Desemnare lichidator judiciar de catre creditorul majoritar. Admisibilitatea emiterii celei de-a doua decizii de desemnare, urmare a anularii primei decizii pentru motive de nelegalitate. - art. 19 si 22 din Legea nr. 85/ 2006

SECTIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

Materie: Recurs litigii cu profesionisti.

Desemnare lichidator judiciar de catre creditorul majoritar. Admisibilitatea emiterii celei de-a doua decizii de desemnare, urmare a anularii primei decizii pentru motive de nelegalitate.
- art. 19 si 22 din Legea nr. 85/ 2006

Decizia nr. 180/ C/ 6. 05. 2014 a Sectiei a II -a civila, de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Oradea.
Dosar 7681/ 111/ 2009/ a6

Prin sentinta nr. 2530/F/2014 Tribunalul Bihor a respins ca nefondata contestatia formulata de creditorul S.M..
A fost numit in calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C. M.S. S.R.L. practicianul in insolventa C.I.T. SPRL care va indeplini atributiile stabilite de art. 25 din Legea nr. 85/2006.
S-a dispus incetarea atributiilor din calitatea de lichidator judiciar al debitorului S.C. M.S. S.R.L. a practicianului in insolventa E. IPURL.
Analizand actele si lucrarile dosarului judecatorul sindic a retinut in fapt ca la data de 24 ianuarie 2014 creditorul B.I.R.S. Sucursala Bucuresti prin Agentia Oradea a publicat in Buletinul Procedurilor de Insolventa nr. 1551 decizia de desemnare in calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C. M.S. S.R.L. a practicianului in insolventa C.I.T. SPRL in locul E. IPURL. Anterior creditorul a publicat o alta decizie prin care a fost desemnat un alt practician in insolventa, decizie anulata prin sentinta comerciala nr. 4119/F/11.12.2013 ramasa irevocabila prin respingerea recursului de catre Curtea de Apel Oradea.
Referitor la confirmarea sau infirmarea deciziei luate retine, dupa cum s-a aratat in considerentele hotararii amintite, lichidatorul judiciar desemnat provizoriu isi pastreaza aceasta calitate pana in momentul in care judecatorul sindic, in baza hotararii luate de creditori in adunarea generala sau de creditorul care detine peste 50 % din cuantumul creantelor, confirma administratorul judiciar (art. 11 lit. d din Legea nr. 85/2006 ).
Stabilirea distincta a celor doua calitati conduce la concluzia ca cele doua momente pot fi separate in timp mai mult sau mai putin in functie de realizarea conditiei prealabile impuse de ultimul text legal amintit - hotararea creditorilor sau a creditorului majoritar. Nici o dispozitie legala nu interzice ca respectiva confirmare sa intervina intr-un stadiu avansat al procedurii atata timp cat judecatorului sindic nu ii este prezentata hotararea respectiva.
In absenta unei convocari a adunarii creditorilor in care sa fie pusa in discutie in mod expres confirmarea lichidatorului judiciar sau a unei hotarari a creditorilor nimic nu exclude ca pana la inchiderea procedurii insolventei sa nu se realizeze confirmarea lichidatorului judiciar desemnat initial, acesta pastrandu-si calitatea de lichidator judiciar provizoriu. Tocmai de aceea, sub acest aspect apararile invocate de catre creditor nu pot fi primite.
Concluzia se impune si prin raportare la dispozitiile art. 22 din Legea nr. 85/2006 care instituie sanctiunile ce pot fi aplicate lichidatorului judiciar. Admiterea unei cereri de inlocuire a acestuia presupune potrivit prevederilor alineatului 2 retinerea unor motive temeinice. Analiza facuta de judecatorul sindic cu acest prilej priveste neindoielnic modul de exercitare a atributiilor stabilite in sarcina lichidatorului judiciar si nu indeplinirea unei simple conditii ce vizeaza vointa colectiva a creditorilor sau cea individuala a creditorului majoritar. Ipotezele diferite avute in vedere de legiuitor impune si aplicarea unor solutii diferite, nefiind posibila justificarea deciziei de infirmare a lichidatorului judiciar pe dispozitiile art. 22 din Legea nr. 85/2006.
In plus, nu trebuie omis ca in conceptia legiuitorului decizia creditorului majoritar nu se impune a fi motivata, ea putand fi luata ad nutuum. Singura conditie formala impusa este publicarea in Buletinul Procedurilor de Insolventa pentru a o face opozabila celorlalti creditori care au posibilitatea de a o ataca exclusiv prin prisma unor motive de nelegalitate. Stadiul procedurii si motivele reale care au stat la baza luarii decizie scapa controlului exercitat de catre judecatorul sindic.
Faptul ca initial acelasi practician in insolventa a fost confirmat ca si administrator judiciar nu poate inlatura aplicabilitatea prevederilor legale amintite atata timp cat de lege lata confirmarea tacita nu este prevazuta. Tocmai de aceea, nici aceste motive nu pot fi primite.
Pe de alta parte, nu trebuie omis ca anularea oricarui act de procedura, indiferent ca el emana de la parte sau de la instanta de judecata, impune refacerea lui (art. 106 alin. 2 Vechiul Cod de procedura civila). Refacerea poate surveni atata timp cat o dispozitie expresa a legii nu impiedica efectuarea lui, interdictia impunandu-se a fi expres stabilita.
Examinarea in ansamblu a dispozitiilor Legii nr. 85/2006 nu permit retinerea unei atari interdictii, existand posibilitatea ca un creditor majoritar sa emita o decizie in conditiile art. 19 alin. 2 1 din Legea nr. 85/2006 atata timp cat nu a fost confirmat in mod definitiv lichidatorul judiciar desemnat provizoriu de catre judecatorul sindic.
Fata de toate acestea, s-a respins ca nefondata contestatia, s-a numit in calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C. M.S. S.R.L practicianul in insolventa C.I.T. SPRL si s-a dispus incetarea atributiilor din calitatea de lichidator judiciar al debitorului a practicianului in insolventa E. IPURL.
Impotriva acestei sentinte, a formulat recurs, creditorul S.M., solicitand modificarea ei in sensul admiterii contestatiei formulate de el, cu consecinta anularii deciziei creditoarei B.I.R.S.I.V.d.M. - Sucursala Bucuresti, Agentia Oradea.
In motivarea recursului, creditorul arata ca in opinia sa dispozitiile art.19 alin.2 din Legea nr. 85/2006 nu pot fi interpretate in sensul acordarii posibilitatii creditorului majoritar sa decida in orice etapa a procedurii, inlocuirea lichidatorului judiciar.
Apreciaza ca singura situatie in care in aceasta etapa a procedurii, se poate gasi, este doar cea prevazuta de art.22 alin.2 din Legea nr. 85/2006, cand judecatorul sindic, din oficiu sau la cererea Comitetului Creditorilor, il poate inlocui pe administratorul/lichidatorul judiciar.
Literatura de specialitate sustine teza ca motivele temeinice invocate pentru inlocuire trebuie sa vizeze grave incalcari de catre lichidatorul judiciar a atributiilor sale si nu motive subiective, cum este cazul in speta, unde decizia creditorului este expresia abuzului de majoritate in detrimentul interesului colectiv al creditorilor.
Recurentul mai invedereaza faptul ca instanta de fond, in mod eronat a omis sa se pronunte pe exceptia inadmisibilitatii invocata de lichidatorul judiciar la termenul din 26.02.2014, unita cu fondul, cu privire la care reitereaza sustinerile ce fac parte integranta din Incheierea de sedinta din 26.02.2014, solicitand admiterea exceptiei inadmisibilitatii publicarii celei de-a doua decizii de inlocuire, intrucat art.19 din Legea nr. 85/2006 ofera posibilitatea creditorului care detine cel putin 50% din valoarea creantelor sa decida desemnarea unui administrator sau lichidator ori sa confirme administratorul/ lichidatorul judiciar provizoriu.
Faptul ca, initial, acelasi creditor B.I.R.S. a publicat, in baza art.19 alin.2 din Legea nr. 85/2006 o decizie de desemnare a unui alt lichidator judiciar, decizie anulata pe motiv de nelegalitate de catre judecatorul sindic, demonstreaza ca in spiritul art.19, B.I.R.S. a uzat de acest drept legal si ca revenind asupra aceluiasi aspect, ar reatribui caracter provizoriu unui lichidator, care este provizoriu pana la numirea altuia sau pana la solutionarea contestatiilor depuse la o asemenea decizie de inlocuire.
In aceasta faza procesuala, apreciaza ca nu se afla in prezenta unui lichidator provizoriu, nu mai poate fi pusa in discutie o noua decizie de inlocuire a lichidatorului judiciar in temeiul art.19 alin.2 din Legea nr. 85/2006, decat abuzand de dreptul conferit de lege creditorului majoritar.
Pe fondul cauzei arata ca din conduita creditorului nu rezulta decat intentia evidenta de sicana la adresa lichidatorului judiciar, care nu isi poate desfasura nici o activitate pentru derularea procedurii, intrucat vor aparea astfel de decizii de inlocuire, ignorandu-se interesul concursual al creditorilor.
Daca initial, au solicitat inlocuirea cu un reprezentant - practician in insolventa si avocat al creditorului, fara a tine cont de vreo incompatibilitate, este evident interesul acestora in prezenta cauza de influentare a procedurii dupa propriile interese.
Intimata creditoare B.I.R.S. - I. Sucursala Bucuresti, prin intampinarea depusa la dosar a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea ca detine peste 50% din valoarea totala a creantelor si ca din februarie 2012 cand s-a deschis procedura falimentului impotriva debitoarei, nu s-a convocat nici o Adunare a creditorilor avand ca punct pe ordinea de zi, confirmarea lichidatorului judiciar, situatie in care decizia de desemnare a lichidatorului judiciar este legala, aducandu-se critici doar in ce priveste oportunitatea luarii deciziei, aspecte ce nu pot fi analizate potrivit art.19 alin.2 indice 1, iar dispozitiile art.22 din Legea nr. 85/2006 nu sunt aplicabile in speta.
Verificand sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs invocate si din oficiu, conform art. 304 raportat la art.204 ind.1 si 306 Cod procedura civila pe baza actelor si lucrarilor dosarului s-a constatat ca aceasta este temeinica si legala.
Sustinerea recurentului, in sensul ca dispozitiile art.19 alin.2 din Legea nr. 85/2006 nu pot fi interpretate in sensul acordarii posibilitatii creditorului majoritar sa decida in orice etapa a procedurii, inlocuirea lichidatorului judiciar, nu a fost primita, legea neprevazand o astfel de interdictie, daca lichidatorul judiciar provizoriu cum este cazul in speta, nu a fost confirmat, situatie in care nu sunt incidente prev.art.22 din Legea nr. 85/2006, cum gresit apreciaza recurentul.
Referitor la inadmisibilitatea emiterii unei alte decizii de desemnare a lichidatorului judiciar de catre creditorul majoritar in situatia in care o decizie similara i-a fost anulata pentru motive de nelegalitate de catre judecatorul sindic, din considerentele hotararii a rezultat ca instanta s-a pronuntat asupra acestei exceptii, motivand corect ca nu poate fi acceptata, de vreme ce Legea nr. 85/2006 art.19 alin.21 da posibilitate creditorului majoritar sa emita o astfel de decizie pana la confirmarea definitiva a lichidatorului judiciar provizoriu. Dimpotriva, din continutul art.19 alin.21 rezulta ca judecatorul sindic are obligatia sa solicite creditorului majoritar desemnarea altui lichidator judiciar, in conditiile in care a anulat prima decizie de desemnare pentru motive de nelegalitate, nefiind vorba de un abuz de drept cum gresit sustine recurentul.
Neintemeiata si lipsita de orice suport legal si probator este si sustinerea recurentului in sensul ca creditorul majoritar prin conduita sa intentioneaza sa-l sicaneze pe lichidatorul judiciar provizoriu si sa influenteze procedura dupa propriile interese, considerente pentru care a fost inlaturata.
Fata de toate aceste considerente, in baza art.312 raportat la art.316 Cod procedura civila curtea a respins ca nefondat recursul declarat de creditor, toate motivele invocate fiind neintemeiate.