Parasirea locului accidentului fara incuviintarea organelor de politie, infractiune prevazuta de art. 89 alin.(1) din O.U.G. nr. 195/2002. Elemente constitutive. Consecinte

Curtea de Apel Cluj, Sectia penala si de minori, decizia nr. 1614 din 13 octombrie 2011 Judecatoria Cluj-Napoca prin sentinta penala nr.655 din 24 mai 2011  in baza art. 89 al. 1 din OUG 195/2002 l-a condamnat pe inculpatul G.F.A., la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de parasirea locului accidentului soldat cu victime fara incuviintarea organelor de politie.
In baza art. 90 al. 1 din OUG 195/2002 a condamnat pe inculpatul G.F.A. la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de consum de alcool ulterior producerii unui accident de circulatie soldat cu victime.
S-a constatat ca cele doua infractiuni au fost savarsite in conditiile concursului real de infractiuni si s-au contopit pedepsele de 2 ani inchisoare si 1 an inchisoare, s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 2 ani inchisoare pe care instanta a sporit-o cu 3 luni inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa rezultanta de 2 ani si 3 luni inchisoare.
In baza art. 71 al. 2 din C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a (teza a II-a) C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen.
In baza art. 86/1 si 86/2 din C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei aplicate inculpatul G.F.A. si s-a stabilit termenul de incercare de 4 ani si 3 luni.
In baza art. 71 al. 5 din C.pen. s-a dispus suspendare executarii pedepselor accesorii dispuse.
In baza 86/3 al. 1 si 3 din C.pen. s-a dispus ca, pe durata termenului de incercare inculpatul sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
- sa se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Cluj;
- sa anunte in prealabil orice schimbare a domiciliului, resedintei sau locuintei si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
- sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
- sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta;
In baza 359 din C.p.p. s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor a caror nerespectare au ca urmare revocarea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei.
In baza art. 88 din C.pen. s-a dedus perioada retinerii si a arestarii preventive incepand cu data de 11 aprilie 2010 pana la data de 12 mai 2010.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut in fapt urmatoarele:
Urmarirea penala a inceput impotriva inculpatului prin rezolutia procurorului din data de 11 aprilie 2010.
 In seara zilei de 10 aprilie 2010, in jurul orei 22.00 organele de politie au fost sesizate cu privire la un accident rutier soldat cu victime si petrecut pe Calea Floresti din Cluj-Napoca. In urma cercetarii la fata locului s-a stabilit ca latimea zonei de asfalt este de 14 metri, drumul fiind prevazut cu doua benzi pe sens. Victima decedata, un barbat de circa 50-60 de ani, 1,75 m inaltime a fost gasita pe sensul de mers Calea Floresti spre Cluj-Napoca si avand in vedere ca cercetarea s-a facut pe directia de deplasare Cluj-Napoca - Floresti, s-a stabilit ca aceasta era pozitionata la o distanta de 9,20 m fata de bordura trotuarului din partea dreapta, adica pe sensul invers de deplasare, respectiv Floresti - Cluj-Napoca.
La fata locului a fost identificat martorul F.F.G. care a declarat ca a condus autovehiculul marca VW Bora din directia Cluj-Napoca - Floresti pe banda a doua de sens, circuland intr-o coloana de masini. La un moment dat a observat victima, langa marcajul care delimita benzile de sens Cluj-Napoca - Floresti si care s-a angajat in traversare de la dreapta spre stanga, raportat la sensul sau de deplasare. Incercand sa evite impactul cu victima a virat brusc stanga, intrand pe sensul opus de deplasare, insa a acrosat victima cu aripa dreapta fata, de unde a fost proiectata pe parbriz si a cazut in partea dreapta a autovehiculului condus de martor. Pentru a nu bloca circulatia, martorul a oprit pe partea dreapta a drumului si s-a intors spre locul impactului constatand ca victima a fost la cativa metri de locul impactului intinsa pe banda a doua a sensului opus. Martorul U.T. identificat la fata locului a declarat ca circula din directia Floresti spre Cluj-Napoca pe banda a doua de sens, cand a observat autovehiculul condus de martorul F. care circula din sensul opus si care a intrat brusc pe contrasens pe banda pe care circula martorul U., acesta fiind nevoit sa intre pe banda I si sa opreasca. In acel moment a observat un autovehicul marca Audi de culoare rosie care circula in spatele autovehiculului condus de martorul F. cu o viteza mult mai mare si fiind orbit de faza lunga a acestuia si de faptul ca cele doua autovehicule circulau pe contrasens in conditii de ploaie, carosabil umed si intuneric a observat cu intarziere o persoana intinsa pe carosabil peste care a trecut autovehiculul marca Audi. In jurul orei 00.35, in urma investigatiilor a fost identificat in apropierea locului evenimentului autoturismul marca BMW 318I, de culoare rosie, cu nr. de inmatriculare _., condus de catre inculpat, si care prezenta urmatoarele avarii: bara fata+ornamente, suport numar fata+scut motor.
Din buletinul de analiza toxicologica nr. 895/13 aprilie 2010 s-a retinut ca, la data de 11 aprilie 2010, la ora 1.20 inculpatul avea o alcoolemie de 0,40 g%o, iar la ora 2.20 o alcoolemie de 0,30 g%o.
Audiat in cursul judecatii inculpatul a aratat ca in seara zilei de 10 aprilie 2010, in jurul orei 22.00 a condus autovehiculul BMW 318I, de culoare rosie, cu nr. de inmatriculare _ de la locuinta sa din cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca, a coborat podul care face legatura dintre cartierul Grigorescu si cartierul Manastur, intrand pe Calea Floresti, pe care a circulat pe banda a doua de sens catre Floresti cu scopul de a ajunge la Polus Center unde urma sa se intalneasca cu martora D.A., prietena sa.
La un moment dat autovehiculul care circula in fata sa a franat brusc, iar inculpatul a efectuat manevra de depasire prin partea stanga pentru a evita coliziunea, imediat observand ceva pe carosabil. A incercat sa ocoleasca prin partea stanga acel obiect pe care nu l-a putut  identifica dar a crezut ca este o punga, iar in timp ce efectua manevra a simtit un soc foarte usor. Efectuand manevra de ocolire a obiectului, a depasit si autovehiculul care circula in fata sa si care apoi s-a oprit pe banda I. Ajuns la Polus Center a urcat in masina martora D.A., dupa care inculpatul a condus spre casa. Trecand pe langa locul unde a efectuat manevra de depasire descrisa mai sus a observat pe sensul opus oprita o masina a politiei care avea semnalele luminoase pornite. Si-a continuat deplasarea pana la locuinta sa, unde a observat ca spoilerul din fata era rupt pe un fragment de 20 de cm si s-a gandit ca ar putea fi vorba despre incidentul de pe Calea Floresti unde a vazut oprita masina Politiei. L-a sunat pe martorul S.E. lucrator la Sectia 4 Politie pe care l-a intrebat daca stie ceva in legatura cu un eveniment rutier petrecut la iesirea din Cluj-Napoca spre localitatea Floresti. Martorul i-a spus ca nu stie nimic dar l-a sunat dupa aproximativ 30-40 minute spunandu-i ca nu a reusit sa ajunga la fata locului dar a vazut mai multe masini ale politiei si ca banuieste ca este vorba despre vreun accident de circulatie. Inculpatul a declarat ca inainte de a fi sunat de martor a baut un pahar de vin cu coca-cola, iar dup ce a vorbit cu martorul afland ca a avut loc un accident rutier s-a urcat la volanul masinii si a revenit la locul evenimentului.
Martorul F.F. a declarat ca in seara de 10 aprilie 2010 in jurul orei 22.00 a condus autovehiculul marca VW Bora dinspre Cluj-Napoca spre Floresti pe banda a doua, pe un drum prevazut cu doua benzi de circulatie si pe timp de ploaie. La un moment dat a vazut o persoana care i-a aparut in fata venind din partea dreapta, raportat la sensul de mers al martorului. Incercand sa evite coliziunea a virat brusc spre stanga intrand pe contrasens iar victima s-a izbit de aripa dreapta fata a autovehiculului, dupa care s-a lovit cu capul de parbriz, apoi cazand in partea dreapta a masinii fara ca martorul sa fi trecut cu rotile din spate peste victima. A oprit pe partea dreapta a drumului si in timp ce efectua aceasta manevra a constatat ca in urma lui au mai trecut si alte autovehicule pe ambele benzi de sens spre Floresti. S-a indreptat spre victima si a sunat la serviciul de urgenta, iar intre timp  a adunat fragmente imprastiate pe carosabil si care proveneau de la un alt autovehicul. A constatat ca victima era pozitionata perpendicular pe axul drumului avand corpul pe sensul Floresti - Cluj-Napoca, iar in apropierea victimei, pe banda a doua de sens Cluj-Napoca - Floresti a gasit o punga in care era o paine. Martorul U. care a oprit in trafic, i-a spus martorului F. ca a vazut un autovehicul de culoare rosie ce a trecut peste victima alaturi de alte masini.
Martorul U. a declarat ca in seara de 10 aprilie 2010 in jurul orei 22.00 a condus un autovehicul dinspre Floresti spre Cluj-Napoca pe banda a doua, pe un drum prevazut cu doua benzi de circulatie si pe timp de ploaie si ceata. La un moment dat a observat un autovehicul care circula din sensul opus si care a intrat pe sensul sau de mers. A evitat acel autovehicul intrand brusc pe banda I, iar cand a revenit pe banda a doua a observat un al doilea autovehicul care a intrat pe contrasens si care circula cu faza lunga si pe care l-a evitat printr-o manevra spre dreapta., dupa care a oprit. A precizat ca cel de al doilea autovehicul si-a continuat deplasarea, martorul putand constata doar ca avea culoarea rosie. A precizat ca imediat dupa ce a evitat cea de a doua masina, care avea culoarea rosie, pe sensul de mers Cluj-Napoca - Floresti au trecut si alte masini, dar numai pe banda intai.  La o distanta 15-20 de m de locul unde a oprit, martorul U. a observat corpul victimei care se afla intins pe axul drumului cu corpul pe sensul sau de deplasare, iar in apropierea victimei a vazut o punga din care a iesit o sticla de plastic de 1,5 litri ce continea un lichid si o paine.
Declaratia martorului N.N. care ocupa locul din dreapta soferului in autovehiculul condus de martorul F. se coroboreaza cu declaratia martorului F.F. cu privire la dinamica initiala a accidentului, dar a mai adaugat ca in spatele lor circula un autovehicul de culoare rosie care a intrat pe Calea Floresti de pe podul de la iesirea din Cluj-Napoca, iar martorul F. a remarcat uite si pe asta cum ne streseaza, tot sta foarte aproape.
Declaratia martorei M.C.C. care ocupa locul din dreapta soferului in autovehiculul condus de martorul U. se coroboreaza cu declaratia acestuia.
Din declaratia martorei D.A., prietena inculpatului care a fost luata in masina de catre acesta de la Polus Center a rezultat ca, in timp ce se deplasau spre locuinta din cartierul Grigorescu, au observat in apropierea podului de la intrarea in localitatea Cluj-Napoca in sensul lor de deplasare un echipaj al Politiei cu semnalele luminoase aprinse, iar traficul era ingreunat. Inculpatul a intrat pe pod pentru a se deplasa in cartierul Grigorescu si imediat i-a spus martorei ca in timp ce rula spre Polus Center, a fost nevoit sa efectueze o manevra de evitare a unui autovehicul care circula in fata lui si care la randul sau a virat spre stanga incercand sa evite un obstacol. Martora audiata la data de 7 septembrie 2010 a precizat ca inculpatul i-a spus ca nu stia despre ce obstacol este vorba, dar afirma ceva despre o plasa. Cand au ajuns acasa inculpatul a constatat ca spoilerul dreapta fata al autovehiculului era rupt insa nu s-a aratat ingrijorat spunand ca a fost rupt si inainte. Cand a intrat in locuinta si-a pus un pahar de vin cu coca-cola, iar dupa aceea gandindu-se mai bine l-a sunat pe un prieten pentru a-l intreba ce s-a intamplat la iesirea din Cluj-Napoca spre localitatea Floresti. A fost sunat de acel prieten dupa aproximativ o ora, iar in urma discutiei, s-au deplasat iarasi la fata locului, unde organele de cercetare au constatat avariile de la autovehiculul inculpatului.
Coroborand declaratiile martorilor cu celelalte probe din dosarul de urmarire penala si analizand in detaliu fiecare declaratie a rezultat ca victima care traversa Calea Floresti prin loc nemarcat dinspre dreapta spre stanga in directia de deplasare Cluj-Napoca - Floresti a fost acrosata, pe banda a doua de autovehiculul condus de martorul F. cu partea laterala dreapta, fiind proiectata pe parbriz, apoi in aer si cazand pe carosabil in partea dreapta, adica pe banda a doua in sensul de deplasare al martorului. Martorul F. a oprit cat mai aproape pe partea dreapta, iar cand s-a apropiat de victima a constatat ca aceasta nu se afla in locul in care a avut loc impactul fiind deplasata pe axul drumului cu corpul pe sensul opus de deplasare al martorului. Din declaratia martorului U. a reiesit ca punga, care, cel mai probabil apartinea victimei a fost gasita la cativa metri de corpul acesteia pe banda a doua de sens catre localitatea Floresti, iar din plasa erau iesite o paine si o sticla cu lichid, ceea ce inseamna ca sticla nu era sparta, altfel martorul nu ar fi precizat acest detaliu, neputand identifica vreo urma de lichid scurs pe un carosabil deja ud din cauza ploii.
Declaratia martorei D.A. este relevanta prin precizia detaliilor, dar numai a celor favorabile inculpatului. Martora si-a amintit ca inculpatul, la vederea unui echipaj al politiei aflat in zona podului la iesirea din localitatea Cluj-Napoca spre localitatea Floresti, i-a spus ca venind in sens invers a fost nevoit sa faca o manevra de evitare spre stanga a unui autovehicul care circula in fata sa si care, la randul sau, incerca sa evite un obstacol pe care inculpatul, in acel moment l-a aproximat ca fiind o punga. Pe langa caracterul banal al informatiei retinute precis de catre martora magistratul fondului a apreciat ca aceasta imprejurare a fost relatata milimetric de catre martora la 5 luni de la eveniment. Totodata, declaratia martorei care a invederat instantei calmul afisat de catre inculpat dupa ce au ajuns la domiciliul comun si a observat avariile de la autovehicul, este contrazisa de insistenta inculpatului de a afla de la martorul S. ce s-a intamplat in acea zona, sunandu-l in acest sens de trei ori. Desi martorul S. i-a dat doar o informatie generala si mai mult bazata pe intuitie, respectiv ca cel mai probabil a avut loc un accident rutier deoarece la fata locului era multa lume si echipaje ale politiei, inculpatul si martora D.A. au incercat sa acrediteze ideea ca aceasta informatie ar fi fost determinanta pentru inculpat  care a decis sa se intoarca la fata locului. Totusi, avand in vedere si calitatea de jandarm a inculpatului, s-a apreciat ca aceeasi intuitie trebuia sa o aiba personal atunci cand a condus autovehiculul la intoarcere spre locuinta si a vazut un echipaj al politiei cu semnalele luminoase pornite, traficul ingreunat si mai multe persoane pe carosabil. Asa incat, cel mai probabil nu informatiile imprecise si generale date de martorul S. au fost determinate pentru intoarcerea inculpatului la fata locului.
Din raportul criminalistic nr. 378164/20 aprilie 2010 s-a retinut ca bucatile de metal de culoare rosie gasite la fata locului provin de la autovehiculul condus de catre inculpat in acea seara. Din inscrisurile de la filele 110-115 a rezultat ca in seara zilei de 10 aprilie 2010, la ora 22.04 a circulat, pe banda a doua, la intrarea in localitatea Floresti, dupa locul accidentului un autovehicul de culoarea rosie, care a fost ulterior identificat in parcarea Polus Center si care nu avea in spate nici un autovehicul. Din raportul de expertiza medico-legala s-a retinut ca moartea victimei M.D. a fost violenta si s-a datorat hemoragiei interne si externe consecutive unui politraumatism datorat unor leziuni tanatogeneratoare toraco-abdominale prin comprimare intre planuri dure componente ale caroseriei-sol) in cadrul unui accident rutier (acestea conducand la deces), leziuni la nivelul membrului inferior stang, capului si a membrelor superioare care s-au putut produce prin lovire-basculare-proiectare, in cadrul unui accident rutier.
Adaugand aceste date obiective la imprejurarile de fapt desprinse din declaratiile martorilor a reiesit ca peste victima a trecut cel putin un autovehicul; in acelasi perimetru temporal petrecerii accidentului, inculpatul a incercat sa evite impactul cu un autovehicul care circula in fata sa la iesirea din localitatea Cluj-Napoca efectuand un viraj la stanga si trecand peste un obstacol, imprejurare ce a condus la desprinderea unei bucati din partea din fata a autovehiculului; ca martorul U. a identificat un autovehicul de culoarea rosie care circula in spatele unui alt autovehicul si ca ambele au patruns aparent inexplicabil pe contrasens; ca inculpatul s-a intors la fata locului numai dupa ce a constatat ca s-a desprins o parte a spoilerului din fata al masinii; in mod necesar inculpatul trebuia sa fi trecut peste un obstacol pentru a fi justificate avariile de la masina; ca inculpatul a vazut si identificat precis o punga, peste care ar fi trecut si care ulterior a fost gasita la fata locului, dar a declarat ca nu a vazut nici un moment o persoana de 1,78 m care sa fi fost accidentata si care, la un moment anterior, avea acea punga in mana; sticla care se afla in ambalaj nu era sparta, iar o paine nu are structura si dimensiunile necesare pentru a produce avariile constatate in seara evenimentului, respectiv bara fata+ornamente, suport numar fata+scut motor.
In cauza a fost intocmit un raport de expertiza tehnica judiciara de catre d-nul expert S.S., desemnat de catre instanta de judecata in sedinta publica din data de 7 septembrie 2010, la solicitarea aparatorului inculpatului si fara opozitia reprezentantei Ministerului Public. Expert parte pentru inculpat a fost desemnat d-nul L.S.. De la inceput s-a  retinut ca demersul stiintific si elaborat este masura unor concluzii cu valoare probabila de adevar. Autovehiculul a fost verificat initial la domiciliul inculpatului, iar apoi la un atelier service expertii constatand ca partea inferioara din zona motorului si a cutiei de viteze este stropita cu praf si ulei,iar pe imbracamintea victimei nu au fost gasite pete de ulei, care ar fi trebuit sa existe daca victima ajungea sub motor. Concluzia expertilor este deplasata de vreme ce incidentul a avut loc la data de 10 aprilie 2010, iar inspectia masinii, care a fost folosita de inculpat intre timp s-a facut la data de 28 februarie 2011. Ulterior, d-nul expert S., care este expert tehnic judiciar in specialitatea auto si circulatie rutiera, retine din descrierea diagnosticului anatomo-patologic macroscopic, din raportul de constatare medico-legala, punctele 3 si 4 in care se arata fracturile suferite de victima, ca acele zone ale corpului victimei nu puteau intra sub autoturismul in cauza, fara sa aiba loc o frecare a zonelor inferioare aflate la cca 12 cm de sol. Cu alte cuvinte, d-nul expert transcede domeniului sau de expertiza, ignora concluziile raportului medico-legal cu privire la modalitatea de producere a leziunilor care au condus spre decesul victimei si da o  interpretare absolut neavenita a modului de producere a fracturilor suferite de aceasta. In continuarea acelorasi concluzii, d-nul expert, pornind de la presupunerea ca roata din fata a autovehiculului condus de catre inculpat ar fi trecut peste victima concluzioneaza abrupt, in afara domeniului sau de expertiza, si fara explicatii suplimentare in acest caz tegumentele victimei ar prezenta urmele profilului anvelopei, rotii, cu care s-a produs calcarea si alte leziuni mult mai grave. Desprinderea bucatii din profilul fata al autovehiculului condus de catre inculpat si gasit la fata locului este interpretat de catre expert prin aceea ca anterior datei accidentului cercetat, autovehiculul a suferit avarii care au fost remediate pe cale artizanala _ ca urmare a slabirii rezistentei materialului datorat tehnologiei de remediere aplicata, chiar la o solicitare mica aparuta in urma lovirii unui pachet aflat pe carosabil, cazut din mana victimei, se putea rupe. Pe langa faptul ca la data constatarilor expertului autovehiculul era deja reparat, nu se explica cum s-a concluzionat ca autovehiculul ar fi suferit anterior avarii similare si nu s-au stabilit ce materiale si ce tehnologie au fost folosite pentru remediere, desi d-nul expert se pronunta asupra calitatii acestora.
Demersul incoerent al celor doi experti a pornit de la premise, unele false, iar altele neverificate si neverificabile pentru a concluziona ferm, dar dincolo de obiectivele incuviintate de instanta de judecata, ca victima nu a fost lovita de autovehiculul condus de catre inculpat. Demersul stiintific al celor doi experti recomanda in mod necesar inlaturarea in totalitate a concluziilor raportului de expertiza.
Asadar, instanta a concluzionat dincolo de orice dubiu rezonabil ca inculpatul a trecut cu autovehiculul BMW 318I, de culoare rosie, cu nr. de inmatriculare _ peste corpul victimei si apoi si-a continuat deplasarea.
Aceste fapte intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor prev. de art. 89 al. 1 si 90 al. 1 din OUG 195/2002, R.
La individualizarea pedepsei instanta a tinut seama de prev. art. 72 din C.pen., a luat in considerare limitele de pedeapsa prevazute pentru infractiunile savarsite de catre inculpat, de gradul culpei fara prevedere caracterizata prin neglijenta, de conduita anterioara si ulterioara a inculpatului, precum si de varsta acestuia. In acelasi context instanta a retinut ca inculpatul avea la acea data calitatea de jandarm si cunostea foarte bine care sunt obligatiile unui conducator auto implicat intr-un astfel de incident.
Asa fiind, inculpatul a fost condamnat conform dispozitivului sentintei.
Impotriva solutiei instantei de fond a declarat recurs inculpatul G.F.A., care a solicitat casarea acesteia si rejudecand dosarul, a se dispune in principal, achitarea sa de sub invinuirile aduse prin rechizitoriul Parchetului in temeiul art.10 lit.d si art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen., lipsind latura obiectiva a acestora, iar in subsidiar, a se aprecia ca reinsertia sa sociala este posibila si prin aplicarea unei pedepse cu inchisoarea situata sub minimul special prevazut de lege, ca efect al recunoasterii circumstantelor atenuante prev.de art.74 lit.a si 76 C.pen., cu suspendarea conditionata a sanctiunii.
Curtea examinand recursul promovat prin prisma motivelor invocate, ajunge la urmatoarele constatari:
In esenta, critica inculpatului vizeaza interpretarea eronata de catre judecatorie a probelor administrate, testimoniale si stiintifice prin prisma dispozitiilor art.63 si 64 C.pen.
Premisa coerentei si predictibilitatii sistemului judiciar consta in previzibilitatea interpretarii si aplicarii normelor de drept.
In operatiunea de interpretare a normelor juridice, magistratul este chemat sa desluseasca vointa legiuitorului in edictarea acestora.
Una din cele mai utilizate metode de interpretare si, de regula, prima la care apeleaza magistratul, este cea literala sau gramaticala, deoarece in acest fel se asigura, cu cea mai mare certitudine, conditia previzibilitatii legii.
In acest sens, in  Avizul nr.11 din 2008 al Consiliului consultativ al Judecatorilor Europeni, in atentia Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, privind calitatea hotararilor judecatoresti se arata ca "examinarea chestiunilor in drept trece, intr-un mare numar de cazuri, prin interpretarea regulii de drept. Aceasta putere de interpretare nu trebuie sa ne faca sa uitam ca judecatorul trebuie sa asigure securitatea juridica, ce garanteaza previzibilitatea, atat a continutului regulii de drept, cat si a aplicarii sale si contribuie la calitatea sistemului judiciar".
Existenta unor contradictii intre probe si mijloacele de proba administrate in cursul procesului penal, sunt inevitabile, cauzele fiind diverse si nu obligatoriu izvorate din comportamentul rau-voitor sau neconform legii al persoanelor ascultate  ori al celor care au strans si administrat probele. Unele se refera la imprejurari neesentiale, nerelevante pentru aflarea adevarului si corecta stabilire a situatiei de fapt, dar altele pot afecta judicioasa deslusire a starii de fapt si in mod obligatoriu, trebuie inlaturate de organele judiciare prin coroborarea tuturor mijloacelor de proba.
In unele cazuri, contradictiile invocate de parti sunt consecinta evaluarii subiective a probatoriului administrat si constituie o motivare a apelului sau recursului.
Potrivit art.63 alin.2 C.proc.pen., probele nu au o valoare dinainte stabilita, iar aprecierea fiecareia se face de organul judiciar in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului.
Lamurirea cauzei sub toate aspectele pe baza probelor si formarea convingerii judecatorului pe baza celor administrate reprezinta doua pozitii de includere a capacitatii apreciative a instantei in demersul indispensabil al aflarii adevarului, interpretare care ar fi in consens si cu Recomandarea R (94) 12 a Comitetului de Ministri ai Statelor Membre asupra Independentei eficacitatii si rolului judecatorilor, potrivit careia “judecatorii trebuie sa dispuna de puteri suficiente si sa fie in masura sa le exercite pentru a se achita de functiile lor".
Desi formarea propriei convingeri a judecatorului printr-o munca de reflectie si de constiinta constituie suportul rational al demersului judiciar pentru cunoasterea faptelor, drept garantie a unui proces echitabil si in concordanta cu disp.art.6 paragraf 2 din Conventia Europeana si Protocolul nr.7, instanta are obligatia de a-si motiva solutia data cauzei, ceea ce implica justificarea procesului de convingere in mecanismul silogismului judiciar al aprecierii probelor. Aceasta pozitie a instantei de recurs, este reliefata si de practica CEDO - cauza Boldea contra Romaniei in care se arata ca “judecatorul trebuie sa raspunda cu argumente la fiecare dintre criticile si mijloacele de aparare invocate de parti".
Vinovatia exclusiva a inculpatului G.F.A. in savarsirea infractiunilor deduse judecatii rezulta, atat din probele stiintifice, cat si din cele testimoniale administrate nemijlocit in fata judecatoriei.
Potrivit art.89 alin.1 din OUG 195/2002, un conducator de vehicul, angajat intr-un accident, are obligatia de a nu parasi locul acestuia, fara incuviintarea organului de politie, printre altele, si in cazul in care de pe urma accidentului a rezultat o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii vreunei persoane. Textul sus-mentionat nu vizeaza numai anumite vatamari, calificarea lor fiind de atributul organelor judiciare, pe baza actelor medico-legale, neputand fi lasate la aprecierea necompetenta a conducatorului auto sau altor persoane.
Conform textului suscitat, accidentul de circulatie se poate infatisa si ca un eveniment rutier daunator, produs ca urmare a unei infractiuni - indiferent de urmarile periculoase ale acestuia - si cum conducerea cu o anumita imbibatie alcoolica si chiar fara aceasta, impune concluzia ca inculpatul nu putea parasi locul coliziunii, chiar daca aceasta n-a avut niciuna dintre urmarile vatamatoare indicate in norma de incriminare.
Subiectul activ al acestei infractiuni reglementata de art.89 alin.1 din OUG 195/2002 poate fi nu numai un conducator de autovehicul, ci si soferul oricarui alt fel de vehicul, inclusiv cu tractiune animala.
Conform practicii judiciare constante a instantei supreme "obligatia de a nu parasi locul accidentului incumba tuturor conducatorilor de vehicul - inclusiv al celor actionate prin forta musculara, deci chiar si biciclistilor - implicati, adica efectiv angajati in accident. In aceasta categorie intra pe langa conducatorul vehicolului care a provocat nemijlocit accidentul si conducatorul masinii accidentate, precum si soferii oricaror altor vehicole aflate in perimetrul locului unde a avut loc, daca au contribuit, intr-o forma sau alta, mai mult sau mai putin, creand o conditie oricat de indepartata la producerea accidentului."
Prin lege, nu se face vreo distinctie in raport cu numarul de zile necesare pentru vindecarea vatamarii corporale a victimei. Ca atare, conducatorul vehicolului este obligat sa ramana la locul accidentului, indiferent de gravitatea vatamarii produse. Aceasta, intrucat nu el, ci numai organele judiciare sunt indreptatite si in masura sa califice ca fiind infractiune sau nu, cauzarea acelei urmari.
In consecinta, pentru existenta infractiunii de parasirea locului accidentului prev.de art.89 alin.1 din OUG 195/2002 nu prezinta relevanta ca vatamarea corporala produsa, chiar din culpa, sau uciderea unei persoane are sau nu, caracter penal.
Instanta suprema, in numeroase decizii de speta, a precizat ca "in legatura cu urmarile accidentului de circulatie, moartea sau vatamarea integritatii corporale - conditii stabilite pentru existenta obligatiei conducatorului auto, implicat in eveniment, de a nu parasi locul accidentului - textul de mai sus se refera la criterii obiective, producerea unuia din rezultatele enumerate si nu la culpa inculpatului in producerea acestui rezultat".
Continutul infractiunii este realizat cand sunt intrunite elementele prevazute de lege, chiar daca vatamarea integritatii corporale a victimei este urmarea culpei sale exclusive si, chiar daca nu exista vinovatie in producerea evenimentului din partea conducatorului autovehiculului care a parasit, fara incuviintare, locul accidentului.
Coroborand si sintetizand declaratiile martorilor din faza de urmarire penala cu cele date nemijlocit de acestia in fata judecatoriei rezulta indubitabil vinovatia recurentului in savarsirea infractiunilor deduse judecatii (martorii N.N., U.T., M.C.C., D.A.A., D.I.D.).
Astfel, in esenta, se retine ca in seara de 10 aprilie 2010 in jurul orelor 22.00, martorul F.F.G. conducea autoturismul VW Bora pe Calea Floresti din Cluj, in zona nodului N, in directia comunei Floresti, pe un sector de drum prevazut cu 2 benzi de circulatie pe sens, in conditii de noapte, carosabil umed si ploaie abundenta. In acelasi timp, inculpatul G.F. conducea autovehiculul marca BMW 318U, cu numar de inmatriculare _ pe drumul ce facea legatura intre cartierul Grigorescu si Calea Floresti din Manastur, iar cand a ajuns in zona nodului N, s-a angajat pe banda a II-a pe Calea Floresti a sensului de mers spre comuna cu acelasi nume, in spatele martorului F.F.
In declaratia de la fila 49 u.p. si 73 in fata instantei, martorul N.N. precizeaza ca "in timp ce rulam cu masina condusa de F.F. spre comuna Floresti, fiind pe Calea Floresti, plouand abundent am observat in apropierea reprezentantei VW din partea dreapta, printre masinile ce rulau pe prima banda, ca a tasnit un barbat cu par grizonat, cu o plasa in mana, cu intentia de a traversa. Am apucat sa strig la conducatorul auto, dar in acelasi moment am auzit o lovitura puternica, dandu-mi seama ca autoturismul lui F. a lovit acel barbat, iar dupa circa 20 m, soferul a oprit pe dreapta si a fugit spre locul impactului, eu insotindu-l_.Trei persoane au vazut ca F. a vrut sa evite victima, dar au observat cand un autoturism de culoare rosie, parca marca Audi, a trecut peste victima, depasind linia continua pe partea stanga. Cei trei au precizat ca autoturismul de culoare rosie avea faza lunga aprinsa. Imediat dupa accident, F.F. a strans de jos fragmente de plastic, mai multe bucati, una de culoare rosie, toate cazute de la acel Audi rosu, care a trecut peste victima si le-a predat organelor de politie_.Cand ne-am apropiat de podul de la iesirea din Cluj, din dreapta, s-a apropiat un autoturism de culoare rosie, care a vrut sa intre pe Calea Floresti direct pe banda a doua, moment in care F.F. a franat si a afirmat "uite-l si pe acesta, nu are rabdare", dupa care acel autoturism a venit in spatele nostru".
Probele dosarului au demonstrat ca urmare a impactului cu autoturismul condus de F.F. si a trecerii autoturismului BMW, condus de recurent peste el, victima M.D. a ajuns pe banda a doua a sensului de circulatie Floresti - Cluj-Napoca. Materialul probator evidentiaza imprejurarea ca dupa producerea evenimentului rutier soldat cu moartea victimei, inculpatul recurent a parasit locul accidentului si s-a deplasat pana la complexul comercial Polus, de unde a luat-o in vehicul pe martora D.A., indreptandu-se apoi spre Mun.Cluj, cu intentia de a ajunge la locuinta sa din cartierul Grigorescu. Cand a ajuns in zona nodului N, recurentul si martora au observat ca circulatia era blocata si la fata locului era prezent un echipaj de politie. Cu toate acestea, inculpatul G. si-a continuat deplasarea, iesind de pe Calea Floresti pe drumul ce duce spre cartierul Manastur, dupa care a virat la stanga si a trecut peste podul nodului N, deplasandu-se pana la locuinta sa.
Observand avariile autoturismului, in momentul in care a parcat in fata blocului unde domiciliaza, inculpatul a urcat in locuinta si a consumat alcool, respectiv 250 ml vin amestecat cu Cola. In jurul orelor 0,30, recurentul a hotarat sa se deplaseze cu autoturismul la locul producerii accidentului, iar in zona respectiva a fost depistat de politisti la ora 0,45, iar la 0,56 a fost verificat cu alcooltestul, stabilindu-se o valoare de 0,14 mg/l alcool in aerul expirat. Fiindu-i recoltate probe biologice, s-a stabilit o alcoolemie de 0,40 g%o pentru prima proba si 0,30 g%o pentru a doua proba, conform buletinului toxicologic nr.895 din 13 aprilie 2010 al IML Cluj Napoca.
Martorul U.T. in declaratia din faza de urmarire penala si din fata instantei a relevat "ca a circulat din directia Floresti spre Cluj-Napoca pe banda a doua de sens, cand a observat autovehiculul condus de martorul F. care rula din sensul opus si care a intrat brusc pe contrasens pe banda pe care circula martorul, acesta fiind nevoit sa intre pe banda I si sa opreasca. In acel moment a observat un autovehicul marca Audi de culoare rosie care circula in spatele autoturismului condus de martorul F. cu o viteza mult mai mare si fiind orbit de faza lunga a acestuia si de faptul ca cele doua autovehicule circulau pe contrasens in conditii de ploaie, carosabil umed si intuneric, a observat cu intarziere o persoana intinsa pe jos peste care a trecut autovehiculul marca Audi. In jurul orei 00.35, in urma investigatiilor, a fost identificat in apropierea locului evenimentului, autoturismul marca BMW 318I, de culoare rosie, cu nr. de inmatriculare _, condus de catre inculpat, si care prezenta urmatoarele avarii: bara fata+ornamente, suport numar fata+scut motor.
Martorul U. a mai declarat ca, in seara de 10 aprilie 2010 in jurul orei 22.00 a condus un autovehicul dinspre Floresti spre Cluj-Napoca pe banda a doua, pe un drum prevazut cu doua benzi de circulatie pe timp de ploaie si ceata. La un moment dat, a observat un autovehicul care circula din sensul opus si care a intrat pe sensul sau de mers. A evitat acel autovehicul intrand brusc pe banda I, iar cand a revenit pe banda a doua a observat un al doilea autoturism care a intrat pe contrasens si care circula cu faza lunga si pe care l-a evitat printr-o manevra spre dreapta., dupa care a oprit. A precizat ca al doilea autovehicul si-a continuat deplasarea, martorul putand constata doar ca avea culoarea rosie. A afirmat ca imediat dupa ce a evitat cea de a doua masina, care apartinea recurentului, pe sensul de mers Cluj-Napoca - Floresti au trecut si alte masini, dar numai pe banda intai.  La o distanta 15-20 de m de locul unde a oprit, martorul U. a observat victima care se afla intinsa pe axul drumului, pe sensul sau de deplasare, iar in apropierea acesteia a vazut o punga din care a iesit o sticla de plastic de 1,5 litri si o paine".
Deosebit de relevant in speta, este aspectul retinut si invederat de martorul U. la fila 53 u.p. "al doilea autoturism _.al recurentului__care venea pe contrasens , nu avea pe unde sa treaca decat peste victima si nu am observat sa fi oprit pentru a vedea ce s-a intamplat la locul accidentului, in acel moment".
Depozitiile martorului N.N., ocupant al vehiculului condus de martorul F.F. se coroboreaza perfect cu cele sustinute de acesta care a invederat despre conduita recurentului, aflat in autoturismul ce rula in spatele sau " uite si pe acesta cum ne streseaza, tot sta foarte aproape".
Declaratiile martorilor N., F. si U. sunt concordante cu cele ale martorei M.C.C., care ocupa locul din dreapta, in autoturismul condus de martorul U..
Referitor la martora D.A. in declaratia de la fila 57 u.p. aceasta precizeaza  "cand am ajuns in zona podului N, prietenul meu, inculpatul din cauza mi-a povestit ca atunci cand a venit sa ma ia de la serviciu crede ca a lovit un animal__.deoarece la podul N era o coloana de masini si un vehicul al politiei, am luat-o la stanga spre Grigorescu iar cand am ajuns in parcarea din fata blocului am observat ca spoilerul de la autoturismul BMW al inculpatului era rupt in partea stanga. Observand spoilerul rupt, inculpatul s-a gandit ca aceasta este consecinta izbiturii cu animalul pe care l-a lovit__Cand a aflat ca a avut loc accidentul pe Calea Floresti, inculpatul a hotarat sa mearga cu mine sa vada ce s-a intamplat. Ne-am deplasat cu vehiculul BMW pana in zona unde recurentul simtise ca a lovit acel animal, zona in care am fost opriti de politisti iar acestia vazand avariile la masina ne-au condus la sediul politiei rutiere".
Din declaratia martorei D.A. (instanta), prietena inculpatului  care a fost luata in masina de catre acesta de la Polus Center rezulta "ca in timp ce se deplasau spre locuinta din cartierul Grigorescu au observat in apropierea podului de la intrarea in localitatea Cluj-Napoca in sensul lor de deplasare un echipaj al Politiei cu semnalele luminoase aprinse, iar traficul era ingreunat. Inculpatul a intrat pe pod pentru a se deplasa in cartierul Grigorescu si imediat i-a spus martorei ca in timp ce rula spre Polus Center a fost nevoit sa efectueze o manevra de evitare a unui autovehicul care circula in fata lui si care la randul sau a virat spre stanga incercand sa pareze un obstacol. Martora a invederat ca inculpatul i-a comunicat ca nu stia despre ce obstacol este vorba, dar spunea ceva despre o plasa . Cand au ajuns acasa inculpatul a constatat ca spoilerul dreapta fata al autovehiculului era rupt insa nu s-a aratat ingrijorat, afirmand ca a prezentat deteriorari si inainte. Cand a intrat in locuinta si-a pus un pahar de vin cu coca-cola, iar dupa aceea gandindu-se mai bine l-a sunat pe un prieten pentru a-l intreba ce s-a intamplat la iesirea din Cluj-Napoca spre localitatea Floresti. A fost contactat de acel prieten, dupa aproximativ o ora, iar in urma discutiei cu acea persoana s-au deplasat din nou la fata locului, unde organele de cercetare au constatat avariile de la autovehiculul inculpatului".
Declaratia martorei D.A. se coroboreaza perfect cu depozitia martorului S.S.E. - agent al Politiei rutiere Cluj cu obligatii de a exercita sarcinile de serviciu exact in zona accidentului rutier- care confirma ca a fost contactat de inculpat, ce se arata interesat de incidentul petrecut in zona magazinului Polus.
In cauza, a mai fost audiat si martorul D.I.D. atat in faza de urmarire penala cat si in fata judecatoriei care confirma pe deplin cele sustinute de martorul U.T..
Inculpatul-recurent in faza de urmarire penala a invederat ca "in timp ce se deplasa spre magazinul Polus la intersectia cu Calea Floresti s-a incadrat spre directia complexului comercial iar la un moment dat, in conditii de intuneric si ploaie, i s-a parut ca a trecut cu masina peste un obstacol, fara sa poata preciza de ce natura. Si-a continuat drumul si s-a gandit ca ar fi putut fi un animal pe carosabil. Dupa ce a luat-o pe prietena sa in vehicul s-au intors spre oras si in apropiere de reprezentanta VW, a observat multa politie si un trafic aglomerat. A ajuns la domiciliu si in parcarea din fata blocului a observat spoilerul dreapta fata ca era rupt, lipsind o bucata de 20 cm. Dupa un timp m-am reintors la locul unde erau echipajele de politie, care m-au indrumat la Serviciul Politiei Rutiere Cluj. In aceeasi declaratie inculpatul recunoaste ca dupa ce a urcat in locuinta, inainte de revenirea la locul accidentului, a consumat un pahar de vin cu Cola de aproximativ 250 ml.".
In fata Judecatoriei Cluj-Napoca inculpatul a fost ascultat nemijlocit fila 48, invederand urmatoarele: "in seara zilei de 10 aprilie 2010, in jurul orei 22.00 a condus autovehiculul BMW 318I, de culoare rosie, cu nr. de inmatriculare _ de la locuinta sa din cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca, a coborat podul care face legatura dintre acest cartier si Manastur, intrand pe Calea Floresti, pe care a circulat, pe banda a doua de sens catre Floresti cu scopul de a ajunge la Polus Center, unde urma sa se intalneasca cu martora D.A., prietena sa.
La un moment dat autovehiculul care circula in fata sa a franat brusc, iar inculpatul a efectuat manevra de depasire prin partea stanga, pentru a evita coliziunea, imediat observand ceva pe carosabil. A incercat sa ocoleasca prin partea stanga acel obiect, pe care nu l-a putut  identifica, dar a crezut ca este o punga, iar in timp ce efectua manevra a simtit un soc foarte usor. Realizand manevra de ocolire a obiectului, a depasit si autovehiculul care circula in fata sa si care apoi s-a oprit pe banda I. Ajungand la Polus Center a luat-o in masina pe martora D.A., dupa care inculpatul a pilotat spre casa. Trecand pe langa locul unde a efectuat manevra de depasire, descrisa mai sus, a observat pe sensul opus oprita o masina a politiei care avea semnalele luminoase, in stare de functionare. Si-a continuat deplasarea pana la locuinta sa, unde a observat ca spoilerul din fata era rupt pe un fragment de 20 de cm si s-a gandit ca ar putea fi vorba despre incidentul de pe Calea Floresti, unde a vazut oprita masina Politiei. L-a contactat telefonic pe martorul S.E.S., lucrator la Sectia 4 Politie, pe care l-a intrebat daca stie ceva in legatura cu un eveniment rutier petrecut la iesirea din Cluj-Napoca spre localitatea Floresti. Martorul i-a comunicat ca nu cunoaste nimic, dar l-a sunat dupa aproximativ 30-40 minute spunandu-i ca nu a reusit sa ajunga la fata locului, dar a observat mai multe masini ale politiei si ca banuieste ca este vorba despre vreun accident de circulatie. Inculpatul a recunoscut ca inainte de a fi contactat telefonic de catre martor, a baut un pahar de vin cu coca-cola, iar dupa aceea, afland ca a avut loc un accident, s-a urcat la volanul BMW-ului sau si a revenit la locul evenimentului.
Analizand sustinerile inculpatului din ambele faze ale procesului penal, Curtea retine ca acestea sunt nesincere si nu se coroboreaza cu celelalte probe testimoniale si stiintifice.
Desi inculpatul a negat constant comiterea faptelor, afirmand ca a fost condamnat pe nedrept, sustinerile acestuia nu au suport probator.
Simpla afirmatie a unei stari de fapt, fara coroborarea acesteia cu alte mijloace de proba, nu poate fi acceptata ca adevar, iar modalitatea de aparare utilizata de inculpat, negarea realitatii evidente, nu poate influenta convingerea bazata pe probe irefutabile.
Coroborand toate probele administrate in ambele faze ale procesului penal, Curtea este datoare sa examineze cauza acordand intaietate principiului preeminentei dreptului, a respectarii tuturor prevederilor legale (a se vedea cazul Sunday Times din 26 mai 1979 de la Curtea Europeana de la Strasbourg).
Vinovatia inculpatului rezulta fara putinta de tagada din declaratiile martorilor, analizate mai sus si din care reiese ca autovehiculul marca BMW 318 I, proprietatea recurentului, are garda la sol, joasa si suspensii sport rigide, conditii in care, in mod evident inculpatul a resimtit un soc puternic in momentul trecerii peste victima, (lovita initial si ucisa de martorul F.F.), aspect dovedit o data in plus si de avariile suferite de autoturism si urmele materiale ramase la fata locului.
In mod indubitabil, recurentul a sesizat manevra de evitare realizata de martorul F.F. si la randul sau a realizat si el una similara, dandu-si seama  ca a trecut peste un om, dar cu toate acestea si-a continuat deplasarea.
Atat martorul F.F. cat si recurentul  au invederat ca in momentul manevrelor de evitare, au trecut pe contrasens, imprejurare confirmata prin declaratiile martorilor U.T. si M.C., ce veneau din sens opus.
Chiar daca teoretic si abstract s-ar admite ipoteza ca recurentul nu si-a dat seama ca a trecut cu autoturismul peste un om, trebuia sa realizeze aceasta imprejurare, in momentul in care revenind de la complexul Polus, a observat ca circulatia era oprita in zona unde initial a sesizat "acea punga sau acel animal" si ca la fata locului era prezent un echipaj de politie. In acest context, ignorand dispozitiile art. 89 alin.1 din OUG nr.195/2002, care impuneau oprirea de indata,  pentru a observa obstacolul peste care a trecut, recurentul s-a deplasat pana la locuinta sa, unde constatand avariile importante ale autoturismului, si-a dat seama ca in speta, putea fi vorba despre o persoana si cu toate acestea, realizand ca este posibil sa fi fost implicat intr-un accident rutier, in loc sa revina de urgenta la locul faptei, a urcat in apartament, unde, mai mult, a consumat si alcool.
Raportat la consumul de bauturi alcoolice, in locuinta, dupa parasirea locului accidentului, respectiv a unui pahar de vin de 250 ml amestecat cu cola, acesta nu poate justifica valoarea alcoolemiei de 0,40 gr/mie (ora 1,20) , destul de ridicata, ceea ce indica imprejurarea ca inculpatul a ingerat bauturi alcoolice si anterior producerii evenimentului rutier, acesta fiind motivul pentru care a parasit locul faptei.
Nu in ultimul rand, inculpatul a revenit la locul accidentului, dandu-si seama ca o parte din accesoriile autoturismului sau, constand in fragmente din material plastic din spoiler, au ramas pe carosabil, fiind identificate de organele de politie, astfel ca depistarea sa era doar o chestiune de timp. Raportul tehnico-stiintific nr. 378164 din 20 aprilie 2010 intocmit de catre IPJ CLUJ-Serviciul Criminalistic atesta ca bucatile de metal de culoare rosie, gasite la fata locului, provin de la  autovehiculul condus de recurent in acea seara.
Prezenta inculpatului la locul faptei si implicarea sa in evenimentul rutier, este demonstrata si prin procesul-verbal incheiat la 3 mai 2010 de catre Biroul Rutier- Politia municipiului Cluj cat si de inregistrarile camerelor de supraveghere amplasate in incinta complexului Polus din 10 aprilie 2010, in intervalul 22-22.30 din care rezulta "ca la ora 22.18 se observa un autoturism de culoare rosie care ruleaza inspre localitatea Floresti, singurul care avea aceasta nuanta, dupa care nu a mai fost sesizata prezenta nici unui autovehicul timp de aproximativ 20 secunde".
Corespunde realitatii ca in speta a fost intocmit un raport de expertiza tehnica judiciara, avand ca obiectiv clarificarea modului in care s-a putut realiza uciderea victimei, proba care insa va fi inlaturata de catre Curte, ca nefiind concludenta, pertinenta si utila cauzei, intrucat a fost realizata de abia la data de 28 februarie 2011, in timp ce accidentul a avut loc la 10 aprilie 2010, iar in intervalul de timp de la producerea evenimentului rutier si pana la intocmirea probei stiintifice, autoturismul a fost utilizat de catre inculpat.
Astfel, s-a dovedit fara putinta de tagada ca, in seara zilei de 10 aprilie 2010, in jurul orei 22.00, inculpatul, care conducea autovehiculul BMW 318I, de culoare rosie, cu nr. de inmatriculare _ pe Calea Floresti din Cluj-Napoca spre localitatea Floresti a trecut peste corpul victimei M.D. care a fost proiectat in fata autovehiculului sau, ca urmare a coliziunii victimei cu autovehiculul condus de catre martorul F.F., dupa care recurentul si-a continuat deplasarea pana la domiciliu, desi si-a dat seama ca a fost implicat intr-un eveniment rutier, parasind locul faptei fara incuviintarea organelor de politie, consumand apoi bauturi alcoolice.
Sintetizand si coroborand probele testimoniale si stiintifice administrate in dosar, Curtea va retine vinovatia inculpatului G.F.A. in producerea infractiunilor vizate de art. 89 si art. 90 din OUG nr. 195/2002, solutia primei instante fiind judicioasa si temeinica sub acest aspect, neimpunandu-se achitarea, deoarece evidenta identitatii dintre autorul evenimentului rutier si persoana inculpatului este indubitabila, latura subiectiva a infractiunilor, sub forma intentiei, fiind dovedita.
Cat priveste al doilea motiv de recurs, vizand netemeinicia sanctiunii aplicate si a modului de executare a acesteia, se remarca urmatoarele:
Curtea constata ca Judecatoria a respectat toate regulile ce caracterizeaza stabilirea pedepsei, atat in ceea ce priveste cuantumul, cat si modalitatea de executare, in sensul unei evaluari concrete a criteriilor statuate de legiuitor in dispozitiile art.72 din Codul penal, evidentiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstantelor reale efective, dar si a circumstantelor personale ale inculpatului, nu numai a celor legate de comportamentul procesual, cat si a celor care vizeaza strict persoana acestuia, aprecierea, fiind facuta fara o preeminenta a vreunuia din criteriile aratate, precum si consecintele pedepsei si a modalitatii de executare neprivative de libertate, prin prisma functiilor unei asemenea sanctiuni.
Curtea, in baza propriei analize, fata de critica formulata in sensul reducerii cuantumului pedepsei considera ca nu se impune a se da curs celor sustinute, deoarece nu s-ar putea da eficienta intr-un mod prioritar circumstantelor personale, in raport cu celelalte, fata de regula examinarii plurale a criteriilor ce caracterizeaza individualizarea judiciara a pedepselor.
Instanta de recurs considera ca pedeapsa rezultanta de 2 ani si 3 luni inchisoare, in privinta careia s-a dispus suspendarea sub supraveghere conform art.86/1 C.pen., reprezinta o pedeapsa proportionala, atat cu gravitatea efectiva a faptelor comise de recurent, concretizate prin modul in care acesta a actionat, prin incalcarea normelor ce reglementeaza siguranta circulatiei pe drumurile publice si care au avut drept efect pierderea vietii victimei M.D.. Urmarile accidentului reliefeaza periculozitatea excesiva a modului de operare al recurentului, cat si profilul socio-moral si de personalitate a acestuia, a carui atitudine in societate si procesuala in cauza, este partial negativa, incercand sa plaseze vinovatia asupra altor persoane.
Calitatea de jandarm, de persoana angajata in randul fortelor de ordine, avuta de recurent la data savarsirii infractiunilor ii impunea acestuia o conduita diligenta, care sa fie indreptata atat spre respectarea normelor de conduita in traficul rutier, in special, precum si a tuturor dispozitiilor legale, obligatie ce incumba de altfel cetatenilor tarii.
Fata de modul de savarsire a faptelor, de calitatea avuta de inculpat, cuantumul sanctiunii rezultante de 2 ani si 3 luni inchisoare, asigura realizarea concreta a scopurilor pedepsei, iar individualizarea sa, prin suspendare sub supraveghere, va contribui la o reinsertie sociala reala a acestuia, tinand cont de varsta tanara de 30 de ani, lipsa antecedentelor penale si de imprejurarea ca este incadrat in munca la Gruparea Mobila de Jandarmi Cluj.
 Cuantumul sanctiunii nu se impune a fi redus si nici a se aplica art. 81 Cod penal, fata de gravitatea faptelor comise, consecintele acestora, rezonanta in comunitate si a reactiei pe care societatea prin organele judiciare trebuie sa o aiba, fata de savarsirea unor asemenea infractiuni, asa incat nu este incident cazul de casare invocat, respectiv art.385/9 pct.14 C.pr.pen.
Asa fiind, recursul inculpatului se va respinge ca nefondat, in baza art. 38515pct.1 lit.b impotriva sentintei penale nr. 655 din 24 mai 2011 a Judecatoriei Cluj Napoca. (Judecator Delia Purice)