PROCEDURA INSOLVENTEI. Recurs. Contestatie impotriva hotararii adunarii creditorilor. Calculul cvorumului si al majoritatii creantelor facut de administratorul judiciar, raportat la un tabel definitiv rectificat, intocmit si neafisat la usa instantei. Con

PROCEDURA INSOLVENTEI. Recurs. Contestatie impotriva hotararii adunarii creditorilor. Calculul cvorumului si al majoritatii creantelor facut de administratorul judiciar, raportat la un tabel definitiv rectificat, intocmit si neafisat la usa instantei. Conflict de interese in care se afla unul dintre creditori fata de punctele inscrise pe ordinea de zi. Nelegalitatea votului prin telefon. 

- art. 15 alin. 2 din Legea nr. 85/ 2006
- art. 107 alin. 4, art. 72 alin. 3 si art. 74 din Legea nr. 85/ 2006
- art. 17 alin. 5 din Legea nr. 85/ 2006

Decizia nr. 59/C/2015-R din 31.03.2015 a Curtii de Apel Oradea
Dosar nr. 5612/111/C/2008/a7 - R

Prin Sentinta nr.1581/F din 29 octombrie 2014 Tribunalul B. a respins ca nefondate contestatiile formulate de creditorii S.C. N. S.R.L. si C. P. (G.) Ltd. prin mandatar S.C. C. R. C. S.R.L. Bucuresti.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, judecatorul sindic a retinut urmatoarele:
La data de 17 iunie 2014 a avut loc adunarea generala a creditorilor debitorului SC M. SRL in cadrul careia au fost puse in discutie cele sase puncte din ordinea de zi publicata la data de 10 iunie 2014 in Buletinul Procedurilor de Insolventa nr. 10988. Cei doi creditori contestatori au votat impotriva inscrise la punctul 2, creditorul C. P. (G.) Ltd. prin mandatar S.C. C. R.C. S.R.L. fiind considerat ca detine o creanta in cuantum de 1.643.511,9 lei.
Potrivit art. 14 alin. 7 din Legea nr. 85/2006 hotararea adunarii creditorilor poate fi desfiintata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate la cererea creditorilor care au votat impotriva luarii masurii respective si au facut sa se consemneze aceasta in procesul - verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor indreptatiti sa participe la procedura insolventei care au lipsit de la sedinta adunarii creditorilor. Creditorii contestatori au votat impotriva masurii referitoare la inchirierea imobilului catre creditorul A. M., astfel incat au legitimitatea procesuala de a formula contestatie, impunandu-se examinarea legalitatii motivelor invocate.
In acest sens judecatorul sindic a retinut  ca la data de 21.10.2009 lichidatorul judiciar RVA I. S. S.P.R.L. a depus un tabel definitiv de creante in care creditorul C. E. B. Romania S.A. a fost inscris cu suma de 2.614.231,735 lei, creditorii U. cu suma de 160.000 lei (creanta admisa provizoriu, nescadenta si sub conditie), iar creditorul B. C. cu suma de 115.000 euro. Ulterior, la data de 22 februarie 2013 a fost depus un alt tabel definitiv de creante in care creditorul C. P. (G.) Ltd. prin mandatar S.C. C. R.C.  S.R.L. apare inscris cu suma de 1.643.511, 90 lei, creditorii U. cu suma de 160.000 lei, iar creditorul B. C. cu suma de 448.477 lei.
Odata cu depunerea acestui tabel (ce nu a fost afisat la usa instantei neexistand vreo dovada in acest sens) a fost intocmit de catre lichidatorul judiciar C. V. A. SPRL un raport de activitate in care explica motivele care au stat la baza intocmirii acestuia.
Fiind acte distincte intocmite in cadrul procedurii insolventei ce exprima rezultatul analizei efectuate in diverse stadii de catre lichidatorul judiciar, ele pot fi contestate de catre persoanele pretins a fi vatamate in conditiile stabilite de lege (art. 21 alin. 3 sau 75 din Legea nr. 85/2006). Neexercitarea caii de atac impiedica judecatorul sindic sa retina o alta stare de fapt incadrata juridic decat cea care rezulta din continutul lor. Atata timp cat creditorii interesati nu au contestat cel de-al doilea tabel definitiv si raportul care a stat la baza depunerii lui se presupune pana la proba contrarie (ce nu poate fi facuta in cadrul procedurii de contestare a hotararii adunarii creditorilor) ca reflecta realitatea juridica din dosar.
Admiterea solutiei contrare ar duce la inlaturarea cailor expres prevazute de lege pentru contestarea actelor si masurilor intreprinse in cadrul procedurii insolventei si a efectelor pe care le atrage depasirea termenelor de decadere stabilite de lege.
Asa fiind, judecatorul sindic a considerat ca din moment ce nu au fost contestate in conditiile art. 21 alin. 3 sau 75 din Legea nr. 85/2006 cele doua acte de procedura intocmite de lichidatorul judiciar C. V. A. S.P.R.L., legalitatea lor nu poate fi pusa in discutie in mod indirect in cadrul contestatiei impotriva hotararii adunarii creditorilor. Faptul ca acest tabel definitiv de creante nu a fost afisat nu are nici o relevanta intrucat acesta reflecta masurile luate prin raportul de activitate. Mai mult, din moment ce de lege lata nu poate exista decat un singur tabel definitiv de creanta, masura afisarii il poate viza numai pe acesta, astfel incat cel de-al doilea tabel, chiar intitulat definitiv, reprezinta in fapt o reactualizare ca urmare a verificarilor efectuate de catre lichidatorul judiciar.
In plus, nu trebuie omis ca analiza facuta de lichidatorul judiciar in ceea ce priveste creanta creditorului C. P. (G.) Ltd. prin mandatar S.C. C. R.C.  S.R.L. a vizat numai consolidarea acesteia in moneda nationala, operatiune ce a fost facuta si cu privire la creanta pretinsa de creditorul B. N. Tocmai de aceea, considera ca in mod corect lichidatorul judiciar C. V. A. S.P.R.L. a avut in vedere sumele reflectate in tabelul definitiv intocmit de el.
Referitor la indreptatirea creditorilor U. T. M., U. L. D. si B. N. de a vota in cadrul adunarii creditorilor retine ca in tabelul definitiv intocmit de lichidatorul judiciar C. V. A. S.P.R.L. creantele detinute de acestia nu mai apar ca fiind afectate de vreo modalitate. Limitarea dreptului de vot putea interveni numai in masura in care creanta acestora ar fi fost afectata de o conditie suspensiva, art. 64 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 prevazand in mod expres ca titularii acestor creante nu pot vota.
Extinderea interdictiei si la alte ipoteze (creantele admise provizoriu) duce la incalcarea principiului potrivit catre exceptiile sunt de stricta interpretare si aplicare, creditorul C. P. (G.) Ltd. prin mandatar S.C. C. R.C.  S.R.L. facand confuzie intre conditia suspensiva ca modalitate a actului juridic si inscrierea provizorie a creantelor in temeiul art. 73 alin. 3 teza finala din Legea nr. 85/2006 care are in vedere necesitatea administrarii unui probatoriu mai amplu pentru stabilirea certitudinii creantei.
Trecerea unui interval mare de timp intre intocmirea celor doua tabele definitive nu exclude posibilitatea ca respectiva conditie suspensiva sa se fi implinit, astfel incat in prezent creanta creditorilor U. T. M. si U. L. D. sa nu mai fie afectata de nici o modalitate a actului juridic. De altfel, inscrierea sa in acest fel si necontestarea tabelului definitiv intocmit de lichidatorul judiciar C. V. A. S.P.R.L. prin prisma celor aratate anterior face imposibila retinerea unei concluzii contrare.
Legitimarea creditorului U. T. M. de a vota si pentru creditorul U. L. D. trebuie raportata la faptul ca in tabelul definitiv de creante nu s-a specificat in mod distinct cuantumul sumei detinute de fiecare, astfel incat se poate considera ca opereaza solidaritatea activa. O asemenea calificare atrage incidenta prevederilor art. 1436 alin. 1 Cod civil potrivit caruia creditorii solidari sunt prezumati a-si fi incredintat reciproc puterea de a actiona pentru gestionarea si satisfacerea interesului lor comun.
Prezumtia legala relativa stabilita de Codul civil face inaplicabila dispozitia art. 14 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 la care face trimitere creditorul C. P. (G.) Ltd. prin mandatar S.C. C. R.C.  S.R.L. intrucat existenta mandatului e presupusa de lege. Ca atare, nici sub acest aspect contestatia nu este intemeiata.
Referitor la votul exprimat de creditorul A. M. judecatorul sindic a retinut ca acesta a votat atat in nume propriu, cat si pentru creditorii S.C. A. S.R.L. si S.C. W. P. S.R.L. Pentru a-si justifica calitatea de reprezentat al celor din urma a depus doua imputerniciri emise de catre lichidatorul judiciar G. M. R. SPRL.
Potrivit art. 107 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 85/2006 prin sentinta de deschidere a procedurii falimentului judecatorul sindic dispune, inter alia, ridicarea dreptului de administrare al debitorului, astfel incat de la acest moment singurul indreptatit sa reprezinte debitorul este lichidatorul judiciar. Absenta unei hotarari prealabile a comitetului creditorilor sau a adunarii generale a celor doi creditori nu poate afecta valabilitatea votului exprimat intrucat ar fi lezate, eventual, drepturile creditorilor in cadrul procedurii desfasurate fata de acestia.
Examinarea prevederilor art. 25 din Legea nr. 85/2006 conduce la concluzia ca exigenta suplimentara impusa de legiuitor a vizat asigurarea in integralitatea lui a principiului maximizarii averii debitorului intrucat recurgerea la auxiliari de catre lichidatorul judiciar implica alocarea unor sume de bani pentru remunerarea acestora. Diminuarea fondurilor banesti existente in contul unic de insolventa afecteaza in mod direct si exclusiv creditorii din cadrul procedurii desfasurate fata de debitorii respectivi si nu creditorii dintr-o procedura in care debitorul are la randul sau calitatea de creditor.
Faptul ca in cuprinsul imputernicirii nu se indica modalitatea in care trebuie sa se voteze nu are nici o relevanta intrucat art. 14 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 impune exigenta unei procuri autentice si speciale numai in cazul reprezentarii creditorilor persoane fizice din moment ce teza finala face trimitere expresa la delegati semnata de conducatorul unitatii. Or, deschiderea procedurii falimentului face ca sintagma "conducatorul unitatii" sa fie interpretata in sensul ca vizeaza lichidatorul judiciar, singurul abilitat in puterea legii sa reprezinte societatea in raporturile cu tertii.
In masura in care legiuitorul ar fi dorit ca imputernicirea sa fie una speciala ar fi inserat in mod expres aceasta conditie si in cazul persoanelor juridice. Tocmai de aceea, impunerea unei conditii suplimentare de forma sau de fond (existenta unei desemnari anterioare din partea comitetului creditorilor sau a adunarii creditorilor) reprezinta o adaugare la lege ce nu poate fi retinuta.
Posibilitatea creditorului A. M. de a participa la exercitarea votului impune retinerea cu titlu prealabil a faptului ca dreptul de vot reprezinta un instrument legal pus la dispozitia creditorilor in cadrul procedurii insolventei prin intermediul caruia decid modalitatea concreta de derulare a procedurii in limitele stabilite de dispozitiile imperative ale Legii nr. 85/2006. Inlaturarea sau limitarea lui nu poate avea loc decat in cazurile expres si limitativ prevazute de lege, nefiind posibila extinderea sa dincolo de prevederea legala.
Asa fiind, judecatorul sindic a retinut ca art. 17 alin. 5 stabileste ca daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se va abtine de la vot. Chiar daca norma vizeaza exclusiv votul in cadrul comitetului creditorilor, ratiunea avuta in vedere de legiuitor subzista si in cazul adunarii generale a creditorilor (ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet).
Obligatia de abtinere a fost instituita de legiuitor pornind de la caracterul procedurii insolventei : colectiv si concursual, ea urmarind evitarea posibilitatii pentru un creditor de a deturna scopul acesteia in interesul sau personal. Tocmai de aceea, imposibilitatea exercitarii dreptului de vot intr-o chestiune ce interfereaza cu interesul personal al creditorului nu opereaza automat si neconditionat, ci numai in masura in care s-ar afla in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura.
Interesul concursual al creditorilor nu poate fi stabilit decat prin raportare la prevederile art. 2 din Legea nr. 85/2006 care defineste scopul acesteia ca fiind instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa. Realizarea lui nu se poate face decat prin obtinerea unor sume de bani cat mai mari din valorificarea activelor detinute de catre debitor.
Comparand cele doua oferte prezentate de lichidatorul judiciar este neindoielnic ca cea a creditorului A. M. este net superioara celei depuse de catre S.C. A. S.R.L. Oferirea unei sume mai mari de bani nu poate fi considerata ca fiind contrara interesului colectiv al creditorilor intrucat in mod firesc participarea lor la procedura insolventei nu poate avea ca scop decat indestularea intr-o masura cat mai mare a propriei creante.
Optiunea pentru oferta prezentata de catre S.C. A. S.R.L. reprezinta neindoielnic o chestiune de oportunitate ce nu poate fi cenzurata de catre judecatorul sindic, insa votul exprimat de catre creditorul A. M. nu poate contraveni interesului concursual al creditorilor din moment ce duce la alegerea unei oferte ce maximizeaza averea debitorului. Tocmai de aceea, considera ca acest motiv nu poate fi primit.
Faptul ca respectivul creditor are si calitatea de avocat nu atrage eo ipso incidenta prevederilor art. 15 lit. c) din Legea nr. 51/1995 intrucat aceasta dispozitie interzice exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert. Simpla inchiriere a imobilului H. C. nu echivaleaza cu exercitarea de fapte materiale de comert, destinatia data de acesta imobilului in temeiul dreptului de folosinta aprobat de creditori majoritari in favoarea sa nefiind prohibita de textul amintit.
Referitor la modul in care a fost stabilita ordinea de zi judecatorul sindic a retinut ca existenta a doua propuneri de inchiriere a imobilului nu atragea prin el insusi obligatia de a vota pentru una dintre acestea. Nimic nu impiedica creditorii sa respinga ambele propuneri, astfel incat considera ca nici sub acest aspect contestatiile nu sunt fondate.
Fata de toate acestea, judecatorul sindic a respins ca nefondate ambele contestatii. 
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, in termen legal, recurenta SC N. SRL, solicitand admiterea recursului, modificarea in tot a hotararii recurate in sensul admiterii contestatiei formulate cu consecinta anularii hotararii Adunarii Generale a Creditorilor SC M. SRL, intrunita la sediul administratorului judiciar, la data de 17.06.2014, orele 1400, ca nelegala.
In motivarea recursului, se arata ca se critica solutia instantei de fond sub aspectul modului de solutionare a exceptiei cu privire la interdictia prevazuta de art. 15 lit. c din Legea nr. 51/1995 a creditorului M. A., precum si obligatia aceluiasi creditor ca, atat in nume  propriu, cat si in reprezentarea altor creditori, de a se abtine de la vot, avand in vedere interesul propriu. Se apreciaza ca avand in vedere ca SC A. SRL desfasoara activitate specifica in locatia in litigiu, intretinand si chiar marind vadul comercial, chiar si la o oferta de chirie mai mica este net favorabila interesului concursual al creditorilor fata de oferta creditorului A. M., mai mare ca si chirie, insa fara o dovada privind capacitatea mentinerii vadului comercial. Astfel, in mod gresit a concluzionat instanta ca in speta nu sunt incidente prevederile art. 17 alin. 5 din Legea insolventei, limitandu-se la a analiza matematic exclusiv valoarea chiriei.
Creditorul detinand si calitatea de avocat, devin incidente prevederile dispozitiile art. 15 lit. c) din Legea nr. 51/1995, care situeaza in sfera incompatibilitatilor exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert, motivat si de faptul ca, in speta, complexul H. C. este obiectul unei locatii de gestiune prin care asa zisul chirias desfasoara activitate comerciala. In plus, creditorul A. M. se afla in conflict de interese cu interesul concursual al celorlalti creditori.
Impotriva aceleiasi sentinte a declarat recurs, in termen legal, recurenta C. P. (G.) LTD prin mandatar SC C. R.C.  SRL, solicitand admiterea recursului, anularea sentintei ca nelegala si, in consecinta, admiterea contestatiei formulate de recurenta.
In motivarea recursului, recurenta a aratat ca in mod gresit a constatat instanta de fond ca neexercitarea caii de atac impotriva celui de-al doilea tabel definitiv reprezinta un impediment pentru anularea hotararii adunarii creditorilor din data de 17.06.2014. conform art. 3 pct. 19 din Legea nr. 85/2006, tabelul definitiv de creante este reprezentat de totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar, fara a mai fi necesara intocmirea unei variante actualizate a tabelului definitiv. Dar, in ipoteza in care se intocmeste un astfel de tabel, acesta este in mod imperios supus conditiilor de publicitate. Ori, cel de-al doilea tabel nu a fost afisat la usa instantei, neexistand vreo dovada in acest sens, astfel ca termenul de contestare a tabelului nu a inceput sa curga.
Pe de alta parte, necesitatea afisarii decurge si din dispozitiile art. 15 alin. 2 lit. d din Legea nr. 85/2006, ce stabileste modalitatea de calculare a valorii creantelor si a ponderii fiecarei creante prin raportare la tabelul definitiv consolidat, ulterior afisarii. Orice alte modalitati de luare in calcul a cvorumului fara respectarea prevederilor art. 15 alin. 2 lit. d din Legea nr. 85/2006 sunt nelegale si o hotarare a adunarii creditorilor luata in aceste conditii este nelegala.
Se mai sustine ca in mod gresit instanta de fond s-a pronuntat cu privire la posibilitatea creditorilor U. T. M. si U. L. D. de a vota in cadrul adunarii, precum si cu privire la posibilitatea de reprezentare conform legii. Astfel, in tabelul de creante nr. 912/07.10.2009, acesti creditori apr inscrisi cu mentiunea "creanta admisa provizoriu, nescadenta si sub conditie - garantata ipoteca", insa in tabelul intocmit de noul lichidator nu mai apare aceasta mentiune, fara a se face dovada ca aceasta creanta este sub conditie. Prin urmare, cei doi creditori nu au drept de vot in conditiile in care creanta acestora a fost inscrisa in singurul tabel definitiv afisat ca fiind o creanta sub conditie si inscrisa provizoriu.
Un alt motiv de recurs este reprezentat de faptul ca in mod gresit instanta de fond a apreciat ca A. M., in calitate de creditor, nu s-a aflat in conflict de interese, acesta trebuind sa se abtina de la votul asupra punctelor 2, 3 si 5 intrucat cu privire la aceste puncte avea un interes propriu, fiind cel care a depus contraoferta de inchiriere a imobilului. Instanta trebuia sa aiba in vedere dispozitiile art. 17 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 si art. 15 din Noul Cod civil, ce il obliga pe creditorul ce are un interes individual in conflict cu interesul concursual sa se abtina de la vot. Mai mult acest creditor, in calitate de reprezentant, si-a exprimat votul si pentru alti doi creditori aflati in faliment SC A. SRL si SC W. P. SRL, in conditiile in care lichidatorul judiciar al acestor creditori nu a trimis un vot scris,, punctual pentru ordinea de zi, ci doar a adat o imputernicire creditorului A. M. de reprezentare generala. Creditorii SC A. SRL si SC W. P. SRL nu au fost reprezentati legali, fiind incalcate  prevederile art. 23 din Legea nr. 85/2006 si ale Legii nr. 51/1995. nu s-a facut dovada unei aprobari a comitetului creditorilor pentru reprezentarea celor doua societati in faliment de catre o alta persoana decat lichidatorul. In plus, ele au fost reprezentate de creditorul A. M. in calitate de persoana fizica, si nu de avocat. Se mai arata ca oferta acestui creditor este facuta jocandi causa, deoarece are profesia de avocat, iar potrivit Legii nr. 51/1995 nu poate exercita fapte de comert.
Se contesta si modalitatea in care au fost supuse votului punctele 2 si 5 de pe ordinea de zi, lichidatorul judiciar intelegand ca exprimarea votului sa se faca impreuna fata de cele doua puncte de pe ordinea de zi, inducand creditorilor ideea ca trebuie sa voteze sau o oferta sau alta, reducandu-le posibilitatea de a nu vota nici una.
Votul celor trei creditori SC A. SRL si SC W. P. SRL si SC C. C. SRL a fost nelegal intrucat nu a avut la baza hotararea adunarii creditorilor acestor societati, care trebuia convocata pentru a decide cum vor vota, deoarece lichidatorul judiciar al acestora nu putea vota decat in baza mandatului dat de adunarea creditorilor.
Se mai sustine ca in mod gresit instanta de fond s-a pronuntat cu privire la posibilitatea creditorilor SC A. SRL si B. N. C. de a vota in cadrul adunarii creditorilor, nefacandu-se dovada ca SC A. SRL inscris cu creanta provizorie are drept de vot, fata de prevederile art. 64 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 raportat la art. 64 alin. 5 din acelasi act normativ, conform carora creantele sub conditie suspensiva la data deschiderii procedurii nu au drept de vot.
Cu privire la posibilitatea exprimarii votului prin telefon, se mentioneaza faptul ca Legea nr. 85/2006 nu permite votul prin telefon, iar prin votul scris trimis de SC C. SRL, conform adresei din 12.06.2014, nu se mentioneaza nimic. In cadrul sedintei, lichidatorul judiciar a contactat prin telefon reprezentanta SC C. C. SRL, aceasta precizand ca achieseaza la pozitia exprimata de creditorul A. M., desi Legea nr. 85/2006 nu reglementeaza posibilitatea votului prin telefon, lichidatorul judiciar trebuind a lua in considerare adresa nr. 17/17.06.2014 in care nu se preciza nimic, astfel ca trebuia sa nu consemneze vreun vot.
In drept, recurenta a invocat prevederile art. 12 din Legea nr. 85/2006, art. 299, art. 304 pct. 9 Cod de procedura civila.
Intimatul lichidator judiciar C. V. A. SPRL a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.
Examinand actele si lucrarile dosarului, sentinta recurata, prin prisma motivelor de recurs invocate, in temeiul art. 3041 Cod de procedura civila, Curtea a apreciat recursurile ca fiind intemeiate, din urmatoarele considerente:
Motivele de recurs comune, ale celor doi recurenti, privind luarea in considerare a  unui tabel definitiv rectificat ce nu a fost afisat la usa instantei sunt intemeiate, avand in vedere prevederile art. 15 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, potrivit caruia cu exceptia cazurilor in care legea cere o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor vor avea loc in prezenta titularilor de creante insumand cel putin 30% din valoarea totala a creantelor asupra averii debitorului, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul favorabil al titularilor majoritatii, prin valoare, a creantelor prezente.
    (2) Calculul valorii totale a creantelor prevazute la alin. (1) impotriva averii debitorului se va determina prin raportare la urmatoarele criterii:
    a) ulterior afisarii tabelului preliminar si pana la afisarea tabelului definitiv, valoarea creantelor verificate si acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar;
    b) ulterior afisarii tabelului definitiv si pana la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;
    c) ulterior confirmarii planului de reorganizare si pana la afisarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat;
    d) ulterior afisarii tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.
Fata de aceste prevederi legale, rezulta ca un calcul corect al valorii creantelor poate fi efectuat numai prin raportare la cuprinsul tabelului de creante afisat. Ori, in speta, lichidatorul judiciar a avut in vedere un tabel definitiv neafisat, si care este diferit de cel afisat, care contine rectificari ale tabelului afisat.
Astfel, la data de 10.12.2008, prin incheierea nr. 1xxx/F/2008, judecatorul sindic a admis cererea debitorul si a dispus deschiderea procedurii generale de insolve4nta a acestuia, numind administrator judiciar pe RVA O. I. S. SPRL.
Tabelul preliminar a  fost afisat la usa instantei la data de 25.03.2009 (fila 45 vol. III), din care rezulta ca U. T. M. si U. L. D. au fost inscrisi in tabel cu o creanta de 160.000 lei, cu mentiunea ca au o creanta admisa provizoriu, nescadenta si sub conditie, iar SC A. SRL are o creanta in valoare de 204.825,98 lei, si ea admisa provizoriu.
Tabelul definitiv a fost afisat la usa instantei la data de 07.10.2009 (fila 39 si 43 vol. IV), din care rezulta ca U. T. M. si U. L. D. au fost mentinuti inscrisi in tabel cu aceeasi creanta de 160.000 lei, cu aceeasi mentiune ca au o creanta admisa provizoriu, nescadenta si sub conditie, iar SC A. SRL a fost mentinut inscris cu aceeasi creanta in valoare de 204.825,98 lei, si ea admisa provizoriu.
Ulterior, la data de 24.10.2009, este depus la dosar planul de reorganizare, insa prin sentinta nr. 2214/F/11.11.2009, apreciind ca planul de reorganizare nu cuprinde toate elementele impuse de lege si ca nu este viabil, judecatorul sindic a dispus deschiderea procedurii falimentului, conditii in care lichidatorul judiciar avea obligatia de a intocmi tabelul suplimentar de creante, iar apoi tabelul definitiv consolidat.
In urma deschiderii procedurii generale a falimentului lichidatorul judiciar a intocmit o serie de rapoarte asupra fondurilor obtinute din lichidare si planuri de distribuire, care au fost afisate la usa instantei. Insa, din actele dosarului de insolventa, se constata ca nu s-a mai procedat la intocmirea celor doua tabele prevazute de lege.
Prin sentinta nr. 3208/F/27.12.2012, judecatorul sindic a dispus inlocuirea lichidatorului judiciar, fiind desemnat C. V. A. SPRL ca lichidator judiciar al debitoarei SC M. SRL.
Noul lichidator judiciar a depus la dosar, la data de 26.02.2013, un raport privind pe debitoare prin care a procedat la rectificarea tabelului definitiv de creante, prin care a constatat cesionarea unei creante a C. E. B. Romania SA catre C. P., in total suma de 1.643.511,90 lei, precum si rectificarea creantei creditorului B. N. C. in sensul mentionarii monedei creantei ca fiind lei, in loc de euro. O data cu acest raport s-a depus si un tabel definitiv, care insa nu a fost afisat la usa instantei.
In plus, acest tabel cuprinde si alte rectificari in sensul ca creantele detinute de U. T. M. si U. L. D. au fost inscrise drept creante garantate, fara mentiunea ca ar fi sub conditie.
La data de 17.06.2014, are loc adunarea creditorilor avand ca ordine de zi la pct. 2: supunerea spre aprobare a inchirierii imobilului H. C. la pretul de 40.000 lei pe an si supunerea spre aprobare a propunerii de acceptare ca intreaga contravaloare a chiriei pe anul 2013 pentru imobilul respectiv sa fie suma de 15.000 lei; pct. 3 evacuarea imobilului ocupat de A. SRL; pct. 5 supunerea la vot a ofertei de a folosi si administra imobilul debitoarei H. C. depusa de A. M. O. pentru suma de 60.000 lei anual.
Au participat si au votat creditorii U. T. M., pentru intreaga creanta detinuta impreuna cu U. L., A. M., P. G., B. N., SC A. SRL prin avocat A. M., SC W. P. SRL, prin avocat A. M. si SC N. SRL, prin avocat A. M. In urma supuneri la vot, lichidatorul judiciar a constatat ca adunarea creditorilor a hotarat aprobarea ofertei de a folosi si administra imobilul debitoarei H. C. depusa de A. M. O. pentru suma de 60.000 lei anual si evacuarea imobilului H. C. de catre A. SRL.
Avand in vedere prevederile legale ale art. 15 din Legea nr. 85/2006, Curtea a constatat ca pentru contabilizarea voturilor nu pot fi avute in vedere decat tabelele de creanta afisate, si nu orice tabel de creanta depus la dosar. In consecinta, in mod gresit s-a apreciat de catre judecatorul sindic faptul ca tabelul definitiv neafisat prezuma a reflecta realitatea juridica din dosar, pana la contestarea lui si efectuarea dovezii contrare.
Pe de alta parte, raportul lunar intocmit de lichidatorul judiciar, potrivit art. 21 din Legea nr. 85/2006, cuprinde numai descrierea modului in care lichidatorul judiciar si-a indeplinit atributiile, respectiv daca a verificat creantele si daca a intocmit sau nu tabelul de creante. Acesta, intr-adevar, nu necesita afisare la usa instantei, insa in cazul tabelului de creante, Legea nr. 85/2006 prevede expres obligativitatea afisarii lui la usa instantei, potrivit art. 107 alin. 4 si art. 72 alin. 3, respectiv art. 74 din Legea nr. 85/2006.
In consecinta, tabelul ce putea fi avut in vedere de catre lichidatorul judiciar la contabilizarea voturilor era doar ultimul tabel definitiv afisat, potrivit caruia creditorii U. T. M. si U. L. D. aveau o creanta sub conditie, si tot creanta sub conditie detinea si SC A. SRL. Prin urmare, in conditiile art. 64 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, acesti creditori nu erau indreptatiti a vota decat dupa indeplinirea conditiei. Faptul ca acea conditie suspensiva sub care au fost inscrisi in tabel s-ar fi indeplinit nu a fost dovedit in cauza, astfel ca instanta de recurs apreciaza ca votul lor nu putea fi luat in considerare.
S-a mai constatat ca Legea nr. 85/2006 nu cuprinde posibilitatea votului prin telefon, intrucat acesta nu intruneste toate conditiile legale pentru un vot prin corespondenta, prevazute la art. 14 alin. 4, respectiv nu poate cuprinde semnatura creditorului. Astfel, nu poate fi luat in considerare votul creditorului SC C. C. SRL aferent punctului 5 de pe ordinea de zi, fata de adresa inregistrata de lichidatorul judiciar sub nr. 17/17.06.2014, in care la pct. 5 apare ca ordine de zi "diverse", creditorul neexprimandu-si sub nici o forma votul cu privire la oferta de a folosi si administra imobilul debitoarei H. C. depusa de A. M. O. pentru suma de 60.000 lei anual. In plus, examinand votul prin corespondenta al creditorului SC C. C. SRL se constata ca acesta a votat pentru inchirierea imobilului H. C., tinandu-se cont de oferta cu pretul cel mai mic (pct. 2), pretul cel mai mic pentru inchiriere fiind de 40.000 lei, oferta depusa de SC A. SRL.
In consecinta, in mod neintemeiat, s-a consemnat in procesul verbal al adunarii creditorilor votul favorabil inchirierii imobilului debitoarei H. C. depusa de A. M. O. pentru suma de 60.000 lei anual.
Eliminand cei trei creditori - U. T. M., SC A. SRL si SC C. C. SRL, s-a constatat ca votul creditorilor pentru pct. 2,  3 si 5 de pe ordinea de zi nu a intrunit majoritatea, prin valoare, a creantelor prezente, printr-un calcul matematic rezultand ca  au votat pentru oferta creditorului A. M. si evacuarea imobilului ocupat de A. SRL un total de 802.666,72 lei, dintr-un total de creante prezente in valoare de 2.706.998,46 lei, avand in vedere valoarea creantei mentionate a fi primita prin cesiune de catre creditoarea SC C. P. (G.) LTD, conform raportului lichidatorului judiciar necontestat.
Curtea a apreciat ca intemeiat si motivul de recurs vizand existenta conflictului de interese in care s-a aflat creditorul A. M., intrucat acesta si-a votat propria oferta. S-a retinut ca, intr-adevar, Legea insolventei nu reglementeaza expres o atare situatie, astfel ca toti creditorii au, in principiu, aceleasi drepturi in cadrul procedurii. Plecand insa de la scopul legii insolventei, astfel cum este precizat la art.2 din lege, respectiv instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa, se poate afirma ca adunarea creditorilor este un organ deliberativ, colectiv, prin intermediul caruia actioneaza creditorii.
Problema care se pune este daca, in cazul unui creditor care trebuie sa isi exprime votul in adunarea creditorilor exista un conflict de interese cu interesul celorlalti creditori, acesta este sau nu obligat sa se abtina de la vot.
Legea insolventei prevede expres interdictia de a vota intr-o asemenea situatie doar pentru un membru al comitetului creditorilor, neexistand o dispozitie similara in cuprinsul textelor de lege  care reglementeaza adunarea creditorilor. Astfel, potrivit art.17 alin.5, “daca un  membru al comitetului creditorilor se afla, interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se va abtine de la vot."
In opinia instantei de recurs, aceste dispozitii sunt  pe deplin aplicabile  si hotararilor adunarii creditorilor, chiar in lipsa unei dispozitii exprese, in virtutea principiului identitatii de ratiune si al principiului a fortiori.
In acest sens, sunt de observat atributiile comitetului creditorilor, reglementate de art.17 alin.1, acestea limitandu-se in principiu la efectuarea unor analize, emiterea unor recomandari adunarii creditorilor, intocmirea unor rapoarte privind masurile luate de administratorul judiciar si efectele acestora si propunerea unor alte masuri, negocierea cu administratorul judiciar a conditiilor numirii acestuia  si emiterea unor recomandari in acest sens adunarii creditorilor. Pe langa aceste atributii legea reglementeaza si unele punctuale.
S-a observat astfel ca, daca legea reglementeaza obligatia abtinerii de la vot, in caz de conflict de interese intre unul dintre creditori - membru in comitetul creditorilor si interesul concursual al celorlalti creditori, in situatia in care atributiile comitetului creditorilor sunt mult mai limitate decat cele ale adunarii creditorilor, atunci cu atat mai mult interdictia va trebui sa opereze in cazul votului exprimat in adunarea creditorilor.
Altfel spus, daca legea prevede obligatia abtinerii de la vot in situatia in care votul exprimat de creditorul aflat in conflict de interese in cadrul comitetului creditorilor ar determina adoptarea unor masuri cu un impact mai redus decat cele ce pot fi adoptate in adunarea creditorilor, atunci cu atat mai mult ar trebui sa opereze aceeasi interdictie in cazul votului exprimat in adunarea creditorilor prin care se adopta  ori se infirma  anumite masuri de importanta majora asupra  derularii procedurii insolventei. Ratiunile  avute in vedere la adoptarea art.17 alin. 5 se regasesc si mai evident in cazul hotararilor adoptate in adunarea creditorilor, astfel ca, avand in vedere si argumentul de interpretare a fortiori, acest text  trebuie aplicat si in cazul adunarii creditorilor, cata vreme prin el se sanctioneaza un comportament vadit abuziv ce prejudiciaza grav interesele creditorilor participanti la procedura  concursuala a insolventei.
Raportat la aceste considerente, nu se poate retine rationamentul facut de judecatorul sindic in ce priveste inexistenta obligatiei de abtinere a creditorului A. M.. O oferta trebuie analizata nu doar din punctul de vedere al pretului, ci si al consecintelor ei economice, a viabilitatii, a oportunitatii, conditii ce pot fi apreciate numai de catre creditori, in acord cu interesul lor concursual. In acest context, Curtea a considerat ca exista, de plano, un conflict de interese in cazul creditorului ce se afla in situatia de a-si vota propria oferta. Ca si consecinta a constatarii conflictului de interese, Curtea a apreciat ca nici votul creditorului A. M. nu putea fi  luat in considerare.
Constatand neindeplinirea conditiilor prevazute la art. 15 alin. 1 si 2 din Legea nr. 85/2006, respectiv faptul ca decizia consemnata in procesul verbal al adunarii creditorilor din 17.06.2014 ora 14.00 nu intruneste votul favorabil al titularilor majoritatii, prin valoare, a creantelor prezente, Curtea a apreciat ca se impune anularea in parte a hotararii adunarii creditorilor debitoarei SC M. SRL din data de 17.06.2014, cu privire la cele hotarare la punctele 2,3 si 5 de pe ordinea de zi.
Fata de considerentele ce preced, Curtea a considerat ca nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs, invocate de creditoarea recurenta SC C. P. (G.) LTD.
Apreciind intemeiate motivele de recurs invocate prin cele doua recursuri formulate de SC N. SRL si SC C. P. (G.) LTD, prin mandatar SC C. R.C.  SRL, in temeiul art. 312 Cod de procedura civila, Curtea a admis recursurile declarate impotriva sentintei nr.1581/F din 29 octombrie 2014 pronuntata de Tribunalul B. pe care a modificat-o in totalitate in sensul ca a admis contestatiile formulate de creditorii recurenti si a procedat la anularea in parte a hotararii adunarii creditorilor debitoarei SC M. SRL din data de 17.06.2014, cu privire la cele hotarare la punctele 2, 3 si 5 de pe ordinea de zi.