Motivarea contestatiei pana la primul termen de judecata. Respingerea exceptiei nemotivarii in termen, in lipsa unor prevederi legale, cu privire la continutul si termenul de motivare a contestatiei in anulare. - art. 105 alin. 2 si 319 alin. 2 Cod de pr

SECTIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

Materie: Contestatie in anulare.

Motivarea contestatiei pana la primul termen de judecata. Respingerea exceptiei nemotivarii in termen, in lipsa unor prevederi legale, cu privire la continutul si termenul de motivare a contestatiei in anulare.
- art. 105 alin. 2 si 319 alin. 2 Cod de procedura civila

Decizia nr. 191/ C/ 15. 05. 2014 a Sectiei a II -a civila, de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Oradea.
Dosar 5376/111/2009/a1***

Prin Decizia nr. 30 din 30 ianuarie 2014 pronuntata in dosar nr. 5376/111/2009/a1*, Curtea de Apel Oradea a constatat nule recursurile declarate de recurentii contestatorii SC "M." SRL - prin administrator M.V.C. si T.M.M. in contradictoriu cu intimata debitoare SC "O. & L." SRL - prin lichidator judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENTA M. O. si intimatii creditori: SC"M. R. L. IFN"SA Bucuresti, SC "C.R.M." SRL Bucuresti, B. SA Bucuresti, B. L. IFN SA Bucuresti si intimatii parati: B. M. F., D. M. C., SC "A.M." SRL impotriva Sentintei nr.1991/F din 25 iunie 2013, pronuntata de Tribunalul Bihor, in dosar nr. 5376/111/2009/a1, pe care a mentinut-o in totul.
Pentru a pronunta astfel, examinand cu prioritate exceptia de nulitate a recursurilor invocata din oficiu de catre instanta, raportat la prevederile art. 137 alin. 1 Cod procedura civila, s-au retinut urmatoarele:
Prin sentinta recurata, judecatorul-sindic s-a pronuntat asupra contestatiilor formulate de contestatorii S.C. M. S.R.L. si T.M.M. impotriva procesului-verbal de licitatie din 10.04.2013 intocmit in cadrul procedurii de adjudecare a bunurilor apartinand societatii debitoare S.C. O. & L. S.R.L. Dosarul de insolventa in care s-a pronuntat aceasta hotarare se afla pe rolul instantei de judecata din anul 2009, cand a fost deschisa procedura de insolventa impotriva societatii debitoare.
Fata de aceasta situatie, raportat la prevederile art.8 alin. 1 si 2 din Legea 85/2006, art. 7 alin. 1 si 2 si art. 82 din Legea 76/2012, toate hotararile judecatoresti pronuntate in acest dosar vor fi susceptibile de recurs, iar modificarile aduse prevederilor art. 8 alin. 1 si 2 din Legea 85/2006 prin art. 59 pct. 2 din Legea 76/2012 (prin care s-a prevazut calea de atac a apelului impotriva hotararilor pronuntate de judecatorul-sindic) se vor aplica doar in dosarele in care cererea de deschidere a procedurii insolventei a fost formulata ulterior intrarii in vigoare a acestei legi.
Prin urmare, fata de prevederile art. 8 alin. 1 si 2 din Legea 85/2006 in forma existenta anterior modificarilor survenite prin Legea 76/2012, hotararea pronuntata de judecatorul-sindic era susceptibila de recurs in termen de 7 zile de la comunicare.
Acesta este si motivul pentru care, in baza art. 84 Cod procedura civila, instanta de recurs a calificat calea de atac declarata in cauza ca fiind recurs. Se va observa ca recurentii insisi au declarat in mod legal calea de atac a recursului, doar ca motivele caii de atac depuse separat au fost intitulate "motive de apel".
Prin urmare, analizand daca aceste motive au fost formulate si depuse in termen, fata de exceptia invocata din oficiu de instanta si precizarile aduse anterior, Curtea va avea in vedere ca, potrivit art. 302/1 alin. 1 lit. c) Cod procedura civila, cererea de recurs va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
De asemenea, potrivit art. 303 alin. 1 si 2 Cod procedura civila, recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs, iar termenul pentru depunerea motivelor se socoteste de la comunicarea hotararii, chiar daca recursul s-a facut mai inainte.
Chiar daca, in speta, recursul este exercitat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel, iar intr-o asemenea situatie, potrivit art. 3041 Cod procedura civila, recursul nu este limitat la motivele de casare prevazute de art. 304, instanta de recurs putand sa examineze hotararea atacata sub toate aspecte, aceasta nu inseamna ca cererea de recurs poate fi motivata pana la prima zi de infatisare, ci sunt incidente si in aceasta situatie prevederile art. 303 alin. 1 Cod procedura civila.
Raportat la aceste precizari, Curtea a observat ca ambelor recurente li s-a comunicat sentinta recurata la data de 14.08.2013, astfel ca, incepand cu aceasta data, recurentii aveau la dispozitie 7 zile pentru motivarea recursului declarat. Or, motivele de recurs au fost expediate prin posta de catre ambii recurenti Curtii de Apel Oradea doar la data de 20.09.2013, cu depasirea termenului legal imperativ de 7 zile, astfel ca sanctiunea care intervine in aceasta situatie este decaderea, potrivit art. 103 Cod procedura civila, cu consecinta constatarii nulitatii recursurilor, prevazuta expres de art. 306 alin. 1 Cod procedura civila.
Intr-adevar, in cuprinsul dispozitivul sentintei atacate se prevede ca hotararea este susceptibila de apel in 30 zile de la comunicare, in loc de recurs in 7 zile de la comunicare, cum este prevazut expres de lege, insa acest aspect nu face ca motivarea recursului peste termenul prevazut de lege sa fie considerata ca fiind cu respectarea prevederilor legale.
Exercitarea cailor de atac este guvernata de principiul legalitatii, potrivit caruia caile de atac sunt instituite de lege, fapt ce inseamna ca o hotarare judecatoreasca sa nu poata fi atacata pe alte cai decat cele prevazute de lege.
Deoarece calea de atac si termenul in care aceasta se declara sunt date de lege si nu de catre instanta de judecata, indicarea sau calificarea gresita in dispozitiv a caii de atac ori a termenului in care aceasta se exercita nu poate deschide partii un alt drept decat cel pe care legea il prevede.
Fata de aceste considerente, in temeiul art. 312 alin. 1 raportat la art. 306 alin. 1 Cod procedura civila, instanta a constatat nulitatea recursurilor, cu consecinta mentinerii sentintei pronuntate.
Fata de culpa procesuala a recurentilor, raportat la prevederile art. 274 alin. 1 si art. 277 Cod procedura civila, instanta a apreciat ca se impune ca acestia sa fie obligati in solidar la plata cheltuielilor de judecata, dat fiind ca interesul lor in solutionarea cauzei este comun, ambii invocand atat prin contestatiile formulate, cat si prin recursurile declarate aceleasi motive in sustinerea pozitiei lor procesuale. In consecinta, se impune obligarea acestora la plata in solidar a sumei de 1.000 lei in favoarea intimatilor D.C. si B.M. si a sumei de 1.000 lei in favoarea intimatei S.C. A.M. S.R.L., reprezentand cheltuieli de judecata cu titlu de onorariu avocatial justificat prin chitantele depuse la dosar.
Impotriva acestei decizii au formulat contestatie in anulare SC M. SRL si T.M.M..
I. Prin contestatia formulata, contestatoarea SC M. SRL a solicitat anularea hotararii atacate cu consecinta rejudecarii recursului pe fond, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea contestatiei se arata ca prin procesul verbal de licitatie din data de 10.04.2013, intocmit de CI. M.O., in calitate de lichidator judiciar al S.C. O.& L. S.R.L., a fost valorificat prin metoda licitatiei publice spatiul comercial situat in Mun. Oradea, Str. xxxxx nr.x, bl. xx, parter, identificat prin CF 155685-C1-U1 numar cadastral 392/21/a in suprafata de 98.14 mp, teren cota indiviza 21.07 mp, CF 155685-C1-U8 (nr. vechi 94285) nr. cadastral 392/2l/b in s.c. 104 m.p, su 90.5 mp. teren cota indiviza 22.6 mp; CF. 155685-C1-U2 (nr. vechi 94286) nr. cadastral 392/2l/C in s.c. 18.4 mp, su 9.4 mp, teren cota indiviza 2 mp pentru suma de 95.243 Euro.
Asa cum a aratat in fata instantei de fond, licitatia a fost organizata in pofida solicitarii creditorului garantat B. SA, care a solicitat amanarea licitatiei pana la data de 30.04.2013 si organizarea licitatiei pentru vanzarea in bloc a tuturor imobilelor apartinand S.C. O. & L. S.R.L., avand in vedere oferta de cumparare depusa de societatea M. SRL prin care s-a oferit pretul de 263.830 Euro pentru toate bunurile ce apartineau societatii debitoare. Desi lichidatorul judiciar a fost sesizat atat de societatea B. SA. in calitate de creditor al societatii debitoare, cat si de administratorul special desemnat in cauza, in vederea amanarii licitatiei programata pentru data de 10.04.2013, avand ca obiectiv valorificarea tuturor bunurilor ce apartin societatii debitoare, cu consecinta indestularii creantelor tuturor creditorilor si nu doar a unui singur creditor, practicianul in insolventa a continuat totusi procedura de valorificare a bunului.
In ciuda demersurilor efectuate de ea impreuna cu administratorul special si creditorul B. SA, lichidatorul judiciar a continuat demersurile de valorificare a bunului, sub pretextul ca ea ar fi avut timp suficient sa se inscrie la licitatia publica din data de 10.04.2013. In acest sens, solicita a se observa faptul ca anuntul pentru licitatia publica desfasurata in data de 10.04.2013 a fost publicat in data de 04.04.2013. Data publicarii anuntului s-a facut intr-o zi de joi, astfel incat potentialii cumparatori si ofertanti aveau la dispozitie numai 3 zile lucratoare pentru a lua cunostinta de faptul scoaterii la vanzare a bunului, de vizitarea acestuia, de evaluare a optiunilor de cumparare a caietului de sarcini (care nu stiu daca a fost vreodata intocmit de lichidatorul judiciar), de intocmirea efectiva a unei oferte si de depunere a garantiei de participare la licitatie, care in speta, era mult mai mare decat garantia la care a fost obligat sa o depuna singurul participant la licitatie ce a ofertat pentru cumpararea unui singur imobil, respectiv suma de 28.000 Euro, suma pe care este de notorietate ca ofertantul M. SRL nu o putea depune decat prin virament bancar, aceasta din urma procedura necesitand un interval de timp de minim 2 zile lucratoare. Apreciaza faptul ca in speta, lichidatorul judiciar a dat dovada de rea-credinta, favorizand valorificarea unui singur bun din patrimoniul societatii si anume, bunul care s-a dovedit, de-a lungul timpului, ca fiind cel mai rentabil din punct de vedere economic, acesta fiind dat spre inchiriere pe intreaga durata a desfasurarii activitatii a societatii falite.
Asa cum s-a aratat in fata instantei de fond, conform art. 7 din Regulamentul de licitatie, lichidatorul judiciar avea obligatia sa asigure posibililor ofertanti 5 zile lucratoare pentru ca acestia sa aiba posibilitatea sa se inscrie in sedinta de licitatie organizata in data de 10.04.2013. Dispozitiile Regulamentului de licitatie au fost incalcate in mod flagrant de care lichidatorul judiciar prin scurtarea termenului de la 5 zile lucratoare la 3 zile lucratoare.
In acest context a formulat contestatie si apoi recurs impotriva sentintei instantei de fond, pentru faptul ca nici aceasta si nici lichidatorul judiciar nu au tinut cont de scopul principal al Legii nr. 85/2006, care este reglementat prin dispozitiile art. 2: "Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa." Avand in vedere dispozitiile invocate, considera ca lichidatorul judiciar, in momentul continuarii demersurilor de valorificare a unui singur bun, in conditiile in care avea oferta pentru valorificarea tuturor bunurilor societatii falite, fapt ce ar fi condus la acoperirea creantelor mai multor creditori si nu a unuia singur, a incalcat cu rea-credinta unul dintre principiile fundamentale ale Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, urmarind in mod strict interesul unui singur creditor si nu interesul colectiv al tuturor creditorilor inscrisi in Tabelul preliminar al creantelor.
De asemenea, arata faptul ca instanta de fond a respins contestatia subscrisei, desi inainte cu nici o luna de momentul desfasurarii licitatiei din 10.04.2013 aceeasi instanta dispunea lichidatorului judiciar prin incheierea data in sedinta publica la data de 19 Martie 2013 in dosarul de faliment nr. 5376/111/2009, sa procedeze la valorificarea in bloc a bunurilor debitoarei, hotarare ramasa irevocabila la data solutionarii contestatiei sale.
De asemenea, avand in vedere si dispozitiile art. 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei : "Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa.", considera ca, in speta, se impunea modificarea sentintei atacate, respectiv admiterea contestatiei sale, iar pe cale de consecinta anularea procesului - verbal atacat si obligarea practicianului in insolventa in calitate de lichidator judiciar al S.C. O. & L. S.R.L., sa procedeze la convocarea Adunarii creditorilor in vederea supunerii spre aprobare a ofertei de cumparare depusa de societatea M. SRL in data de 09.04.2013, prin care aceasta isi arata intentia de a achizitiona bunurile reprezentand intreg patrimoniul societatii falite (in bloc), astfel cum chiar judecatorul sindic a dispus lichidatorului judiciar prin incheierea din 19.03.2013, incheiere de care nici macar instanta de fond nu a mai tinut cont la momentul deliberarii si pronuntarii asupra contestatiei sale, ignorand practic propria hotarare, definitiva si irevocabila, pronuntata cu aproximativ 20 de zile inainte de termenul desfasurarii sedintei de licitatie publica din 10.04.2013, acesta fiind contextul in care s-a declarat recursul.
• Instanta de recurs a anulat atat recursul SC M. SRL cat si al recurentei T.M.M. ca fiind nul pentru nemotivarea in termen.
• Aceasta solutie s-a dat cu incalcarea regulilor procedurale respectiv exceptia nulitatii fiind pusa in discutie la termenul solicitat de catre ea pentru pregatirea apararii raportat la faptul ca s-a reziliat contractul cu avocatul care a reprezentat-o anterior.
• Ea trebuia sa fie citata cu aceasta mentiune pentru a se putea pronunta asupra ei.
• Mai mult, sentinta instantei de fond a fost data cu drept de apel in termen de 30 de zile, iar contestatia a fost judecata dupa noile reguli de procedura ca atare, in conditiile in care avea cunostinta de aceasta exceptie, formula o cerere de repunere in termen cu atat mai mult cu cat din indeplinirea dovezii de comunicare sentinta apare ca fiind depusa in cutia postala a societatii, insa societatea nu are cutie postala, avand in permanenta personal care se ocupa de primirea corespondentei.
• In acest context considera ca este indreptatita la un proces echitabil din punctul sau de vedere considera ca prezenta cerere este admisibila si solicita a fi admisa.
• In drept au fost invocate prevederile art.318 Vechiul Cod de procedura civila.
II. Prin contestatia formulata, contestatoarea T.M.M. a solicitat anularea hotararii atacate cu consecinta rejudecarii recursului pe fond, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea contestatiei se arata ca instanta de recurs a anulat atat recursul sau cat si al recurentei SC M. SRL ca fiind nul pentru nemotivarea in termen, dar considera ca in prezenta speta consideram ca ne aflam in situatia prevazuta de catre art. 318 VCPC, decizia atacata fiind rezultatul unei greseli materiale.
• Conform filelor 78 si 85 din dosar rezulta ca ei nu i-a fost comunicata sentinta atacata decat in data de 17.10.2013, fiind in termen cu depunerea motivelor de recurs chiar daca s-ar stabili ca termenul de depunere a motivelor este de 7 zile si nu de 30 de zile de la data comunicarii.
• In cazul in care se va trece peste aceasta aparare solicita a se avea in vedere faptul ca aceasta solutie s-a dat cu incalcarea regulilor procedurale respectiv exceptia nulitatii fiind pusa in discutie la termenul solicitat de catre ea pentru pregatirea apararii raportat la faptul ca s-a reziliat contractul cu avocatul care a reprezentat-o anterior.
Arata de asemenea ca trebuia sa fie citata cu aceasta mentiune pentru a se putea pronunta asupra ei.
• Mai mult sentinta instantei de fond a fost data cu drept de apel in termen de 30 de zile, iar contestatia a fost judecata dupa noile reguli de procedura ca atare in conditiile in care avea cunostinta de aceasta exceptie formula o cerere de repunere in termen cu atat mai mult cu cat din indeplinirea dovezii de comunicare sentinta nu a fost comunicata cu ea decat abia in data de 17.10.2013 asa cum a aratat mai sus.
• In acest context, considera ca este indreptatita la un proces echitabil din punctul sau de vedere, contestatia fiind admisibila si solicita a fi admisa.
• Pe fondul cauzei, reitereaza motivele invocate in contestatia formulata de SC M. SRL. 
• Solicita a se admite contestatia, iar in urma rejudecarii recursului sa fie modificata in tot sentinta atacata cu consecinta admiterii contestatiei asa cum a fost formulata.
• In drept au fost invocate prevederile art. 318 Vechiul Cod de procedura civila.
Prin intampinarea formulata, intimatii SC A.M. SRL, B. M. F. si D. M. C., au solicitat pe cale de exceptie respingerea contestatiei ca nemotivata, respingerea contestatiei ca inadmisibila si in raport de contestatia in anulare formulata de T.M.M. sa se dispuna pe cale de exceptie respingerea contestatiei ca tardiva iar cu privire la fondul cauzei solicita respingerea ambelor contestatii ca neintemeiate, cu cheltuieli de judecata.
In raport de contestatia depusa de SC M. SRL solicita respingerea acesteia pe cale de exceptie sens in care invoca :
1. exceptia nemotivarii contestatiei prin raportare la depunerea motivelor acesteia peste termenul prevazut de lege.
Solicita a observa ca impotriva Deciziei civile nr. 30 din 30.01.2014, in termenul prevazut de dispozitiile art. 319 alin 2 contestatoarea M. a declarat calea de atac extraordinara aceasta respectiv la data de 13.02.2014, iar motivarea in fapt si in drept a contestatiei a fost realizata insa la data de 27.03.2014 prin depunerea motivelor in cuprinsul unui memoriu separat la acel termen de judecata.
In aceste conditii apreciaza ca motivele de contestatie au fost tardiv formulate, astfel cum s-a aratat in doctrina "fara a se apela la aplicarea prin analogie a art. 306 Cod Procedura Civila din coroborarea dispozitiilor art. 319 cu cele ale art. 317 si respectiv art. 318 reiese ca atat cererea propriu zisa cat si motivarea in fapt si in drept (care alcatuiesc impreuna contestatia in anulare) trebuie depuse cu respectarea termenului prevazut de lege pentru fiecare tip de hotarare (susceptibila sau nesusceptibila de executare silita)" (G. Boroi, O. Spineanu Matei Codul de procedura civila comentat p. 635).
Apreciaza ca se impune a nu lua in considerare motivele depuse la data de 27.03.2014 si ca o consecinta a respingerii contestatia ca nemotivata de vreme ce cererea prin care calea de atac a fost exercitata, depusa in termen nu cuprinde niciun motiv de contestatie.
Prin raportare la data redactarii hotararii, data opozabila partii termenul de 15 zile prescris de lege era deja implinit la data de 27.03.2014.
2. exceptia inadmisibilitatii contestatiei
Prin raportare la motivele expuse in cuprinsul contestatiei in anulare solicitam a se observa ca acestea nu se circumscriu temeiului de drept indicat, fapt pentru care apreciem ca inadmisibila contestatia solicitand respingerea acesteia pe cale de exceptie.
In fapt, neacordarea unui termen de aparare (in conditiile in care recursul era deja la al treilea termen de judecata partea avea cunostinta de termen si a desemnat pentru a se prezenta in instanta o persoana ce nu avea calitatea de consilier juridic) nu se circumscrie motivelor prevazute expres si limitativ de disp. ari 318.
De asemenea gresita indicare a caii de atac in cuprinsul hotararii pronuntate de judecatorul fondului nu reprezinta un motiv de contestatie in anulare.
Cu privire la contestatia in anulare formulata de T.M.M. invoca :
2. exceptia tardivitatii contestatiei
In conditiile in care aceasta a fost depusa direct pentru termenul din 27.03.2014, peste termenul legal de 15 zile prevazut in cuprinsul art. 319 Cod Procedura Civila, prin raportare la data redactarii hotararii, data opozabila partii termenul de 15 zile prescris de lege era deja implinit la data de 27.03.2014.
Cu privire la fondul contestatiilor, apreciaza ambele contestatii ca fiind neintemeiate. Astfel in raport de contestatia formulata de SC M. SRL subsecvent considerentelor de inadmisibilitate, motivele acesteia nu se circumscriu celor specifice privind exercitarea caii extraordinare de atac, neacordarea unui termen de aparare sau gresita indicare a caii de atac in cuprinsul hotararii pronuntate de judecatorul fondului nu reprezinta o greseala materiala sau necercetarea unui motiv de modificare sau casare.
Invedereaza ca in ce priveste respingerea cererii de amanare, cauza se afla la al treilea termen de judecata, termen pentru care contestatorii formulasera pe considerente aberante o a doua cerere de stramutare (subsecvent respingerii unei prime astfel de cereri, la fel de aberante) aveau cunostinta despre termenul de judecata in conditiile in care au desemnat un reprezentant ce s-a prezentat in instanta.
Toate aceste aspecte sunt consemnate in cuprinsul hotararii si fac dovada incercarii contestatorilor de a prelungi solutionarea cauzei.
Cu privire la gresita indicare a caii de atac in cuprinsul hotararii pronuntate de judecatorul fondului astfel cum in mod corect instanta de control judiciar a retinut, calea de atac este cea data de lege nu de catre judecatorul care a solutionat hotararea atacata, si in plus partile erau reprezentate prin avocat, acesta fiind un garant al cunoasterii dispozitiilor legale si al exercitarii corespunzatoare a dreptului la aparare.
Avocatul care a formulat calea de atac a fost unul ales al partii astfel incat nici unei alte persoane nu ii este imputabila nerespectarea termenului legal de exercitare a caii de atac.
Cu privire la fondul cauzei, invedereaza ca societatea comerciala alaturi de intimati, a devenit ca efect al licitatiei publice organizate de catre lichidatorul judiciar M.O., adjudecatarii imobilului situat in Oradea str. M., nr. x, bl xx parter.
Apreciaza ca instanta fondului in mod temeinic a respins contestatiile formulate in cauza de catre contestatorii SC M. SRL si T.M.M. retinand legalitatea procedurii de licitatie organizate de catre lichidatorul judiciar.
Pentru toate aceste considerente, apreciaza ca se impune respingerea caii de atac exercitate cu cheltuieli de judecata.
Verificand contestatiile formulate, prin prisma motivelor invocate si raportat la exceptiile ridicate prin intampinare, instanta a retinut urmatoarele:
I. In ceea ce priveste contestatia in anulare formulata de contestatoarea S.C. M. S.R.L., Curtea a retinut ca, in privinta acesteia, prin intampinarea formulata de intimati, au fost invocate doua exceptii, respectiv exceptia motivarii tardive a contestatiei si exceptia inadmisibilitatii acesteia.
Raportat la prima dintre cele doua exceptii invocate, instanta a retinut ca aceasta este nefondata, urmand a fi respinsa. Potrivit art. 319 alin. 1 si 2 Cod procedura civila, contestatia se introduce la instanta a carei hotarare se ataca, in termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de la data cand hotararea a ramas irevocabila. Textul de lege nu prevede ca aceasta cale de atac ar trebui motivata in terenul de exercitare, insa pe de alta parte legea nici nu acorda un termen pentru declararea contestatiei si altul pentru motivarea acesteia. In lipsa prevederii unor conditii in Codul de procedura civila cu privire la continutul contestatiei in anulare, instanta apreciaza ca motivele depuse pana la primul termen de judecata fixat in solutionarea cauzei nu pot fi apreciate ca tardiv formulate.
Mai mult decat atat, din dosarul cauzei nu reiese data certa la care contestatoarea S.C. M. S.R.L. ar fi luat cunostinta de decizia atacata. In cuprinsul contestatiei in anulare cu care a sesizat instanta la data de 13.02.2014, aceasta a precizat expres ca va depune motivele dupa comunicarea deciziei atacate. Fiind vorba, insa, despre o hotarare irevocabila, care nu se comunica partilor, momentul subiectiv al luarii la cunostinta a hotararii putea fi dovedit de intimati prin orice mijloc de proba. Din dosarul cauzei nu rezulta, insa, din nici un inscris momentul luarii efective la cunostinta de catre contestatoare a deciziei, iar in aceasta situatie motivarea contestatiei in anulare nu se poate face anterior momentului cunoasterii de catre contestator a deciziei in intregul ei, pentru ca doar de la momentul lecturarii acesteia contestatorul poate aprecia daca instanta a savarsit o neregularitate procedurala care sa poiata fi invocata prin respectiva cale de atac.
Raportat la aceste aspecte, neputandu-se cunoaste cu exactitate momentul la care contestatoarea a luat la cunostinta despre decizia atacata, depunerea motivelor contestatiei la primul termen de judecata fixat in solutionarea cauzei nu poate fi apreciata ca fiind tardiva, ci raspunde exigentelor stabilite de art. 319 alin. 2 paragraf final cod procedura civila, fiind depuse in limita maxima de timp de un an de la data ramanerii irevocabile a hotararii. De asemenea, in conditiile in care acestea au fost comunicate intimatilor, care au avut posibilitatea de a-si formula apararea, nu se poate retine ca depunerea acestora la dosar la primul termen de judecata le-ar fi produs vreo vatamare care sa determine anularea actului de procedura in conditiile art. 105 alin. 2 Cod procedura civila.
Pentru aceste considerente, a fost respinsa exceptia nemotivarii in termen a contestatiei ca nefondate.
In ceea ce priveste exceptia de inadmisibilitate a contestatiei in anulare, Curtea a observat ca, in fapt, in invocarea acestei exceptii, intimatii se raporteaza la motivele expuse de contestatoare in sustinerea contestatiei, aspect ce tine de temeinicia contestatiei in anulare, iar nu de admisibilitatea acesteia, motiv pentru care instanta a examinat apararile formulate de intimati prin intampinare odata cu analiza temeiniciei contestatiei in anulare, raportat la motivele invocate de contestatori.
Prin urmare, analizand contestatia contestatoarei S.C. M. S.R.L., instanta a retinut ca, desi aceasta nu a indicat in mod expres pe care dintre cele doua motive permise de art. 318 isi fundamenteaza contestatia, totusi in conditiile in care aceasta face referire in cuprinsul motivelor la incalcarea de catre instanta de recurs a regulilor procedurale, Curtea a analizat contestatia formulata raportat la primul motiv al contestatiei in anulare speciala, respectiv savarsirea unei greseli materiale cu ocazia solutionarii recursului.
Din aceasta perspectiva, instanta a retinut ca textul art. 318 are in vedere greseli materiale cu caracter procedural, in legatura cu aspecte formale ale judecatii, respectiv erori de fapt, involuntare, care au determinat o solutie gresita, iar nu greseli de judecata, caci in acest din urma caz ar ajunge sa se examineze justetea solutiei pronuntate in recurs, ceea ce nu este admisibil.
Or, in speta, faptul ca instanta de recurs nu a acordat termen de aparare recurentei, fata de rezilierea contractului de asistenta juridica si pentru ca aceasta sa se pronunte asupra exceptiei nulitatii recursului invocata din oficiu de instanta, nu se constituie intr-o greseala materiala, ci tine de modul in care instanta de recurs a inteles sa dea eficienta prevederilor legale incidente in solutionarea respectivelor chestiuni prealabile.
Mai mult decat atat, potrivit textului de lege, dezlegarea data prin hotararea instantei de recurs trebuie sa fie rezultatul unei greseli materiale. Or, contestatoarea nu invoca faptul ca solutia de constatare a nulitatii recursului ar fi rezultatul unei greseli materiale, ci este nemultumita de modul in care instanta de recurs a solutionat cererile sale prealabile, respectiv neacordarea unui termen de amanare in cauza. Astfel, pentru a se putea retine temeinicia contestatiei, greseala materiala savarsita de instanta ar trebuie sa fie esentiala, ceea ce inseamna ca in lipsa ei, solutia ar fi fost alta. Or, aceasta imprejurare nu poate fi retinuta in speta, caci nu se poate retine ca, daca instanta de recurs ar fi admis cererea de amanare pentru pregatirea apararii, solutia asupra recursului ar fi fost alta.
Fata de aspectele anterior retinute, instanta a apreciaat ca modul in care instanta de recurs a solutionat cererea de amanare a solutionarii cauzei la termenul de judecata din data de 30.01.2014 nu constituie o greseala materiala in sensul art. 318 Cod procedura civila, masura dispusa de catre instanta fiind motivata. De asemenea, instanta a observat ca, la acelasi termen de judecata, recurenta si-a fundamentat cererea de amanare si pe depunerea unei noi cereri de stramutare a dosarului, dupa ce o prima cererea de stramutare fusese respinsa de catre ICCJ, fiind evidenta intentia acesteia de a tergiversa solutionarea cauzei.
Pentru aceleasi considerente, neacordarea unui termen de amanare fata de exceptia nulitatii recursului invocata din oficiu de catre instanta de recurs nu poate fi apreciata drept o greseala materiala a instantei, cu atat mai mult cu cat insasi recurenta contestatoare prin avocatul sau isi intitulase in mod legal calea de atac ca fiind recurs. Prin urmare, instanta nu a facut decat sa clarifice in sedinta publica din data de 30.01.2014 ca in mod legal s-a declarat recurs, in conditiile in care partea a formulat "motive de apel", iar exceptia nulitatii recursului a fost invocata in consecinta acestui fapt.
Fata de toate aspectele retinute, in baza art. 320 Cod procedura civila, a fost respinsa contestatia in anulare ca nefondata.
II. In ceea ce priveste contestatia in anulare formulata de contestatoarea T.M.M., instanta a retinut ca, in privinta acesteia, este intemeiata exceptia tardivitatii formularii contestatiei in anulare invocata de intimati prin intampinare, avand in vedere urmatoarele considerente:
Potrivit art. 319 alin. 2 paragraf II Cod procedura civila, impotriva hotararilor irevocabile care nu se aduc la indeplinire pe cale de executare silita, contestatia poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de un an de la data la care hotararea a ramas irevocabila.
Astfel, termenul de exercitare a contestatiei curge de la momentul subiectiv la care contestatorul a luat cunostinta de hotarare, moment care trebuie sa se situeze in termenul maxim de un an de la ramanerea irevocabila a hotararii.
Dovada momentului la care contestatorul a luat cunostinta de hotarare poate fi facuta prin orice mijloc de proba. In speta, fiind vorba despre o hotarare irevocabila, aceasta nu a fost comunicata partilor, insa din inscrisurile aflate la dosarul de revizuire nr. 5376/111/2009/a1** la filele 5 si 6, rezulta ca la data de 05.03.2014 contestatoarea T.M. a luat cunostinta de hotararea atacata prin prezenta contestatie in anulare.
Astfel, la data de 05.03.2014, aceasta a formulat o cerere in dosarul nr. 5376/111/2009/a1** pentru a se i se aproba studierea dosarului nr. 5376/111/2009 la arhiva instantei si la aceeasi data a formulat o alta cerere prin care a solicitat eliberarea unor copii din chiar dosarul de recurs nr. 5376/11172009/a1*.
Prin urmare, din moment ce contestatoarea a studiat la data de 05.03.2014 intregul dosarul nr. 5376/111/2009 la care erau atasate toate dosarele versionate nr. 5376/111/2009/a1* si nr. 5376/111/2009/a1**, este evident ca la data respectiva - 05.03.2014 contestatoarea a luat cunostinta si de decizia nr. 30 a Curtii de Apel Oradea aflata la dosar, cu atat mai mult cu cat contestatoarea a si solicitat eliberarea unor copii din chiar dosarul de recurs nr. 5376/111/2009/a1* in care s-a pronuntat decizia nr. 30/30.01.2014. Or, in conditiile in care contestatoarea nu a solicitat si copie de pe aceasta decizie, inseamna ca aceasta avea deja cunostinta despre aceasta, in conditiile in care studiase intregul dosar la data de 05.03.2014.
Raportat la aceste aspecte, retinand ca data luarii la cunostinta a deciziei nr. 30 este 05.03.2014, aceasta este data de la care curge termenul de 15 zile in care trebuia declarata aceasta cale extraordinara de atac. Or, depunerea contestatiei in anulare abia la data de 27.03.2014, cu depasirea acestui termen legal imperativ, atrage decaderea contestatoarei din dreptul de a exercita calea de atac, astfel cum prevede expres art. 103 alin. 1 Cod procedura civila, cu consecinta respingerii contestatiei in anulare ca tardiv introdusa.
In consecinta, in baza art. 137 alin. 1 Cod procedura civila, instanta a admis exceptia tardivitatii, cu consecinta respingerii ca tardiva a contestatiei in anulare formulata de contestatoarea T.M.M.