Infractiunile prevazute de art. 84 alin. (2) si (3) din Legea nr. 59/1934 (legea cecului). Inselaciunea prin emiterea unui cec fara acoperire. Deosebiri. Emiterea cecului ca si garantie. Pericolul social al faptei. Infractiune de pericol. Consecinte ...

TITLU:

Infractiunile prevazute de art. 84 alin. (2) si (3) din Legea nr. 59/1934 (legea cecului). Inselaciunea prin emiterea unui cec fara acoperire. Deosebiri. Emiterea cecului ca si garantie. Pericolul social al faptei. Infractiune de pericol. Consecinte cu privire la solutionarea laturii civile

C. pen., art.181, art. 215 alin. (1), (3), (4)
Legea nr. 59/1934, art. 84 alin. (2) si (3)
C. civ., art. 998


REZUMAT:

Fapta de emitere a unui cec fara acoperire nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune, in conditiile in care partile, de comun acord, au procedat la transformarea cecului din mijloc de plata in mijloc de garantie, iar cecul a fost emis la insistentele partii vatamate, ai carei reprezentati cunosteau imprejurarile privind lipsa disponibilului la momentul emiterii si au fost expres de acord cu necompletarea rubricilor privind data emiterii si valoarea. Fapta se circumscrie insa dispozitiilor de incriminare de la art. 84 alin. (2) si (3) din Legea nr. 59/1934 (legea cecului).
In consecinta, nici inducerea in eroare, ca fapta ilicita in sensul art.998 si urm. C.civ., privita a o conditie a angajarii raspunderii civile delictuale nu exista. De altfel, infractiunile prevazute de art.84 alin. (2) si 84 alin. (3) din Legea nr. 59/1934 sunt infractiuni de pericol (valoarea sociala protejata fiind relatiile sociale referitoare la increderea participantilor la circuitul juridic civil in validitatea cecului, ca instrument de plata), astfel ca nu se poate pune problema antamarii laturii civile.

(Tribunalul Bucuresti � Sectia I Penala, Decizia nr.545/A din 16.10.2009, nedefinitiva)


COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

PRESEDINTE: MATEI DOREL GEORGE
JUDECATOR: MALALIU ANDI MIHAI
CONSIDERENTE:

Prin sentinta penala nr.486/06.06.2008 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul penal nr.18963/299/2007, conform art.11 pct.2 lit.a, 10 lit.b1 C.proc.pen. a fost achitat inculpatul C.R.M., cercetat sub aspectul infractiunii prevazute de art.84 alin.2 si 84 alin.3 din Legea nr.59/1934, cu aplicarea art.33 lit.b C.pen.
Conf.art.181 C.pen., art.91 lit.c C.pen. i-a fost aplicata acestuia 150 RON amenda administrativa.
S-au anulat formele de executare emise in baza ordonantei nr.15032/P72006 din 04.04.2007 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Conform art.14, 346 C.proc.pen., s-a respins actiunea civila formulata de partea civila SC T.D.  SRL.
Conform art.192 alin.1 lit.d C.proc.pen., inculpatul a fost obligat la 80 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca prin plangerea impotriva solutiei procurorului astfel cum a fost admisa prin incheierea din 07.11.2007 instanta a fost sesizata conf.art.2781 alin.8 lit.c C.proc.pen., 2781 alin.9 C.proc.pen. in vederea cercetarii inculpatului C.R.M. sub aspectul infractiunii prevazute de art.84 pct.2, 84 pct.4 Lg.59/1934.
Prin actul de sesizare s-a retinut in esenta ca: inculpatul a eliberat fila cec seria seria BA nr. 33600042258, pe care a completat-o numai la rubrica semnatura si stampila emitentului, fara a completa si celelalte elemente esentiale (data emiterii, valoare), forma agreata de catre societatea partea vatamata, potrivit intelegerii dintre parti celelalte mentiuni urmand a fi completate de catre beneficiar ulterior, inaintea introducerii la plata.
Tot potrivit intelegerii dintre parti, fila cec in cauza a fost eliberata cu titlu de garantie, pentru plata ce urma a fi efectuata, si pentru care inculpatul daduse din nou asigurari la data de 8.07.2007.
Fila cec a fost predata reprezentantilor societatii parte vatamata prin intermediul numitului C.R.
La data de 13.07.2005 fila cec in cauza a fost completata de reprezentantii partii vatamate si introdusa la plata, fiind refuzata la plata pentru lipsa disponibilului din cont.
S-a retinut prin incheiere ca exista indicii in sensul savarsirii infractiuni, astfel incat, in mod gresit procurorul a facut aplicarea disp.art.181 C.pen., deoarece fapta prezinta pericolul social al unei infractiuni.
Pentru acest motiv, a fost admisa plangerea formulata de persoana vatamata impotriva ordonantei prin care s-a facut aplicarea disp.art.181 C.pen., retinandu-se cauza in vederea judecarii in fond.
Conform art.14, 320 C.proc.pen. partea vatamata s-a constituit partea civila cu suma de 104.913,60 RON reprezentand contravaloare prejudiciu.
Conform art.320 raportat la art.16 C.proc.pen., la cererea partii civile a fost introdusa in cauza partea responsabila civilmente SC N.R. SRL, instanta retinand ca inculpatul a actionat in calitate de prepus al acesteia.
Desi in cursul cercetarii judecatoresti, prin note scrise inculpatul a precizat ca este de acord sa achite in parte prejudiciul, ulterior dupa incheierea dezbaterilor, inclusiv prin concluziile scrise a solicitat respingerea ca neintemeiata a actiunii civile si �in subsidiar� admiterea in parte a actiunii civile.
Actul de sesizare a instantei il reprezinta plangerea persoanei vatamate, impotriva ordonantei prin care s-a aplicat inculpatului o amenda administrativa pentru savarsirea faptei incriminate de dispozitiile art.84 pct.2, 84 pct.4 din Legea nr..59/1934, astfel cum aceasta plangere a fost admisa prin incheiere in sensul art. 2781 alin.8 lit.c C.proc.pen., 2781 alin.9 C.proc.pen.
Admitand plangerea s-a stabilit ca sunt indicii in sensul savarsirii faptei si a desfiintat ordonanta prin care procurorul a dispus achitarea in temeiul art.11 pct.2 lit.a si art. 10 lit.b1 C.proc.pen. raportat la art.181 C.pen.
Prin esenta sa plangerea impotriva solutiei procurorului este o cale de atac, astfel incat se supune exigentelor principiului neagravarii situatiei in propria cale de atac, consacrat de art.272 C.proc.pen., 3858 C.proc.pen.
Acest aspect, privind aplicarea principiului �non reformatio in peius� desi este controversat in doctrina, iar textul disp.art.2781 C.proc.pen. este confuz din aceasta perspectiva, a fost consacrat si admis de practica judiciara (ex: decizia penala nr.174/2004 a Tribunalului Bistrita Nasaud, publicata in CPJ semestrul II 2004, Ed.Lumina Lex, Bucuresti 2005, pg.360).
In consecinta ceea ce instanta stabileste in fond, in prezenta cauza, nu este daca fapta exista, este prevazuta de legea penala si este savarsita cu vinovatie de inculpat, ci doar daca aceasta prezinta pericolul social al unei infractiuni.
Din aceasta perspectiva, s-a retinut ca la data de 16.06.2005 a fost incheiat intre societatea parte vatamata SC T.D. SA in calitate de vanzator si societatea SC N.R. SRL in calitate de cumparator, reprezentata legal de inculpatul C.R.M., in calitate de administrator, un contract privind comercializarea a 7 unituri stomatologice complete (detaliate in anexa la contract), valoarea totala a contractului fiind de 881.064.000 lei si TVA aferent (in cuantum de 167.511.600 lei).
S-a procedat ulterior la semnarea contractului de vanzare-cumparare, in data de 16.06.2007, in baza acestui contract fiind emisa si factura BR XJF nr.7207817 in valoare de 1.049.136.000 lei.
Intrucat nici dupa semnarea acestui contract plata nu a fost efectuata la insistentele reprezentantilor legali ai societatii partii vatamate (aspect recunoscut si in declaratiile date de acestia pe parcursul urmaririi penale), inculpatul a eliberat fila cec seria BA nr. 336 00042258, pe care a completat-o numai la rubrica semnatura si stampila emitentului, fara a completa si celelalte elemente esentiale (data emiterii, valoare), forma agreata de catre societatea partea vatamata, potrivit intelegerii dintre parti celelalte mentiuni urmand a fi completate de catre beneficiar ulterior, inaintea introducerii la plata.
Tot potrivit intelegerii dintre parti, fila cec in cauza a fost eliberata cu titlu de garantie, pentru plata ce urma a fi efectuata, si pentru care inculpatul daduse din nou asigurari la data de 8.07.2007.
Fila cec a fost predata reprezentantilor societatii partii vatamate prin intermediul numitului C.R.
La data de 13.07.2005 fila cec in cauza a fost completata de reprezentantii partii vatamate si introdusa la plata, fiind refuzata la plata pentru lipsa disponibilului din cont.
Situatia de fapt expusa mai sus a fost retinuta in baza declaratiilor reprezentantilor societatii partii vatamate date in cursul urmaririi penale si ale inculpatului C.R.M. cat si a actelor aflate la dosarul cauzei.
In acelasi sens, potrivit concluziilor raportului de expertiza tehnico-stiintifica grafoscopica scrisul ce completeaza rubricile de pe aversul filei cec mentionata mai sus a fost executat de catre numitul D.N. (reprezentant al SC T.D. SA), iar semnatura tragatorului a fost executata de catre inculpatul C.R.M.
Astfel, faptele inculpatului sunt prevazute de dispozitiile art.84 alin.2 si ale art.84 alin.3 din Legea nr.59/1934.
Potrivit art. 84 alin.2 din Legea nr.59/1934 se pedepseste oricine emite un cec fara a avea la tras disponibil suficient, sau dupa ce a tras cecul si mai inainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, in total sau in parte de disponibilul avut cu amenda de la 5.000-100.000 lei si inchisoare de la 6 luni pana la 1 an, afara de cazul cand faptul constituie un delict sanctionat cu o pedeapsa mai mare, in care caz se aplica aceasta pedeapsa.
Potrivit art.84 alin.3 din Legea nr.59/1934 aceeasi pedeapsa se aplica pentru oricine emite un cec cu data falsa sau caruia ii lipseste unul din elementele esentiale aratate de alineatele 1, 2, 3 si 5 al art. 1 si art. 11.
Din punct de vedere formal ele alcatuiesc un concurs ideal in sensul art.33 lit.b C.pen. (actiunea savarsita de inculpat fiind incriminata de ambele texte de lege).
Din perspectiva art.181 C.pen., in raport de limitele sesizarii sale, instanta fondului a retinut urmatoarele: partile de comun acord au procedat la transformarea cecului din mijloc de plata in mijloc de garantie, iar cecul a fost emis la insistentele petentei, ai carei prezentati cunosteau imprejurarile privind lipsa disponibilului la momentul emiterii si au  fost expres de acord cu necompletarea rubricilor privind data emiterii si valoarea.
Pe de alta parte, infractiunile prevazute de art.84 alin.2 si 84 alin.3 din Legea nr.59/1934 sunt infractiuni de pericol (valoarea sociala protejata fiind relatiile sociale referitoare la increderea participantilor la circuitul juridic civil in validitatea cecului, ca instrument de plata).
Or, in speta, cu acordul partii vatamate cecul a fost transformat din instrument de plata in instrument de garantie, aspect, care, prin el insusi e de natura sa duca la concluzia ca atingerea adusa increderii in cec ca instrument de plata e minima.
In ceea ce priveste persoana inculpatului, prima instanta a retinut ca acesta a avut o atitudine sincera si nu are antecedente penale; motiv pentru care s-a dispus achitarea inculpatului cercetat sub aspectul infractiunii prevazute de art.84 alin.2 si 84 alin.3 din Legea nr.59/1934, cu aplicarea art.33 lit.b C.pen. si aplicarea unei amenzi administrative in cuantum de 150 lei.
In ceea ce priveste actiunea civila formulata prima instanta a constatat ca in cererea formulata partea civila pretinde acordarea de despagubiri ca urmare a savarsirii de catre inculpat a infractiunii de inselaciune.
Or, potrivit actului de sesizare si in raport de situatia de fapt retinuta apoi de instanta nu s-au identificat elemente in sensul inducerii in eroare a partii civile de catre inculpat.
Nici partea civila, nici procurorul nu au cerut extinderea procesului penal fata de inculpat si cu privire la infractiunea de inselaciune, iar prima instanta nu a identificat elemente de fapt, in sensul ca inculpatul a indus in eroare pe partea vatamata cu privire la situatia disponibilului banesc pentru achitarea cecului.
Asadar, inducerea in eroare, ca fapta ilicita in sensul art.998 si urm. C.civ., privita a o conditie a angajarii raspunderii civile delictuale nu exista.
Pe de alta parte, fapta ilicita savarsita nu face parte din categoria infractiunilor de prejudiciu, ci face parte din categoria infractiunilor de pericol.
Impotriva acestei hotarari a declarat apel partea civila SC T.D. SRL, care a criticat solutia primei instante sub aspectul achitarii dar si in ceea ce priveste latura civila. A aratat ca in mod nejustificat i s-au respins pretentiile civile, avand o paguba in patrimoniu de 104.846,616 lei.
S-a precizat ca nici incadrarea juridica nu este corecta, faptele savarsite de inculpat fiind cea prevazuta de art.215 alin.1, 3 si 4 C.pen. si nu art.84 alin.2 si 3 din Legea nr. 59/1934.
In faza apelului s-a procedat la reaudierea inculpatului si la administrarea probei cu martori si inscrisuri.
Examinand hotararea apelata prin prisma motivelor de apel invocate cat si din oficiu, conform art.371 alin.2 C.proc.pen., Tribunalul constata urmatoarele:
Prima instanta a retinut in mod corect situatia de fapt si de drept, aceasta constand in activitatea de emitere a unui cec completat partial fara semnatura  si stampila emitentului, fara data emiterii sau valoare avand valoarea de garantie, pentru executarea unui contract in temeiul caruia SC T.D. SRL vindea catre SC N.R. SRL un numar de 7 unitati stomatologice pentru suma de 167.511.600 lei, Tribunalul retine ca datorita blocajului financiar inculpatul, administrator al SC N.R. SRL nu a mai avut posibilitatea sa faca platile.
Toti participantii la raportul fundamental au cunoscut faptul ca prin intermediul emiterii filei cec fara datele esentiale nu s-a urmarit efectuarea platii ci efectiv actul emiterii a reprezentat doar o garantie de bonitate.
In timpul procesului penal inculpatul a achitat suma de 35.050 lei favoarea apelantei.
Nu exista date din care sa rezulte ca la data incheierii contractului inculpatul a avut luata rezolutia infractionala de a insela partea vatamata ci pur si simplu a incercat sa obtina rapid unitatile medicale pentru a-si onora alte contracte fiind importator ale unor astfel de obiecte.
De retinut este si faptul ca apelata a devenit distribuitor al unitatilor medicale stomatologice braziliene in conditiile in care initial inculpatul era cel care avea aceasta calitate.
Instanta nu este investita sa analizeze presupusele acte de concurenta neloiala ale apelantei si nici daca practic folosindu-se de dificultatile financiare ale inculpatului l-a determinat sa piarda calitatea de distribuitor ale produselor medicale sus-amintite.
Partea responsabila civilmente derula in mod constant astfel de operatiuni comerciale si nu se pune problema ca ar fi fost o societate comerciala fantoma sau cel putin una special creata pentru a insela alti comercianti.
Infractiunea de inselaciune in conventii nu a fost creata pentru a introduce in mediu penitenciar comercianti cu dificultati financiare ci pentru a sanctiona acei faptuitori care incearca sa insele partile vatamate prin intermediul contractelor.
Incadrarea juridica stabilita de prima instanta apare ca fiind una corecta iar infractiunile fiind de pericol nu pot pune problema antamarii laturii civile.
Drept urmare, in temeiul art.379 pct.1 lit.b C.proc.pen., Tribunalul va respinge apelul partii civile.
In baza art.192 alin.2 C.proc.pen., va obliga apelanta la 400 RON, cheltuieli judiciare catre stat.



DISPOZITIV:

Respinge apelul declarat de partea civila SC T.D. SRL impotriva sentintei penale nr.486/06.06.2008 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul penal nr.18963/299/2007, ca nefondat.
Obliga apelanta la 400 RON, cheltuieli judiciare catre stat.
Cu recurs.