DECIZIE CIVILA

DOSAR NR.34869/299/2006

R O M A N I A
TRIBUNALUL BUCURESTI – SECTIA A III A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 951 A
SEDINTA PUBLICA DE LA 07.09.2007
TRIBUNALUL COMPUS DIN:
PRESEDINTE – Mihai Andrei Gandac
JUDECATOR – Iulia Lacramioara Manea
GREFIER – Georgeta Zanfir

Pe rol solutionarea apelurilor civile de fata, declarate de apelantul reclamant Ionescu Marian, de apelantii parati Feraru Telus si Radu Melania Cristina si de apelanta intervenienta Ilie Elena, impotriva sentintei civile nr. 1335/25.01.2007 pronuntata de Judecatoria sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. 34869/299/2006.
La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns apelantul reclamant Ionescu Marian personal si asistat de avocat Razvan Calinescu si apelantii parati Feraru Telus si Radu Melania Cristina personal ambii prin avocat Popescu Cristian, lipsind apelanta intervenienta Ilie Elena.
Procedura de citare a partilor este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care: se invedereaza tribunalului ca s-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratura, de catre apelanta intervenienta Ilie Elena o cerere, anexand un certificat de grefa.
Apelantul reclamant, prin avocat, depune la dosarul cauzei dovada achitarii taxei judiciare de timbru 395,5 lei si timbru judiciar de 2,5 lei.
Apelantii parati, prin avocat, depun la dosarul cauzei dovada achitarii taxei judiciare de timbru de 6 lei si timbru judiciar de 0,15 lei.
Tribunalul, din oficiu, invoca exceptia netimbrarii apelului declarat de intervenienta si acorda cuvantul partilor pe acest aspect.
Apelantul reclamant, prin avocat, solicita admiterea exceptiei de netimbrare a cererii de apel formulata de intervenienta.
Apelantii parati, prin avocat, arata ca lasa la aprecierea instantei solutionarea exceptiei de netimbrare.
Tribunalul, dupa deliberare, admite exceptia de netimbrare a apelului declarat de intervenienta, conform art. 20 din Legea nr. 146/1997.
Tribunalul constata ca s-a depus la dosarul cauzei de catre intervenienta o cerere prin care solicita atat amanarea judecatii cauzei, cat si suspendarea prezentului apel pana la solutionarea dosarului nr. 14640/299/2007 al Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti, dosar ce a avut termen de judecata la 06.09.2007.
Apelantul reclamant, prin avocat, arata ca nu are cunostinta de existenta acestui litigiu.
Tribunalul constatand ca nu se poate cunoaste la acest moment stadiul dosarului nr. 14640/299/2007 al Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti, astfel ca respinge cererea de suspendare ca neintemeiata. Acorda cuvantul partilor asupra probelor.
Apelantii parati, prin avocat, solicita proba cu inscrisuri pe care le depun la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul partilor pe cererea de apel.
Apelantul reclamant, prin avocat, solicita admiterea apelului, schimbarea sentintei civile pentru motivele expuse in motivele de apel, cu cheltuieli de judecata.
Apelantii parati, prin avocat, arata ca sunt de acord cu hotararea instantei de fond, fara cheltuieli de judecata.
Tribunalul retine cauza in pronuntare.

T R I B U N A L U L


Deliberand asupra apelului civil de fata, constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr.1335/25.01.2007 pronuntata de Judecatoria sectorului 1 Bucuresti, in dosarul nr. 34869/299/2006, a fost respinsa cererea principala formulata de reclamantul Ionescu Marian in contradictoriu cu paratii Feraru Telus, Feraru Melania, ca nefondata, a fost respinsa cererea reconventionala, ca nefondata, cereri prin care reclamantul – parat a solicitat pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act de vanzare – cumparare pentru imobilul situat in Bucuresti, str. Fagaras nr.18, sector 1, iar paratii – reclamanti au solicitat anularea antecontractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1366/21.10.2002 pentru cauza ilicita.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca paratii – reclamanti au dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului de mai sus prin contractul de vanzare – cumparare nr. 21/112/8.10.1996 incheiat in baza Legii 112/1995.
Prin actul autentificat sub nr. 1366/21.10.2002, paratii – reclamanti s-au obligat sa vanda imobilul reclamantului – parat contra sumei de 10.000 USD, deindata ce legea romana va permite acest lucru, sau cel mai tarziu la expirarea termenului prevazut de art. 9 din Legea 112/1995, si au constituit in favoarea reclamantului un drept de abitatie temporara, pana la perfectarea contractului de vanzare – cumparare.
Instanta a retinut ca actul autentic reprezinta un antecontract de vanzare – cumparare incheiat sub forma promisiunii bilaterale de vanzare – cumparare, pretul fiind achitat in intregime la data incheierii antecontractului.
In ceea ce priveste cererea principala, de pronuntare a unei hotararii care sa tina loc de act de vanzare – cumparare, instanta a apreciat ca, in lipsa acordului de vointa al partilor, complinirea consimtamantului unuia din cocontractanti printr-o hotarare judecatoreasca este contrara principiului libertatilor actelor juridice civile, consacrat de art. 5 si 969 Cod civil.
Instanta a apreciat totodata ca obligatia asumata de paratii – reclamanti prin antecontract, de a incheia in viitor, la implinirea termenului conventional, un contract de vanzare – cumparare avand ca obiect apartamentul nr. 1 de la parterul imobilului din str. Fagaras nr.18, sector 1, este o obligatie de a face cu caracter intuitu personae, ce nu poate fi indeplinite decat de debitorul acestei obligatii.
Prin urmare, prima instanta a concluzionat ca prejudiciul produs promitentului cumparator prin refuzul promitentilor vanzatori de a perfecta contractul de vanzare – cumparare, nu poate fi reparat in natura, ci numai prin echivalent.
Cu privire la cererea reconventionala, instanta a retinut ca actul juridic civil se bucura de o prezumtie de valabilitate, iar paratii – reclamanti nu au administrat probe din care sa rezulte  ilicitatea cauzei actului in litigiu, obligatiile asumate de parti prin incheierea actului necontravenind dispozitiilor art. 9 din Legea 112/1995.
Impotriva acestei hotarari a declarat apel reclamantul – parat solicitand  admiterea apelului, schimbarea in tot a hotararii atacate in sensul pronuntarii unei hotarari care sa tina loc de act de vanzare – cumparare.
In motivarea apelului, apelantul a aratat ca in mod gresit prima instanta a retinut ca obligatia asumata de catre paratii reclamanti are un caracter intuitu personae, doctrina si practica fiind in sensul ca, in aceasta situatie, este vorba de o obligatie de a face care poate fi adusa la indeplinire si de catre creditorul autorizat de justitie pe cheltuiala debitorului, instanta putand in mod legal sa suplineasca vointa debitorului si sa pronunte o hotarare care sa tina loc de act de vanzare – cumparare. Decesul promitentului sau incapacitatea, survenite dupa incheierea antecontractului, nu sting obligatia de a contracta pe care promitentul si-a asumat-o.
Arata apelantii ca din interpretarea art. 1073 Cod civil care consacra principiul executarii in natura a obligatiilor, si art. 1077 Cod civil care prevede ca in cazul neindeplinirii obligatiei de a face, creditorul poate fi autorizat sa o aduca la indeplinire pe cheltuiala debitorului, se deduce ca legiuitorul urmareste si permite, pentru a asigura indeplinirea exacta a obligatiei, ca instanta sa suplineasca vointa debitorului si sa pronunte o hotarare care sa tina loc de act de vanzare – cumparare.
In drept se invoca disp. art. 282 si urm. C.pr.civ.
Impotriva hotararii pronuntata de instanta de fond au declarat apel si paratii – reclamanti, precum si intervenienta Ilie Elena.
In ceea ce priveste apelul paratilor – reclamanti, tribunalul constata ca acesta nu a fost motivat, sens in care instanta de apel se va pronunta in fond, numai pe baza celor invocate la prima instanta conform art. 292 alin. 2 C.pr.civ.
Referitor la apelul declarat de intervenienta Ilie Elena, tribunalul constata ca aceasta, desi legal citata cu mentiunea achitarii taxei judiciare de timbru in valoare de 6 lei si timbru judiciar in valoare de 0,15 lei, nu si-a indeplinit aceasta obligatie conform art. 20 din Legea 146/1997.
Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de motivele de apel invocate si de disp. art. 295 C.pr.civ., tribunalul retine urmatoarele:
Promisiunea bilaterala de vanzare – cumparare este un antecontract, prin care partile se obliga sa incheie in viitor, la pretul stabilit, contractul de vanzare – cumparare, oricare dintre parti putand cere incheierea contractului. Promisiunea de vanzare – cumparare poate sa-si produca efectele specifice numai daca pretul este determinat  sau determinabil.
Daca promitentul – vanzator nu isi respecta obligatia de a vinde in viitor acel bun, iar lucrul se mai gaseste in patrimoniul vanzatorului si nu exista alte impedimente legale – pe langa posibilitatea acordarii daunelor interese sau obligarii promitentului, sub sanctiunea daunelor cominatorii, la incheierea contractului, instanta are posibilitatea ca, in lumina principiului executarii in natura a obligatiilor si repararii in natura a pagubelor, sa pronunte, in baza art. 1073 si 1077 Cod civil, o hotarare care sa tina loc de contract de vanzare – cumparare si care va avea caracter constitutiv de drepturi, operand transferul proprietatii de la data cand ramane definitiva.
In raport de aceste consideratii teoretice, tribunalul constata ca in mod gresit instanta a apreciat ca, in lipsa acordului de vointa al partilor complinirea consimtamantului unuia din cocontractanti printr-o hotarare judecatoreasca, este contrara principiului libertatii actelor juridice civile, inlaturand aplicabilitatea in cauza a principiilor mentionate mai sus, si care nu se exclude reciproc, a executarii in natura a obligatiilor si repararii in natura a pagubelor.
In nici un caz, obligatia asumata de catre paratii – reclamanti de a incheia in viitor, contractul de vanzare – cumparare, nu este o obligatie de a face cu caracter intuitu personae, ce nu poate fi indeplinita decat de debitorul acestei obligatii, astfel cum in mod gresit a retinut instanta de fond, cata vreme asa cum s-a aratat mai sus, instanta are posibilitatea pronuntarii unei hotarari care sa tina loc de contract de vanzare – cumparare, iar decesul promitentului sau incapacitatea, survenita dupa incheierea antecontractului, nestingand obligatia de a contracta pe care acesta si-a asumat-o, neintervenind caducitatea antecontractului.
Dealtfel, tribunalul retine ca partile in cauza, chiar in antecontractul de vanzare – cumparare, au prevazut ca in cazul in care conditiile din act nu vor fi respectate, cealalta parte va putea introduce actiune la instanta judecatoreasca, pentru recunoasterea autenticitatii inscrisului, precum si in cazul in care vreuna din parti nu se va prezenta la termenul stabilit in antecontract, pentru semnarea actului de vanzare – cumparare, cealalta parte va putea introduce actiune la instanta judecatoreasca, pentru recunoasterea autenticitatii inscrisului, clauze care exprima vointa reala a partilor, conform art. 977 Cod civil, respectiv aceea de a recunoaste posibilitatea instantei de a pronunta o hotarare care sa tina loc de act de vanzare – cumparare.
Fata de considerentele expuse si de disp. art. 296 C.pr.civ., tribunalul va admite apelul declarat de apelantul – reclamant, va schimba in parte sentinta civila apelata in sensul ca, va admite cererea principala, va constata intervenita vanzarea – cumpararea cu privire la imobilului in litigiu constatand ca pretul a fost determinat prin antecontract la suma de 10.000 USD, hotararea tinand loc de act autentic de vanzare – cumparare.
In ceea ce priveste apelul declarat de apelantii – parati, tribunalul apreciaza ca in mod corect instanta de fond a respins cererea reconventionala formulata de acestia, prin care au solicitat constatarea nulitatii absolute a antecontractului de vanzare – cumparare, autentificat sub nr. 1367/21.10.2002, cata vreme in cauza nu s-a probat caracterul ilicit al cauzei antecontractului, ca motiv de nulitate invocat de catre parati.
Tribunalul constata ca apelantii – parati- reclamanti nu au formulat motive de apel din care sa rezulte nelegalitatea si netemeinicia hotararii apelate, si nici nu au invocat in fata instantei de apel mijloace de aparare care sa dovedeasca existenta unei imprejurari ilicite de natura a afecta valabilitatea cauzei antecontractului in litigiu, sau care sa combata cele retinute de prima instanta.
De asemenea, tribunalul constata ca in mod corect instanta de fond a avut in vedere si faptul ca au fost respectate disp. art. 9 din Legea 112/1995, instrainarea imobilului fiind prevazuta a se realiza dupa expirarea termenului legal.
Prin urmare, tribunalul va respinge apelul declarat de apelantii – parati, ca nefondat.
Avand in vedere ca apelanta – intervenienta nu a indeplinit obligatiile dispuse de instanta si prevazute de art. 20 raportat la art. 11 din Legea 146/1997 si nu a achitat taxa judiciara de timbru si timbru judiciar, astfel cum au fost stabilite in sarcina acesteia, tribunalul va anula apelul declarat de apelanta – interveninta, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE

Admite apelul declarat de apelantul – reclamant Ionescu Marian la Av.  Razvan  Calinescu in Bucuresti, str. Aleea Arinis nr. 1, bl. OD 1, sc. A, et. 2, ap. 6  si in Bucuresti, str. Fagaras nr. 18, sector 1 impotriva sentintei civile nr. 1335/25.01.2007 pronuntata de Judecatoria sectorului 1 Bucuresti, in dosarul nr. 34869/299/2006 in contradictoriu cu apelantii – parati Feraru Telus si Radu Melania Cristina cu domiciliul in Bucuresti, str. Intrarea Stefan Furtuna nr. 12, sector 1 si cu apelanta - intervenienta Ilie Elena cu domiciliul in Bucuresti, str. Fagaras nr. 18, sector 1.
Schimba in parte sentinta civila apelata, in sensul ca,
Admite cererea principala.
Constata intervenita vanzarea – cumpararea cu privire la imobilul situat in Bucuresti, str. Fagaras nr. 18, parter, ap. 1, sector 1 intre Feraru Telus si Radu Melania – Cristina, in calitate de vanzatori si Ionescu Marian, in calitate de cumparator, la pretul de 10.000 USD.
Prezenta hotarare tine loc de act autentic de vanzare – cumparare.
Mentine celelalte dispozitii ale sentintei.
Respinge apelul declarat de apelantii – parati Feraru Telus si Radu Melania Cristina, impotriva sentintei civile nr.1335/25.01.2007 pronuntata de Judecatoria sectorului 1 Bucuresti, in dosarul nr. 34869/299/2006, in contradictoriu cu apelantul – reclamant Ionescu Marian si cu apelanta interveninta Ilie Elena, ca nefondat.
Anuleaza apelul declarat de apelanta - intervenienta Ilie Elena, impotriva sentintei civile nr.1335/25.01.2007 pronuntata de Judecatoria sectorului 1 Bucuresti, in dosarul nr. 34869/299/2006, in contradictoriu cu apelantul – reclamant Ionescu Marian si cu apelantii – parati Feraru Telus si Radu Melania Cristina, ca netimbrat.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 7.09.2007.

 PRESEDINTE                              JUDECATOR                GREFIER
MIHAI ANDREI GANDAC       IULIA MANEA      GEORGETA ZANFIR


Red.I.M.
Dact.M.G/7ex.
JUDECATORIA SECTORULUI 1 BUCURESTI
SENTINTA CIVILA NR.1335/25.01.2007
DOSARUL NR. 34869/299/2006
JUDECATOR FOND – CRISTINA FARCAS – SURPARU