a Tribunalului Arges si decizia penala nr. 375/R/01.06.2009 a Curtii de Apel Pitesti (f. 5-26) au fost acordate partilor civile T S si T M 50.000 lei daune materiale si 200.000 lei daune morale de catre intimatul D M S, Curtea de Apel Pitesti stabilind ca asiguratorul SC A R A V I G SA BUCURESTI urmeaza "sa raspunda in solidar numai in limitele obligatiei sale, stabilite prin Normele privind asigurarea obligatorie de raspundere civila, valabile la data producerii accidentului".
Sentinta penala mentionata, asa cum a fost modificata in caile de atac, a fost investita cu formula executorie prin incheierea de sedinta din data de 15.06.2009 (f. 264), iar la data de 08.07.2009 a fost incuviintata executarea silita la cererea creditorilor T S si T M impotriva societatii de asigurare prin incheierea pronuntata in dosarul nr. 8547/280/2009 (f. 305), pentru efectuarea executarii silite fiind intocmit dosarul de executare nr. 225/2009 al BEJ I T C (f. 124-338).
La data de 09.07.2009 a fost emisa catre contestatoarea SC A R A V I G SA BUCURESTI o adresa prin care a fost instiintata cu privire la infiintarea popririi pe conturile acesteia pana la concurenta sumei de 250.000 lei debit in baza titlului executoriu mentionat mai sus si 24.292,15 lei cheltuieli de executare potrivit procesului - verbal din data de 09.07.2009 emis de executorul judecatoresc, adresa primita de contestatoare la data de 13.07.2009, dupa cum reiese din dovada de primire (f. 306).
Suma de 274.292,15 lei pentru care s-a declansat executarea silita a fost executata prin poprire la data de 28.07.2009, asa cum reiese din extrasul de cont emis de Banca Comerciala Romana (f. 56).
Din cele mai sus expuse, reiese ca au fost respectate 3711 si urm. C. pr. civ., privind declansarea executarii silite. De asemenea, executarea fiind efectuata prin poprire, creditorul a fost instiintat despre aceasta masura, asa cum s-a aratat mai sus, cu respectarea disp. art. 454 alin. 1 C. pr. civ.
Contestatoarea a invocat reaua-credinta a intimatilor in declansarea executarii silite motivat de faptul ca a dorit sa efectueze plata, insa acestia nu au indicat un cont bancar si nu au depus la sediul sau hotararea judecatoreasca ca un ultim act necesar, conform contractului, in vederea efectuarii platii.
Potrivit dispozitiilor art. 3711 C.pr.civ. obligatia stabilita prin  hotararea unei instante se aduce al indeplinire de buna voie iar, in situatia contrara, prin  executare silita.
Analizand articolul anterior mentionat se observa ca legiuitorul nu a inteles sa conditioneze declansarea executarii silite de buna sau reaua-credinta a debitorului, ci doar de simplul fapt al neexecutarii  voluntare a obligatiei de plata. In cauza, obligatia de plata a contestatoarei a fost stabilita definitiv prin decizia penala nr. 375/R/01.06.2009 a Curtii de Apel Pitesti (f. 5-26). De la acesta data si pana la 09.07.2009 cand s-a declansat executarea silita, contestatoarea nu si-a executat in mod voluntar obligatia de  plata.
Nu exista nici o dispozitie legala care sa oblige pe creditor sa indice debitorului contul sau in vederea efectuarii platii, creditorii sustinand ca s-au deplasat la sediul contestatoarei in repetate randuri pentru executare. Dimpotriva, legiuitorul a inteles sa puna la dispozitie debitorului procedura ofertei reale de  plata in conditiile in care creditorul refuza primirea platii conform dispozitiilor art. 1114 C. civ. In consecinta, numai in conditiile in care contestatoarea ar  fi urmat procedura ofertei reale urmata de consemnatiune ar fi fost liberata de obligatia de plata. Debitoarea nu a declansat procedura ofertei reale de  plata, nu a consemnat sumele datorate la dispozitia creditorilor si, in consecinta, la data declansarii  executarii nu era liberata de obligatia de plata.
Contractul  de asigurare incheiat  de  parti, invocat de  contestatoare are in vedere situatia in care despagubirile se acorda in baza contractului si cererii formulate de  persoana indreptatita  sa primeasca despagubiri,  iar nu situatia in care societatea de asigurari a fost obligata sa plateasca despagubiri prin hotarare judecatoreasca.
Obligatiile rezultate din hotarari judecatoresti se executa in conditiile Codului civil si Codului de Procedura civila, iar nu in  conditiile stabilite de parti  prin contract, contract prin care se reglementeaza o alta situatie premisa, motivele invocate neconstituind impedimente in executarea voluntara a obligatiei de plata de catre contestatoare de natura sa inlature aplicabilitatea dispozitiilor art. 3711 alin 2 C.pr.civ.
In ce priveste caracterul cert si lichid al creantei, instanta constata ca aceste conditii erau indeplinite in speta. Astfel, prin decizia penala nr. 375/R/01.06.2009 a Curtii de Apel Pitesti (f. 5-26) au fost acordate partilor civile T S si T M 50.000 lei daune materiale si 200.000 lei daune morale de catre intimatul D M S, Curtea de Apel Pitesti stabilind ca asiguratorul SC A R A V I G SA BUCURESTI urmeaza "sa raspunda in solidar numai in limitele obligatiei sale, stabilite prin Normele privind asigurarea obligatorie de raspundere civila, valabile la data producerii accidentului". Desi prin hotarare nu este mentionata expres catimea pretentiilor in limita careia poate fi urmarita societatea de asigurare, prin Normele aplicabile in speta, fata de data accidentului, aprobate prin Ordinul 3108/10.12.2004 al Presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (f. 27-33) a fost stabilit plafonul maxim de 200.000 lei pentru fiecare persoana in caz de deces. In acest sens a statuat si Curtea de Apel Pitesti prin incheierea din data de 09.02.2010 pronuntata in dosarul nr. 7/46/2010 avand ca obiect lamurirea intinderii si intelesului titlului executoriu.
In ce priveste cuantumul debitului urmari silit de catre creditori, instanta constata ca sustinerile contestatoarei sunt intemeiate. Astfel, dupa cum s-a mentionat mai sus, plafonul maxim pentru care putea fi urmarita societatea de asigurare de raspundere civila delictuala era de 200.000 lei, potrivit Ordinului 3108/10.12.2004 al Presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (f. 27-33), confirmat ulterior prin incheierea pronuntata la data de 09.02.2010 in dosarul nr. 7/46/2010 de Curtea de Apel Pitesti.
Asa cum reiese din adresa de instiintare a popririi, adresele de poprire emise de executorul judecatoresc si extrasul de cont emis de Banca Comerciala Romana (f. 56), debitul pentru care s-a declansat executarea urmarita si care a fost efectiv executat a fost de 250.000 lei, cu incalcarea prevederilor legale. De altfel, acest lucru a fost recunoscut si de catre creditori prin platile pe care le-au efectuat catre contestatoare (f. 110 d. fond, 20-36) sau cu privire la care au convenit cu intimatul D M S.
In ce priveste cheltuielile de executare, contestatoarea a sustinut ca aceasta nu este tinuta sa le suporte, invocand in acest sens disp. art. 22 pct. 6 din Normele privind asigurarea obligatorie de raspundere civila, aprobate prin Ordinul 3108/10.12.2004, potrivit carora asiguratorii RCA nu acorda despagubiri pentru (...) cheltuielile de executare a hotararilor penale privind plata despagubirilor.
Executorul judecatoresc a stabilit prin procesul - verbal din data de 09.07.2009 (f. 35) suma de 24.292,15 lei compusa din 7500 lei onorariu executare, 300 lei cheltuieli de executare, 1482 lei TVA, 15.000 lei onorariu avocat, 10 lei taxa de timbru si 0,15 lei timbru judiciar.
Prin decizia nr. 1203/R-CONT/09.05.2012 a Curtii de Apel Pitesti pronuntata in solutionarea exceptiei de nelegalitate a art. 22 pct. 6 din Normele mentionate, s-a statuat ca nu exista identitate de ipoteza juridica intre aceste dispozitii si art. 50 alin. 1 din Legea 136/1995 care se refera la cheltuielile de judecata, acestea fiind diferite de cele de executare sub raportul momentului in care sunt efectuate. Prin aceeasi hotararea, Curtea de Apel a subliniat ca faza de executare a titlului executoriu este supusa in intregime regimului de drept comun instituit de Codul de procedura civila.
Potrivit art. 3717 alin. 2 C. pr. civ., cheltuielile ocazionate de efectuarea executarii silite sunt in sarcina debitorului urmarit. (3) Sumele ce urmeaza a fi platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc prin proces - verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in conditiile legii. (4) Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, procesul - verbal constituie titlu executoriu. Din aceste dispozitii legale reiese ca debitorul urmarit este tinut sa suporte cheltuielile de executare, nefiind reglementata vreo situatie derogatorie. De asemenea, trebuie avuta in vedere forta juridica a normelor care stabilesc cele doua situatii contradictorii, drept pentru care instanta va da eficienta dispozitiilor Codului de procedura civila, lege organica, si la care trebuie raportate disp. art. 22 pct. 6 din Ordinul 3108/10.12.2004, fata de cele statuate de Curtea de Apel.
In acest sens poate fi interpretat si art. 49 alin. 1 din Legea 136/1995 potrivit caruia asiguratorul acorda despagubiri, in baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule, precum si tramvaie si pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil. Or, este unanima admis ca procesul civil cuprinde atat faza de judecata cat si faza executarii silite. Pe de alta parte, prin Normele mentionate s-ar crea o situatie discriminatorie intre diferitele tipuri de debitori, dupa cum acestia sunt sau nu societati de asigurare fara vreo justificare rezonabila. In consecinta, instanta retine ca societatea contestatoare este tinuta la plata cheltuielilor de executare silita.
In conformitate cu art. 39 lit. d din Legea 188/2000 si Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2550/C/2006 prin care au fost aprobate onorariile minimale si maximale pentru serviciile prestate de executorii judecatoresti, pentru creantele in valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de pana la 1% din suma care depaseste 100.000 lei din valoarea creantei ce face obiectul executarii silite. In consecinta, fata de debitul de 200.000 lei la care erau indrituiti intimatii creditori, onorariul maxim care putea fi perceput de executorul judecatoresc era de 7300 lei plus 1387 lei TVA aferent (19%). Fata de faptul ca celelalte cheltuieli de executare nu au fost contestate in mod individual, taxele de timbru si onorariul de avocat (f. 269) fiind efective avansate, iar suma de 300 lei (plus TVA) este rezonabila fata de numarul adreselor de poprire emise, instanta constata ca cheltuielile de executare care trebuie suportate de debitoare se ridica la suma de 24.054,15 lei.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 404 alin. 1 C. pr. civ., instanta va admite in parte actiunea si va indrepta actele de executare efectuate in dosarul de executare silita nr. 225/2009 al BEJ I T. C in sensul ca mentine actele de executare in limita debitului de 200.000 lei si a cheltuielilor de executare de 24.054,15 lei.
Tinand seama de faptul ca executarea silita a fost finalizata, instanta apreciaza ca cererea de suspendare a executarii silite a ramas fara obiect, urmand a fi respinsa ca atare.
Potrivit art. 274 alin. 1 C. pr. civ., partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata. Cheltuielile avansate de contestatoare au constat in plata taxei judiciare de timbru (f. 40). Cu toate acestea, instanta va respinge cererea contestatoarei privind acordarea cheltuielilor de judecata intrucat in materia contestatiei la executare, prin art. 23 alin. 1 lit. e si alin. 2 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, este prevazuta posibilitatea acesteia de a solicita restituirea taxei de timbru proportional cu admiterea contestatiei.
In ce priveste cheltuielile de judecata solicitate de intimati, D M S a facut dovada onorariului de avocat de 200 lei, potrivit chitantei nr. 92/10.09.2009 (f. 51 d. initial). Constand ca acesta nu a fost parte in procedura de executare silita si nu are vreo culpa procesuala, instanta va admite cererea sa si va dispune obligarea contestatoarei la plata sumei de 200 lei. Intimatii T M si T S au depus chitantele 58/08.10.2012 si 59/08.10.2012 (f. 45-46) in valoare de 2000 lei onorariu avocat. Fata de solutia pronuntata in cauza si dezlegarile date petitelor actiunii, instanta retine in parte culpa procesuala a creditorilor, drept pentru care va admite numai partial cererea acestora de acordare a cheltuielilor de judecata in limita sumei de 500 lei.


PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:


Admite in parte actiunea formulata de contestatoarea SC A R A V I G SA BUCURESTI, cu sediul in mun. P, str. S, nr., jud. Arges in contradictoriu cu intimatii T S, domiciliat in com. C, jud. A, T M domiciliat in com. C, jud. Arges, B E J I T. C, cu sediul in mun. P, b-dul E, nr., jud. Arges si D M S, domiciliat in mun. P, str. E, bl., sc., ap., jud. Arges.
Indreapta actele de executare efectuate in dosarul de executare silita nr. 225/2009 al BEJ I T. C in sensul ca mentine actele de executare in limita debitului de 200.000 lei si a cheltuielilor de executare de 24.054,15 lei.
Respinge cererea de suspendare a executarii silite ca ramasa fara obiect.
Obliga contestatoarea la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecata catre intimatii T M si T S si la plata sumei de 200 lei catre intimatul D M S.
Respinge cererea contestatoarei privind acordarea cheltuielilor de judecata.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica de la 16 Octombrie 2012.

  
Presedinte,
C N
Grefier,
E C
   

CN/ 15 Noiembrie 2012/7ex.
L.B. 19 Octombrie 2012