anulare titlu proprietate

Dosar nr. 8855/318/2011*
R O M A N I A
Cod operator 2445

JUDECATORIA TARGU JIU
TARGU JIU
JUDETUL GORJ
SECTIA CIVILA
Sentinta civila Nr. 6512/2013
Sedinta publica de la 26 Septembrie 2013
Completul compus din:
PRESEDINTE PARASCHIVA CATRINOIU
Grefier ALEXANDRINA BLOANTA CARAVAN
     
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta  Autoritatea Nationala pentru restituirea proprietatilor - reprezentata de Cristian - Sebastian Mihai, in contradictoriu cu paratii   Chifu Radu, Chifu lulia, Chifu Aurelia, Stanescu Olga Ruxandra, Stanescu Radu Vasile si  Stanovici Ion si cu intimatele Comisia Locala Bumbesti - Jiu pentru aplicarea legilor fondului funciar, Directia Silvica Gorj si Comisia Judeteana Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, avand ca obiect fond funciar, precum si a cererii de interventie in interes propriu formulata de intervenientul Prefectul Judetului Gorj.
La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile, paratii   Chifu Radu, Chifu lulia, Chifu Aurelia si  Stanescu Olga Ruxandra fiind reprezentati de procurator Paun Rodica,  paratii    Stanescu Radu Vasile si Stanovici Ion fiind reprezentati de avocat Groza Constantin, intimata Comisia Locala Bumbesti-Jiu fiind reprezentata de consilier juridic Mihaescu Ruxandra, intimata Directia Silvica Gorj fiind reprezentata de consilier juridic Andonie Ion, intimata Comisia Judeteana  Gorj si intervenientul in interes propriu fiind reprezentati de consilier juridic Diaconescu Liviu.
Procedura este legal indeplinita.
S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care, nemaifiind alte cereri de formulat, exceptii de invocat sau probe de administrat, instanta a constatat cauza in stare de judecata si a acordat cuvantul pe fond.
Avocat Groza Constantin a solicitat respingerea actiunii, cu cheltuieli de judecata, conform concluziilor scrise depuse la dosar.
Procurator Paun Rodica a depus  la dosar concluzii scrise.
Consilier juridic Mihaescu Ruxandra a solicitat admiterea actiunii.
Consilier juridic Diaconescu Liviu a solicitat, de asemenea, admiterea actiunii.

INSTANTA

Prin actiunea inregistrata sub nr.8855/318/2011 pe rolul Judecatoriei Tg.Jiu, reclamanta Autoritatea Nationala Pentru Restituirea Proprietatilor  - reprezentata de Cristian Sebastian Mihai - Vicepresedinte a chemat in judecata  paratii  Chifu Radu, Chifu Iulia, Chifu Aurelia,  Stanescu Olga Ruxandra, Stanovici Ion , Stanescu Elena si  intimatele Directia Silvica Gorj, Comisia Locala  de fond funciar Bumbesti Jiu si Comisia Judeteana  Gorj pentru  stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, solicitand instantei  ca prin sentinta ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta  a HCJ 3900/2006, adoptata de Comisia Judeteana de fond funciar Gorj, prin care li s-a reconstituit paratilor  dreptul de proprietate asupra unui teren de 960 ha  teren forestier si pasune  alpina si a tuturor actelor administrative subsecvente acesteia, inclusiv procesul verbal de punere in posesie nr. 218/03.10.2006 intocmit de Comisia Locala de fond funciar Bumbesti - Jiu ( anexa nr. 10), respectiv titlul de proprietate nr. 664/2007 ( anexa nr. 9) si stabilirea de catre instanta de judecata a intinderii dreptului de proprietate  la a carui reconstituire sunt indreptatiti paratii.
In motivarea plangerii reclamanta  a aratat ca, la propunerea Comisiei Locale de fond funciar Bumbesti - Jiu, prin  HCJ 3900/2006, Comisia Judeteana Gorj de fond funciar  a dispus reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea paratilor pentru suprafata de 960 ha teren, pe raza orasului Bumbesti- Jiu, in punctul "Muntele Dumitra".
Reclamanta arata ca in opinia sa  reconstituirea dreptului de proprietate s-a facut cu  depasirea suprafetei la care erau indreptatiti paratii.
Astfel, suprafata de 1000 ha teren, asupra careia  s-a reconstituit dreptul de proprietate ( prin hotararea contestata si hotararile anterioare), apare ca atare intr-un singur document, din toate actele ce au stat la baza cererii de reconstituire, respectiv  Monitorul Oficial din 05.07.1914  unde, la pozitia nr. 111, Muntele Dumitra figureaza cu o suprafata de 1000 ha.
Precizeaza reclamanta  ca in documentele ulterioare, prin care paratii fac efectiv dovada proprietatii, aceasta suprafata nu mai apare. In acest sens, mentioneaza ca  Sava Somacescu,  cel care in Monitorul Oficial apare ca proprietar al Muntelui Dumitra, doneaza fiului sau, Sava Nicolas Somacescu, prin actul de donatie nr. 3429/14.07.1915, intre altele, Muntele Dumitra in intindere de 735,3896 m.p.  pe care il detine in baza actului de cumparare transcris sub nr.N/445/1895 la Tribunalul Romanati si retranscris sub nr. N/2037/1895 la Tribunalul Gorj.
Arata ca ulterior, Tanasie Iacobescu a cumparat Muntele Dumitra de la C.S.Somacescu, fiul lui Sava N. Somacescu, prin actul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 19768/1921 si transcris la Tribunalul Gorj sub nr. 4259/1921.
Ca, la randul sau, Tanasie Iacobescu a vandut jumatatea indiviza din Muntele Dumitra, asa cum l-a cumparat de la domnul C.S.Somacescu lui Grigorie N. Chifu, stipulandu-se in actul de vanzare  ca daca Grigorie Chifu  va efectua  unele plati catre fostul proprietar, C.S. Somacescu, acesta va deveni proprietar si pe jumatatea lui Tanasie Iacobescu.
Reclamanta arata ca paratii nu au facut dovada ca antecesorii lor au efectuat aceste plati si nu exista documente din care sa reiese ca Grigorie Chifu ar fi devenit proprietar al intregului munte, astfel ca, dat fiind actul de vanzare nr. 1584/14.04.1941 ( prin care Florea Gr. Chifu vinde Georgetei Alex.Chifu intreaga sa parte indiviza in cota de ¼ din Muntele Dumitra, in suprafata de 132,5 ha teren), se poate  cel mult prezuma  acest aspect.
Dezvoltand acest motiv, precizeaza ca suprafata de 132,5 ha teren, anexa nr. 6, corespunde aproximativ unei patrimi din  suprafata cumparata de catre Tanasie Iacobescu de la C.S.Somacescu, din care s-ar fi scazut suprafata de 223 ha gol alpin, cu care mostenitorii lui Grigorie Chifu au fost expropriati de catre Statul Roman in anul 1930 ( adresa nr. 228/27.02.1935 a Ocolului Silvic Carbunesti , Cartea de judecata civila nr. 387/20.06.1935 a Judecatoriei Mixte Tg.-Jiu), suprafata  care, fiind expropriata anterior anului 1945, nu poate face obiectul legilor fondului funciar.
In opinia reclamantei, paratii  fac dovada ca sunt indreptatiti la reconstituirea dreptului de proprietate doar asupra  unei  suprafete maxime de 530 ha teren forestier, din care li s-au atribuit anterior 40 de ha, urmand a li se reconstitui dreptul de proprietate doar pentru diferenta de 490 ha teren forestier.
Mentioneaza ca nici unul din litigiile promovate anterior nu au privit stabilirea intinderii suprafetei la care sunt indreptatiti paratii.
In drept isi intemeiaza actiunea pe disp. art. III alin.1 lit.a , pct.6 si alin.2 din Legea 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
In conformitate cu prevederile art. 242 alin.2 C.pr.civila, solicita judecarea cauzei in lipsa.
In dovedirea cererii reclamanta depune la dosarul cauzei H.C.J. nr. 3900/17.03.2006,  tabel nominal  cuprinzand fostii proprietari si mostenitorii acestora ( anexa la H.C.J. nr. 3900/2006), Monitorul Oficial  din 05.07.1914, actul de donatie nr. 3429/14.07.1915,  contractul de vanzare - cumparare autentificat sub nr. 19768/1921, act dotal din 09.01.1930, act de vanzare nr. 1584/14.04.1941, adresa nr. 288/27.02.1935 a Ocolului Silvic Carbunesti, Cartea de judecata civila nr. 387/20.06.1935 a  Judecatoriei Mixte Tg.-Jiu, sentinta civila nr. 411/27.10.1937 a Tribunalului Gorj, titlul de proprietate nr. 664/18.01.2007, procesul verbal de punere in posesie nr. 218/2006, raportul Corpului de Control al Ministerului Administratiei si Internelor nr. 252888/28.12.2010.
Prefectul Judetului Gorj, Prof. Universitar Dr. Liviu Andrei, a formulat in cauza cerere de interventie in interes propriu, solicitand, de asemenea, constatarea nulitatii absolute a H.C.J. nr. 3900/2006 si a actelor  subsecvente acestei hotarari, precum si stabilirea intinderii dreptului de proprietate la a carei reconstituire sunt indreptatiti paratii.
In esenta, a motivat ca reconstituirea dreptului de proprietate  s-a facut  fara o verificare  din partea celor doua comisii, locala si judeteana,  cu privire la pertinenta si concludenta documentelor depuse in justificarea dreptului de proprietate  si fara a se realiza o identificare in teren si pe plan a suprafetei forestiere in cauza, deci prin fraudarea legii.
Intervenientul, dupa ce expune pe larg continutul actelor privind  dreptul de proprietate al paratilor, precizeaza ca  exista neconcordanta intre suprafata forestiera  ce rezulta din aceste acte  si suprafata reconstituita, aratand ca  prin HCJ nr. 3900/2006, reconstituirea dreptului de proprietate s-a facut teoretic pe fostul amplasament individualizat in anexa 37, insa, practic, fara o verificare temeinica a intinderii suprafetei Muntelui Dumitra. A invederat acesta ca persoanele in favoarea carora s-a efectuat reconstituirea, realizand  ca suprafata ce reprezinta vechiul amplasament cuvenit este cu mult mai mica decat suprafata validata si, in acelasi timp, mizand pe faptul ca Muntele Dumitra face parte dintr-o arie naturala protejata, perimetrul in care nu este posibila exploatarea masei lemnoase, a solicitat instantei de judecata obligarea Comisiei Judetene Gorj  de a inscrie in Anexa 42, pe amplasamente  situate in afara sferei de competenta a Comisiei Locale Bumbesti - Jiu, suprafata de 720 ha teren cu vegetatie forestiera.
Ca,  actiunile formulate de-a lungul timpului in instanta de paratii din prezenta cauza au vizat doar schimbarea amplasamentului suprafetei de 720 ha din totalul de 960 ha si niciodata nu a fost verificata pana in prezent  intinderea dreptului de proprietate cuvenit acestora.  Mai arata ca,  instanta, avand in vedere disp. art.69 alin.1 din H.G. 890/2005, a dispus  obligarea Comisiei Judetene Gorj  sa completeze anexa nr. 42 si sa atribuie un alt amplasament paratilor, fara a modifica sau anula H.C.J. nr. 3900/17.03.2006, intrucat obiectul actiunilor nu a fost de verificare a legalitatii atribuirii suprafetei de 960 ha, ci doar de schimbare a amplasamentului fostei proprietati forestiere.
Se mentioneaza ca in dosarul civil nr. 951/318/2009  Comisia Judeteana Gorj si Comisia Locala Bumbesti - Jiu, printr-o actiune comuna initiata  sub semnatura presedintilor respectivelor comisii ( Prefect si Primar - ca presedinti de Comisiei Judeteana si locala), si nu in calitate de Prefect si Primar, calitate la care se refera art. III din Legea 169/1997, au solicitat constatarea nulitatii absolute partiale  a H.C.J. nr. 3900/2006, actiune respinsa prin sentinta nr. 3603/14.05.2009 a Judecatoriei Tg.-Jiu si mentinuta prin decizia nr. 2594/04.11.2009 a Tribunalului Gorj, pe motivul tardivitatii formularii plangerii, retinandu-se in considerente ca acestea au avut cunostinta de hotarare inca de la adoptare, putand sa o atace in termenul prevazut de art. 53 din Legea nr. 18/1991.
Legat de acest aspect, intervenientul arata ca  nulitatea absoluta este o sanctiune care consta  in lipsirea actului juridic de efectele sale firesti, intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative, iar in cazul de fata sunt suficiente argumente ca H.C.J. nr. 3900/2006  a fost adoptata prin fraudarea legii.
Ca in litigiul ce a facut obiectul dosarului civil nr. 931/318/2009 nu s-a cercetat fondul cauzei, instanta rezumandu-se la a admite exceptia  tardivitatii, iar intre prezenta cauza  si cea care a facut obiectul respectivului dosar nu exista identitate de parti, astfel ca  nu poate fi opusa exceptia autoritatii de lucru judecat.
In drept, cererea de interventie  este intemeiata pe disp. art. III  alin.1 lit.a din Legea 169/1997, art.82, coroborat cu art. 122 si urmatoarele C.proc.civ.
Au fost anexate cererii de interventie HCJ nr. 3900/17.03.2006, tabel nominal - anexa la hotarare, procesul verbal de punere in posesie nr. 218/03.10.2006, titlul de proprietate nr. 664/18.01.2007, contractul de vanzare nr. 531/14.02.1922, proces verbal incheiat la 21.03.1936, act dotal din 09.01.1930, Monitorul Oficial  din 05.07.1914,  act de donatiune nr. 3429/14 iulie 1915,  act de vanzare  n. 1584/14.04.1941,  adresa nr. 288/27.02.1935, Cartea de judecata civila nr. 387/20.06.1935 a Judecatoriei Mixte Tg.-Jiu, sentinta civila nr. 411/27.10.1937 a Tribunalului Gorj, sinteza Comisiei Locale Bumbesti - Jiu, inregistrata sub nr. 5325/18.05.2004.
Legal citate, Comisia Locala Bumbesti-Jiu de Fond Funciar si Comisia Judeteana Gorj au formulat intampinare prin care au solicitat admiterea actiunii.
Au formulat intampinare paratii   Stanovici Ion, Stanescu Radu Vasile prin care au solicitat respingerea actiunii (fila 144 din dosarul nr. 8855/318/2011).
De asemenea, au formulat intampinare paratii   Chifu Radu, Chifu Iulia, Chifu Aurelia si Stanescu Olga  Ruxandra si au invocat exceptia autoritatii de lucru judecat.
Prin sentinta civila nr. 8015/13.10.2011 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, a fost admisa exceptia tardivitatii formularii plangerii impotriva HCJ  nr.3900/2006 si a actelor subsecvente  acestei hotarari, invocata de instanta din oficiu si s-a respins ca tardiva plangerea formulata de reclamanta   Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, precum si plangerea formulata  de intervenientul   Prefectul Judetului  Gorj.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamanta  si intervenientul in interes propriu, iar prin decizia nr. 209/30.01.2012 pronuntata de Tribunalul Gorj, recursurile au fost admise, cauza fiind trimisa spre rejudecare instantei de fond pe rolul careia a fost reinregistrata sub nr. 8855/318/2011*.
S-a retinut in decizia de casare ca desi prin cererea formulata  de ANRP, cat si in cea formulata de  Prefectul Judetului Gorj se invoca nulitatea absoluta a actelor de reconstituire emise in favoarea paratilor, intemeiata pe disp. art. III din Legea 169/1997, modificata prin Legea 247/2005, instanta de fond a adoptat solutia de respingere a cererilor ca tardiv formulate si ca aceasta solutie este gresita deoarece incalca regimul juridic al nulitatii absolute, nulitate pentru care nu opereaza un termen limita in care sa poata fi invocata.
Solutia instantei este gresita si intrucat, desi se invoca motive de nulitate absoluta prevazute de art. III din  Legea 169/1997, instanta solutioneaza cererile in raport de art. 53 din Legea 18/1991, fara a analiza daca motivele de fapt mentionate in cereri se circumscriu sau nu disp. art. III din Legea 169/1997 sau dispozitiile art. 53 din Legea 18/1991.
Totodata, instanta de recurs a constatat ca hotararea recurata cuprinde motive contradictorii. Astfel, in solutionarea exceptiei lipsei interesului legitim in promovarea plangerii, instanta de fond si-a intemeiat solutia pe disp. art. III alin. 2 din Legea 167/1997, modificata prin Legea 247/2005 (stabilind implicit ca motivele invocate sunt de nulitate absoluta), iar ulterior respingerii acestei exceptii, respinge ca tardive cererile in raport de termenul prevazut de art. 53 alin. 2 din Legea 18/1991.
La data de 21.02.2012 paratii Stanovici Ion si Stanescu Radu Vasile au depus la dosar note de sedinta prin care au invocat exceptia autoritatii de lucru judecat in raport de dispozitivul sentintei civile nr. 3603/14 mai 2009.
Prin incheierea  de sedinta din data  de 22.03.2012 s-a  respins exceptia  autoritatii de lucru judecat deoarece nu  exista identitate de parti, ANRP  fiind institutie  diferita  de  Comisia Judeteana de  Fond  Funciar  Gorj. De  asemenea, s-a  respins  exceptia  tardivitatii formularii  actiunii, instanta  calificand  obiectul actiunii ca  fiind  constatare nulitate  absoluta a  hotararii Comisiei Judetene care  poate fi  formulata oricand  si nu plangere impotriva acestei hotarari, plangerea  fiind formulata  in termen  doar  de  persoanele  nemultumite si carora  le-a  fost comunicata  aceasta  hotarare  cu  scrisoare  recomandata  cu  confirmare  de primire, ceea  ce  nu  este  cazul in  speta  de  fata deoarece HCJ nr. 3900/2006  nu  a  fost comunicata  ANRP -ului, nefiind  persoana inscrisa  in  tabelul anexa  la  Hotararea  Comisiei Judetene.
In cauza a fost efectuata expertiza topografica, fiind stabilite urmatoarele obiective:  sa se identifice in teren, sa se masoare, sa se transpuna (prin coordonate determinate in sistemul de proiectie stereo 70) pe planul cadastral al zonei (existent in baza de date a OCPT Gorj, la scara 1: 5000), si sa se determine suprafata totala a Muntelui Dumitra (teren forestier plus gol alpin), potrivit vecinatatilor respectivului munte descrise in actele de proprietate : nr.3429/6/915 din 14 iulie 1915, Cartea de Judecata Civila nr. 387/20 iunie 1935, Sentinta Civila nr. 411 din 27 octombrie 1937 a Tribunalului Gorj, Actul de Vanzare nr. 1584/2810 din 14 aprilie 1941 si contractul de vanzare nr. 531 din 17 februarie 1922, vecinatati care sunt urmatoarele : La Rasarit- Apa Jiului si soseaua Bumbesti - Petrosani, La Apus - Culmea Candet - Vulcan (Muntele Candetu, vechea granita Austro Ungara), la Miaza-noapte cu Muntele Murgele prin paraul Murgele (pr. Murga) si la miaza - zi cu Muntele Chema si Muntele tainei, prin paraul Dumitra; sa se precizeze ce suprafata este impadurita si cat este gol alpin (pasune, teren neproductiv), stabilind amplasamentul cadastral (tarla, parcela) si amplasamentul silvic (unitati amenajistice); sa se precizeze daca s-a reconstituit, in baza Legilor fondului funciar, altei persoane indreptatite drept de proprietate pe terenul reprezentand Muntele Dumitra, anterior emiterii HCJ nr. 3900/2006; sa se precizeze daca terenul din M.O. al Romaniei din 5 iulie 1914 se regaseste in actele de proprietate ale paratilor; sa se identifice in teren, sa se masoare si sa se transpuna pe planul rezultat prin indeplinirea obiectivelor nr. 1 si 2, terenul forestier reconstituit prin procesul verbal de punere in posesie nr. 2 i 8/3.10.2006 si prin titlul de proprietate nr. 664/18.01.2007, cu scopul determinarii suprafetei reale existente in teren, cat si cu scopul de a se stabili daca reconstituirea s-a realizat pe vechiul amplasament , in perimetrul Muntelui Dumitra sau pe alt amplasament.
S-a solicitat de catre interveniet avizarea raportului de expertiza de catre OCPI Gorj, cerere respinsa de catre instanta pentru ca a fost formulata dupa numirea expertilor si potrivit adresei inaintate de OCPI Gorj lucrarea de avizare este complexa si trebuie efectuata numai de experti autorizati, situatie in care inainte de numirea expertilor ar fi trebuit sa se faca verificari  pentru a numi numai experti autorizati.
A fost emisa adresa catre Directia Silvica Gorj pentru a preciza suprafetele terenurilor cu vegetatie forestiera  din UP III Bratcu, din Muntele Dumitra , ce au stat la baza validarii propunerii Comisiei Locale Bumbesti-Jiu, conform HCJ nr. 3900/17.03.2006, anexa 37, raspunsul fiind comunicat cu adresa nr. 508/05.03.2013.
Raportul de expertiza a fost depus la dosar la data de 06.03.2013, intimata Comisia Locala Bumbesti-Jiu de Fond Funciar si intervenientul in interes propriu,Prefectul Judetului Gorj formuland obiectiuni cu privire la acesta, raspunsul la obiectiuni fiind depus la dosar la data de 29.05.2013.
La data de 13 iunie 2013, instanta a dispus revenirea cu adresa catre cei trei experti pentru a proceda la remasurarea muntelui Dumitra( teren forestier si gol aplin), tinand seama de  vecinul din partea de nord, respectiv muntele Murgele, asa cum reiese din actele vechi de proprietate ale partilor si din planul parcelar din care reiese ca paraul Murga Mare curge la poalele muntelui Murgele, iar pana la paraul Plostina Murgelor sunt doua culmi din muntele Murgele , respectiv Culmea Murga Mare si Culmea Murga Mica, raspunsul expertilor fiind depus la dosar la data de 14.09.2013.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:
Paratii   Chifu Radu, Chifu lulia, Chifu Aurelia, Stanescu Olga Ruxandra, Stanescu Radu Vasile si Stanovici Ion sunt mostenitorii lui Chifu Grigorie, care prin contractul de vanzare-cumparare incheiat in luna februarie 1922, a cumparat de la Tanasie Iacobescu "jumatate parte indiviza din muntele Dumitra", cealalta jumatate ramanand in proprietatea vanzatorului Iacobescu Tanasie, teren cumparat de la Nicolas S.Somacescu prin actul inregistrat la nr. 19768/1921.
In contractul de vanzare-cumparare incheiat intre Tanasie Iacobescu si Grigorie Chifu se mentioneaza vecinii intregii suprafete din muntele Dumitra, respectiv: la Rasarit-Apa Jiului si Soseaua Bumbesti-Petrosani, la Apus-golul muntelui ce  se  intinde  pana  in  Culmea  Candet - Vulcan, la Miazanoapte muntele Murgele prin paraul cu acelasi nume si la Miazazi cu muntele Chenia si muntele Lainici prin paraul Dumitra.
Mostenitorii autorului Chifu Grigorie au formulat cerere de reconstituire in baza Legii 1/2000 si au fost validati cu cate 10 ha teren forestier, in total suprafata de 40 ha, paratii   recunoscand ca li s-a reconstituit acest teren tot din muntele Dumitra.
Ulterior, in baza Legii 247/2005, acestia au formulat cerere de reconstituire pentru diferenta nereconstituita, toti cei patru mostenitori ai lui Chifu Grigorie solicitand ¼ din muntele Dumitra, respectiv 132,5 ha.
Prin HCJ nr. 3900/2006 s-a validat propunerea Comisiei Locale privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru mostenitorii lui Chifu Grigorie pentru suprafata de 960 ha.
Considerand ca aceasta hotarare de validare nu este legala, A.N.R.P.  a formulat actiune pentru a se constata nulitatea absoluta a HCJ nr. 3900/2006, precum si nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr. 664/2007 si a procesului verbal de punere in posesie.
Din probatoriul administrat in cauza, instanta constata ca HCJ nr. 3900/2006 este nelegala deoarece s-a reconstituit dreptul de proprietate pe o suprafata pentru care paratii   nu detin acte vechi de proprietate.
Din raportul de expertiza intocmit in cauza de catre expertii Trancau Constantin Marian, Neamtu Paul si Avram Gheorghe reiese ca suprafata totala a Muntelui Dumitra este de 893,4 ha, din care 649,5 ha reprezinta teren cu vegetatie forestiera si 243,9 ha gol alpin (205,8 + 38,1).
Avand in vedere ca autorul paratilor, Grigorie Chifu, a cumparat, prin actul de vanzare-cumparare din anul 1922 jumatate din Muntele Dumitra, instanta constata ca aceasta suprafata este de 446,7 ha, reprezentand  jumatate  din 893,4 ha.  Din aceasta suprafata s-au reconstituit 40 ha inainte de emiterea HCJ nr. 3900/2006, asa incat suprafata care trebuia  validata in baza  Legii 247/2005 este  de  406,7 ha.
Paratii   sustin ca autorul lor, Chifu Grigorie, a fost proprietar pe intreaga suprafata a Muntelui Dumitra pentru ca, in contractul de vanzare-cumparare incheiat cu Tanasie Iacobescu se mentioneaza ca daca Grigorie Chifu va achita diferenta de pret fostului proprietar, C.S.Somacescu "Grigorie Chifu se va considera proprietar in partea de jumatate indiviza ce-mi ramane din aceasta proprietate". Instanta nu va retine aceasta sustinere, pentru ca paratii   nu au facut dovada ca autorul lor a achitat diferenta de pret, pana la 50.000 lei fostului proprietar, C.S.Somacescu sau  vanzatorului Tanasie  Iacobescu.
De asemenea, chiar daca prin actul dotal din 1930, Grigorie Chifu doneaza fiicei sale, Mariuta Gr. Chifu a patra parte indiviza din Muntele Dumitra, acest act fiind subsecvent contractului de vanzare cumparare din 1922 si autorul actului nu a dovedit ca este proprietarul intregului Munte Dumitra, nu poate avea relevanta in cauza, fiind contrazis de contractul de vanzare-cumparare mentionat mai sus. Donatorul nu putea  sa  dispuna  de  un  teren mai  mare  decat  terenul pe  care  il  avea in proprietate.
Nu poate fi retinuta nici sustinerea intimatilor in sensul ca suprafata Muntelui  Dumitra se intinde in partea de nord pana la paraul Plostina Murgelor, asa cum au concluzionat initial expertii in raportul de expertiza. Nu se va retine aceasta sustinere pentru ca, desi paratii   au invocat actul de la fila 131, instanta constata ca, verificand vecinii golului alpin in suprafata de 223 ha expropriat in 1935, se constata ca la rasarit se invecineaza cu padurea Muntelui Dumitra si cu golul muntelui Murgele.  Astfel, din schita intocmita de cei trei experti (fila 305), instanta constata ca golul alpin al Muntelui Dumitra depaseste spre nord suprafata impadurita a muntelui Dumitra, aceasta suprafata fiind, conform schitei, de 38,1 ha, suprafata ce a fost avuta in vedere de instanta la calcularea suprafetei totale a muntelui Dumitra. Deci, daca golul alpin se invecineaza la rasarit si cu golul muntelui Murgele, este evident faptul ca suprafata de 303,1 ha identificata de experti pe schita, suprafata ce se intinde de la paraul Murga Mare pana la paraul Plostina Murgelor nu apartine muntelui Dumitra, ci muntelui Murgele.
Chiar daca expertii au stabilit ca aceasta suprafata nu este gol alpin al muntelui Murgele, ea face parte din acest munte, categoria de folosinta schimbandu-se in decursul anilor.  Daca si suprafata de 303,1 ha facea parte din muntele Dumitra, atunci golul alpin de 223 ha expropriat in 1935 nu s-ar fi invecinat la rasarit cu suprafata impadurita din muntele Dumitra si cu golul alpin din muntele Murgele, ci s-ar fi invecinat numai cu muntele Dumitra. Or, acest act dovedeste contrariul.
Din contractul de  vanzare  cumparare incheiat in anul 1922 intre  Tanasie Iacobescu si Grigorie Chifu,  reiese  ca in partea  de  vest, Muntele  Dumitra se  invecineaza cu golul muntelui  ce  se  intinde pana la  culmea  Candet. Deci, din aceasta  formulare, instanta  retine  ca doar golul muntelui se intinde pana  la  Culmea Candet si nu intregul Munte  Dumitra.
Un alt argument care demonstreaza ca suprafata de 303,1 ha nu face parte din muntele Dumitra este acela ca acest teren este cuprins intre doua ape ce poarta numele muntelui, ce-l delimiteaza (Murga Mare si Paraul Plostina Murgelor).
Este de necontestat faptul ca orice apa care curge in baza unui munte ia denumirea muntelui la baza caruia curge. Deci, suprafata care se intinde spre nord de paraul Murga Mare apartine muntelui Murgele si nu muntelui Dumitra.
De asemenea, este evident faptul ca suprafata de 303,1 ha face parte din Muntele Murga si nu din Muntele Dumitra pentru ca pe schita de la fila 306 se pot observa doua culmi ale muntelui Murgele, respectiv culmea Murga Mare si culmea Murga Mica.  Ar fi absurd ca cele doua culmi (Murgele) sa faca parte din muntele Dumitra.
Nu  se  va  retine  nici  sustinerea paratilor in  sensul ca  si-au  dovedit  dreptul de proprietate cu Monitorul Oficial  in care  este  mentionata  suprafata  de  1000 ha   reprezentand  Muntele Dumitra.
Nu  se  va  retine  aceasta sustinere pentru  ca, in primul rand in anul 1922  masurarea terenurilor se facea  pe  versantul muntilor si nu pe  orizontala cum se  procedeaza in prezent, reiesind  astfel  o  suprafata  mai mare, iar in  al  doilea  rand,  in  Monitorul Oficial  este inscris  numele proprietarului  S. C. Somacescu si nu autorul paratilor  respectiv  Grigorie  Chifu, paratii nefacand  dovada  ca  autorul  lor  a  achitat ratele pentru cealalta  jumatate  de  teren  din muntele  Dumitra care  a  ramas  in  proprietatea lui Tanasie  Iacobescu, conform  actelor  de  vanzare  cumparare  din  1922.
In concluziile scrise, paratii Stanovici Ion si Stanescu Radu Vasile prin aparator sustin ca  reclamanta nu are  interes legitim  sa promoveze  aceasta  actiune pentru ca nimeni nu  este prejudiciat  prin  aceasta  restituire, neformuland  alte persoane  cererii de  reconstituire. Nu  se  va  retine  aceasta  aparare pentru ca potrivit  art. III alin. 2 din Legea  169/1997 "Nulitatea poate fi invocata de primar, prefect, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor si de alte persoane care justifica un interes legitim". Astfel instanta  retine  ca primarul, prefectul si  ANRP-ul  pot  solicita  nulitatea  fara sa  dovedeasca  interesul legitim, acestea aparand  interesul  general, respectiv  aplicarea  corecta  a  legii, in textul de lege  mentionandu-se  ca numai "alte persoane" trebuie  sa  dovedeasca  interesul.
Referitor la suprafata de 223 ha gol alpin expropriat de la Chifu Grigorie in anul 1935, instanta constata ca desi a fost expropriat nu s-a facut dovada ca proprietarul a primit despagubiri.  Or, cum paratii   nu au facut dovada ca autorul lor a achitat diferenta de pret pentru jumatatea cealalta a muntelui Dumitra, nici reclamanta  nu a facut dovada ca pentru suprafata de 223 ha gol alpin, s-au primit despagubiri, desi prin hotarare judecatoreasca s-au stabilit aceste despagubiri. Astfel, va fi respectata egalitatea de sanse pentru toate partile din proces.
Avand  in vedere  ca  prin HCJ  nr. 3900/2006 s-a  validat  dreptul de proprietate pentru o suprafata mai mare  decat  suprafata avuta in proprietate  de  autorul paratilor , nefiind  respectate  astfel  dispozitiile  art. 9  alin. 5, din Legea 18/1991 si  art. 6 din Legea  1/2000, instanta  considera ca  aceasta  hotarare  este nelegala.
Referitor la titlul de proprietate nr. 664/2007 si procesul verbal de punere in posesie eliberate paratilor pentru suprafata  de  240 ha, instanta constata ca, acestea fiind acte subsecvente HCJ nr.3900/2006 care este nelegala, se impune anularea lor.
Cu privire la cererea de interventie formulata de Institutia Prefectului jud. Gorj, desi este intitulata interventie in interes propriu, instanta constata ca obiectul si motivele sunt aceleasi ca in actiunea principala, fiind  de  fapt o  interventie  in  interesul reclamantei, asa incat va admite si cererea de interventie.
Cu aceste considerente, instanta va admite actiunea si cererea de interventie si va constata nulitatea absoluta a HCJ nr. 3900/2006, a titlului de proprietate nr. 664/2007 si a procesului verbal de punere in posesie nr.  218 din 03.10.2006.
Va dispune reconstituirea dreptului de proprietate, in indiviziune pentru mostenitorii lui Chifu Grigorie pentru suprafata de 406,7 ha, teren forestier situat in  muntele  Dumitra.
In temeiul art.274 C.pr.civ., avand in vedere ca paratii si intimatele Comisia Locala Bumbesti-Jiu si Comisia Judeteana Gorj  sunt in culpa procesuala, vor fi obligati in solidar la plata sumei de 6.000 lei, catre reclamanta, reprezentand onorariu expert.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE Admite actiunea formulata de reclamanta Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, reprezentata de Cristian - Sebastian Mihai, vicepresedinte, cu sediul in Bucuresti,  Calea Floreasca, nr. 202, sector 1,  in contradictoriu cu paratii   Chifu Radu,  domiciliat in Municipiul Craiova, str. Maresal Averescu, bl. L1, sc.2, ap.6, judetul Dolj, Chifu Iulia, cu  domiciliul in Municipiul Craiova, Calea Bucuresti, bl. M.18A, sc.1, ap.23, judetul Dolj, Chifu Aurelia, domiciliata in Municipiul Craiova, str. Mihail Kogalniceanu, bl.97, sc. D, ap.8, judetul Dolj, Stanescu Olga Ruxandra,  domiciliata in Municipiul Bucuresti, str. Lotrioara, nr. 1, bl. N 10, sc.1, et. 8, ap.36, sector 3, Stanovici Ion, domiciliat in Bucuresti, Bd. Dacia, nr. 73, sector 2,  Stanescu  Radu Vasile, cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat  Groza Constantin, cu sediul in Tg.-Jiu,  str. Unirii, bl.1, sc.2, ap.21, judetul Gorj, si cu intimatele Directia Silvica Gorj, Comisia Locala  de fond Bumbesti Jiu si Comisia Judeteana  Gorj pentru  stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si cererea de interventie formulata de  Prefectul Judetului Gorj.
Constata  nulitatea absoluta a HCJ nr. 3900/2006, a titlului de proprietate nr. 664/2007 si a procesului verbal de punere in posesie nr.  218 din 03.10.2006.
Dispune  reconstituirea dreptului de proprietate, in indiviziune pentru mostenitorii lui Chifu Grigorie pentru suprafata de 406,7 ha, teren forestier.
Obliga paratii si intimatele Comisia Locala Bumbesti-Jiu si Comisia Judeteana Gorj, in solidar, sa  achite  reclamantei suma de 6.000 lei cheltuieli de judecata.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica de la 26 Septembrie 2013. PRESEDINTE                                                                            GREFIER Red. P.C. /Tehnored. A.M./01 Octombrie 2013
13 ex