Constatare nulitate absoluta titlu de proprietate

Constatare nulitate absoluta titlu de proprietate
Sentinta civila nr. 2845
19.12.2008

Constata ca prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. xxxx/321/2008 , reclamantul A.V. a chemat in judecata , initial , Comisia Locala si Comisia judeteana Neamt de aplicare a legilor fondului funciar , solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a adeverintei provizorii de proprietate nr. 352/1991.
Ulterior, reclamantul a chemat in judecata si pe I.V. , caruia i-a fost eliberata adeverinta de proprietate nr. xxx/1991.
In motivarea cererii sale, reclamantul arata ca, paratului I.V. , i-a fost eliberata , de catre Comisia de aplicare a legilor fondului funciar , adeverinta de proprietate nr. xxx , pentru suprafata de 0,50 ha. teren situat in intravilanul orasului Tg. Neamt , ca in baza adeverintei, paratul stapaneste acest teren desi terenul a fost cumparat , inca din anul 1951 de parintii sai � A.A. si A.G. de la numita C.M..
Mai arata reclamantul ca, adeverinta de proprietate a fost eliberata fara a se avea in vedere procedura prealabila pentru emiterea unui astfel de act , in sensul ca, I.V. , nu a depus vreo cerere pentru a fi pus in posesie si apoi sa i se elibereze adeverinta, ca aceasta (adeverinta ) nu contine numarul hotararii de aprobare a Comisiei Judetene , pozitia de validare si data certa a eliberarii , ca intrucat adeverinta a fost eliberata cu incalcarea prevederilor legale , a fost nevoit sa formuleze prezenta actiune.
In dovedirea cererii , reclamantul a depus in copie Adeverinta provizorie de proprietate a carei nulitate absoluta solicita sa se constate, o cerere de recurs formulata de Comisia locala de aplicare a legilor fondului funciar, in dosarul civil nr. xxx/321/2007 si copia actului de vesnica vanzare din 15 decembrie 1951 (filele 3-5).
Reclamantul si-a motivat in drept, cererea pe dispozitiile art.108 alin.2 si 109 Cod procedura civila.
Cererea este scutita de plata taxei de timbru si a timbrului judiciar , conform art.40 din Legea nr. 1/2000.
Comisia Locala, citata legal , nu si-a trimis reprezentant in fata instantei insa, a depus intampinare , prin care a solicitat admiterea actiunii reclamantului (fila 11).
Comisia Judeteana Neamt pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor ,citata legal, nu si-a trimis reprezentant in instanta si nici nu a depus intampinare .
In instanta, reclamantul a fost reprezentat de av. N.C. , iar paratul de av. A.D..
Paratul I.V. a formulat intampinare (filele 25-26), prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantului , ca neintemeiata si nejustificata, aratand in esenta urmatoarele;
- adeverinta provizorie de proprietate nr. xxx/1991 i-a fost eliberata ca urmare a depunerii ,in anul 1991 , a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 0,50 ha. teren pe care l-a stapanit inca din anul 1951 , a figurat inscris cu el in registrul agricol , si cu care s-a inscris in G.A.C. �Ozana � Blebea � in anul 1962;
- a stapanit terenul in suprafata de 0,50 ha. si dupa anul 1962, pana in prezent , iar pe acest teren au construite case , atat el cat si copiii sai;
- adeverinta de proprietate este semnata de Presedintele Comisiei locale de aplicare a legii nr. 18/1991 si de secretarul care indeplinea aceasta functie la acea data (1991) , iar faptul ca pe adeverinta lipseste numarul hotararii de aprobare a Comisiei Judetene , pozitia de aprobare si de validare nu-i este imputabila, deoarece adeverinta nu a fost intocmita de el.
La intampinare , paratul a atasat in copie urmatoarele inscrisuri; cererea de inscriere in G.A.C. din xx.03.1962 , extras din registrul de evidenta al membrilor cooperatori de la C.A.P. Tg. Neamt , rolul agricol din perioada 1959-1962, in care el si sotia sa, figureaza inscrisi in calitate de nepoti in gospodaria numitei C.M. , sentintele civile nr. 2437/5.12.2006 , nr. 633/17.aprilie.2007 , nr.139/21.ian.2008 , nr.10/26.11.2007 , 446/16.martie.2007, ale Judecatoriei Tg. Neamt, si decizia civila nr. 1220/RC/24.09.2007 a Tribunalului Neamt (filele 27-42).
Din analiza materialului probator administrat in dosarul in cauza, instanta retine urmatoarele;
Reclamantul A.V. , este fiul defunctilor A.G. si A.A. . La data de 15 dec.1951 , acestia au cumparat de la vanzatoarea C.M. , suprafata de 5.370 m.p. teren impreuna cu o casa batraneasca , imobilul fiind situat in orasul Tg. Neamt.
Contractul de vanzare-cumparare a fost incheiat cu clauza de uzufruct viager in favoarea vanzatoarei si cu obligatia de intretinere din partea cumparatorilor (fila 5).
In baza clauzei de uzufruct viager , prevazuta in actul de vesnica vanzare, terenul vandut a ramas in posesia vanzatoarei C.M. , ca uzufructuara, avandu-l inscris , pe numele sau, in registrele agricole din perioadele 1951-1955,1956-1958 si 1959-1962 .
Instanta mai retine ca, in gospodaria defunctei C.M. , au figurat inscrisi ,paratul I.V. , ca nepot cat si sotia sa- I.E. (a se vedea rolul agricol din perioada 1959-1962), care au intretinut-o pe matusa lor . Se mai retine ca , terenul in suprafata de 5.370 m.p. situat in Tg. Neamt , a fost stapanit si lucrat efectiv inca din anul 1951 , de catre sotii I.V. si I.E.
La data de 18.03.1962 , terenul in suprafata de 0,54 ha. situat pe str., a fost inscris in G.A.C. �Blebea� de catre sotii I.V. si I.E. , asa cum rezulta fara nici un dubiu din cererea de inscriere si extrasul din registrul cererilor de inscriere in G.A.C., de la filele 27 si 28 .
Deci, cei care detineau efectiv terenul si l-au inscris in G.A.C. , au fost paratul I.V. si sotia sa I.E.
In aceste conditii si in baza art.8 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , reconstituirea dreptului de proprietate s-a facut legal in favoarea celui care a predat terenul in Gospodaria Agricola Colectiva �Ozana� Blebea , respectiv paratului I.V..
Pasivitatea autorilor reclamantului, care traiau in anul 1962, cat si pasivitatea reclamantului A.V. ,care , la aparitia Legii fondului funciar nr. 18/1991 , nu a depus cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 5.370 m.p. (0,53 ha.), teren colectivizat in anul 1962 , la cererea sotilor I.V. si I.E. , care posedau terenul respectiv, inca din anul 1951 , constituie un motiv de constatare a operarii prescriptiei achizitive in favoarea paratului , in baza art.1890 Cod civil.
Instanta mai retine ca, adeverinta provizorie de proprietate nr. 352/1991 a fost eliberata in favoarea paratului I.V. , in conditiile art.8 alin.2 din Legea nr. 18/1991 , republicata , care prevede expres ca, �de prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamant in cooperativa agricola de productie , precum si in conditiile legii civile , mostenitorii acestora �...
Din inscrisurile depuse la dosarul cauzei , rezulta fara putinta de tagada ,ca terenul in suprafata de 0,54 ha. (5.370 m.p.) situat in orasul Tg. Neamt a fost adus in C.A.P.(G.A.C.) in primavara anului 1962 , de I.V. si nu de A.G. si A.A. autorii reclamantului , ori de A.V., reclamantul din actiune si in aceste conditii cel indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru acest teren este I.V. .
Este adevarat ca, A.V. a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 5.370 m.p. teren in baza Legii nr. 247/2005 , insa cererea sa,a fost respinsa de Comisia Judeteana , prin Hotararea nr. 5394/2006 .
Impotriva acestei hotarari, petentul A.V. ,a formulat plangere la Judecatoria Tg-Neamt , plangerea lui fiind respinsa prin sentinta civila, nr. 633/17.04.2007 , solutia primei instante ramanand irevocabila prin decizia civila nr. 1220/RC/24.09.2007, pronuntata de Tribunalul Neamt in dosarul nr. 439/321/2007 (filele 32 si 33-34).
Cu toate ca ,paratul I.V. , este in posesia adeverintei provizorii de proprietate nr. xxx/1991 si stapaneste efectiv terenul in suprafata de 5.370 m.p., inainte de anul 1962 l-a inscris in C.A.P., Comisia Locala Tg. Neamt , nu i-a intocmit documentatia premergatoare emiterii titlului de proprietate , acesta fiind nevoit sa promoveze la instanta , o actiune avand ca obiect , obligatia de �a face� , actiunea sa fiind admisa prin sentinta civila nr. 139/21.ian.2008 , hotararea ramanand irevocabila in urma respingerii de catre Tribunalul Neamt a recursului declarat de Comisia Locala si A.V. .
Faptul ca , in adeverinta de proprietate nr. xxx/1991 , nu este mentionat numarul Hotararii Comisiei Judetene , anexa si pozitia in care s-a validat reconstituirea dreptului de proprietate al paratului I.V. , nu-i este imputabila acestuia , cata vreme ADEVERINTA a fost completata si semnata de Presedintele Comisiei din acea perioada si secretarul acesteia, iar terenul mentionat in acest inscris , a fost adus in C.A.P. , in anul 1962 , de paratul I.V., ca nepot al defunctei C.M..
Intrucat din probatoriul administrat in cauza nu rezulta existenta vreunui motiv de nulitate absoluta a Adeverintei de proprietate nr. xxx/1991 , instanta va respinge , ca nefondata actiunea reclamantului.
In baza art.274 Cod procedura civila , instanta va obliga pe reclamant la plata cheltuielilor de judecata , reprezentand onorariul de avocat.
 

Sentinta civila nr. Nr. 2798
17.12.2008


Constata ca prin actiunea inregistrata la aceasta instanta sub nr. xxxx/321/2007 reclamantele A.A. si M.A. au chemat in judecata pe parata T.T. pentru constatarea nulitatii testamentului autentificat sub nr. xxxx/ 6 06 2005 la Biroul Notarului Public din Tg. Neamt si a oricarui act subsidiar ce s-ar fi intocmit, cu cheltuieli de judecata.
In motivare au aratat ca prin acel testament , B.I., sora lor, a instituit-o legatara universala pe parata, testament de care ele au aflat la 11 06 2005, decesul testatoarei reclamantele sustin ca testamentul nu a reprezentat vointa reala a testatoarei , vointa acesteia fiind viciata din punct de vedere al consimtamantului, avand in vedere starea de sanatate a testatoarei si chiar a actului in sine, facut in favoarea unui strain care nu a contribuit la intretinerea si ingrijirea testatoarei atata timp cat ele, reclamantele, rude cu aceasta, s-au ingrijit de ea si ca in acel testament semnatura nu a fost executata de testatoare.
In dovedire a depus la dosar inscrisuri-testamentul contestat, certificate de stare civila si a solicitat admiterea interogatoriul paratei, a probei cu martori si expertiza grafica.
Actiunea a fost timbrata cu 20 de lei taxa de timbru si 0,30 lei timbru judiciar.
Parata a formulat intampinare prin acre a solicitat respingerea actiunii reclamantelor, cu obligarea lor la plata cheltuielilor de judecata sustinand ca nu s-au aratat motivele de nulitate absoluta, ca reclamantele au mai formulat o actiune identica fiind inregistrat dosarul civil nr. xxxx/2005 la Judecatoria Tg. Neamt, invocand astfel exceptia autoritatii de lucru judecat; ca reclamantele au formulat si plangere penala impotriva ei pentru fals si uz de fals in legatura cu acelasi testament, fiind inregistrat dosarul penal nr. xxx/32/2006 al Curtii de Apel Bacau si a solicitat atasarea acestuia.
S-a anexat la intampinare copii dupa sentinta civila nr.1793/4 11 2005 pronuntata de aceasta instanta in dosarul civil nr. xxxx/2005 avand ca obiect constatare nulitate testament.
Reclamantele au completat actiunea aratand motivele pentru care au solicitat constatarea nulitatii testamentului. Au aratat ca , pe parcursul ultimilor ani din viata ai surorii lor , ele au stiut ca acesta sufera de boli grave si relatiile cu ea au fost mai stranse ca niciodata, i-au acordat mai multa atentie stiind ca sufera de osteoporoza si un cancer galopant, astfel ca era imposibil ca sora lor sa intocmeasca un testament in favoarea unei straine. Din cauza bolii, sora lor B.I. avea unele stari depresive, simtea nevoia sa aiba in preajma pe cineva din familie si cum ele nu reuseau sa fie permanent cu ea, parata, care a fost angajata si platita de ele pentru a avea grija de sora lor, a incercat prin mijloace viclene sa-si intareasca pozitia prin alterarea vointei surorii lor, avand in vedere medicamentele pe care i le administra, care puteau duce la unele momente de inconstienta sau cel putin de lipsa de discernamant si ca parata le asigura ca bolnava da semne de insanatosire.
Cu privire la exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de parata, acesta a fost pusa in discutia partilor si a fost respinsa de instanta intrucat actiunea pentru constatarea nulitatii aceluiasi testament formulata impotriva paratei in anul 2005 a fost respinsa prin sentinta civila nr.1793/4 11 2005 pronuntata de aceasta instanta in dosarul civil nr. xxxx/2005, pentru lipsa calitatii procesuale active a reclamantei A.A..
Reclamantele au solicitat efectuarea si a unei expertize medico-legale avand in vedere actele medicale ale testatoarei.
S-a anexat de catre parata copia plangerii penale formulate impotriva ei de reclamante, copia ordonantei din iunie 2006 pronuntata de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau in dosarul penal nr. xxxx/II/2/2006, certificatul de legatar. A solicitat admiterea probei cu martori si a fost de acord cu efectuarea expertizelor grafice si medicale.
S-a luat un interogatoriu paratei si s-au audiat martorii partilor, dupa care s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale pentru a se stabili daca avand in vedere suferintele testatoarei, survenite anterior intocmirii testamentului, acesteia ii erau afectate in vreun fel capacitatile motrice � cu precadere, scrierea si functiile psihice, daca avea sau nu discernamant la momentul intocmirii testamentului.
Concluziile din raportul medico-legal au fost ca testatoarea nu suferea de vreo boala psihica, diagnosticata de medic de specialitate psihiatrica in masura sa ii afecteze discernamantul critic, ca medicatia administrata la data semnarii testamentului nu a fost in masura sa ii afecteze discernamantul critic si ca nu exista date privitoare la vreo boala a mainilor care nu i-ar fi permis sa semneze sau sa-i fi afectat scrierea.
 La baza acestor concluzii au stat actele medicale puse la dispozitie de parti : fisa de consultatii medicale, adulti nr. 531 intocmita la 17 martie 2003 fiind in evidenta Cabinetului medical din Tg Neamt si buletinele de analize medicale ale centrului medical din Tg. Neamt.
S-a efectuat si expertiza grafica la Laboratorul Interjudetean Iasi pentru a se stabili daca semnatura din testamentul intocmit paratei apartine testatoarei B.I.. Pentru acesta s-au pus la dispozitie acte originale care purtau semnatura testatoarei precum si fotocopii dupa scripte de comparatie-contracte si alte acte semnate de testatoare.
S-a constatat ca semnatura din testament apartine numitei B.I.. Concluziile Laboratorului Interjudetean Iasi au fost contestate de reclamante pe motiv ca expertiza s-a efectuat pe fotocopii ale actului contestat. S-a raspuns si la aceste obiectiuni facandu-se precizarea ca s-a avut in vedere testamentul atacat, in original.
Analizand probele administrate in cauza constata ca actiunea reclamantelor A.A. si M.A. nu este intemeiata urmand a fi respinsa pentru considerentele care urmeaza:
Reclamantele au solicitat in contradictoriu cu parata T.T. constatarea nulitatii testamentului autentificat sub nr. xxxx/6 06 2005 la Biroul Notarului Public, testament prin care sora lor, B.I. a dispus ca la incetarea ei din viata, toate bunurile mobile sau imobile ce se vor afla in proprietatea ei sa ramana paratei, pe care a instituit-o legatara universala.
Parata nu este ruda cu reclamantele si nici cu testatoarea, aceasta era doar vecina cu ea si reclamantele, care locuiau in Iasi, in incercarea de a-si ajuta sora bolnava, s-au inteles cu parata sa aiba grija de sora lor, parata fiind platita pentru serviciile ei.
Reclamantele au invocat in constatarea nulitatii testamentului intocmit de sora lor, paratei, lipsa consimtamantului, provocata de absenta discernamantului la intocmirea testamentului, validitatea testamentului fiind influentata de incapacitatea naturala in care se afla testatoarea datorata bolii de care suferea in acele ultime luni din viata, adica de lipsa unei vointe constiente in momentul intocmirii actului. Mai mult, au invocat chiar si dolul ca viciu de consimtamant , pe langa lipsa consimtamantului dispunatoarei, manoperele de captare a afectiunii bolnavei de catre parata si indepartare a bolnavei de rudele ei, in primul rand de surorile ei , reclamante in cauza, cu intentia de a o determina sa intocmeasca testamentul in favoarea ei.
Sanctiunea pentru intocmirea actului in asemenea conditii este nulitatea absoluta a actului , codul civil reglementand in art.5, art.1091 si alte cateva dispozitii disparate aceasta sanctiune in mod expres pentru incalcarea unor reguli imperative care interzic actele juridice ilicite sau cuprinzand conditii contrare bunelor moravuri ori legii.
Din analiza probelor administrate in cauza rezulta ca vointa testatoarei nu a fost alterata in nici un mod la intocmirea testamentului in favoarea paratei.
Martora D.E. o cunostea pe testatoarea B.I. de mai multi ani , i-a botezat fiica si pentru ca ea lucrase la laboratorul Spitalului, a fost solicitata de batrana sa mearga cu ea sa faca niste analize. Atunci batrana si-a exprimat dorinta de a face acte fiicei martorei pe casa, insa ea nu a acceptat. De aici se poate trage concluzia ca era dispusa sa intocmeasca testament in favoarea altei persoane decat o ruda. Martora a mai declarat ca batrana era in relatii bune cu surorile ei, ele veneau de sarbatori la ea si ea pregatea tot, ca discuta sa faca acte cuiva inca de pe vremea cand traia sotul ei. Parata s-a mutat in casa vecina cu testatoarea inainte de anul 1989.
Martora N.S., vecina cu parata, a declarat ca reclamantele locuiau in Iasi si veneau in vizita la sora lor cat de des puteau. Batrana se putea hrani singura, avea probleme pentru ca avusese un picior rupt, nu avea probleme cu mainile, putea semna pentru pensie. Parata dormea la ea si o ingrijea pentru ca isi rupsese piciorul in luna mai, dupa 21 mai si in iunie sau iulie, a murit. Se retine din declaratia acestei martore ca parata putea folosi mainile, putea semna si ca parata o ajuta pe batrana cu stirea reclamantelor, intre bolnava si surorile ei existau relatii bune, doar ca aceasta a preferat sa intocmeasca testament paratei si nu surorilor ei, ca o recunoastere a grijii cu care o inconjura parata. Faptul ca parata nu a refuzat oferta batranei de a intocmi testament asa cum a facut martora D.E., nu atrage automat ideea vehiculata de reclamante ca aceasta a folosit mijloace dolosive sau ca chiar s-a folosit de medicamente pentru a induce batranei o stare de inconstienta pentru a semna actul, ci creeaza mai degraba convingerea instantei ca batrana, in ultimele doua luni din viata, inca de cand a solicitat sprijinul martorei D.E. sa faca analize medicale, era dispusa sa intocmeasca testament cuiva strain, cu mare usurinta, fara ca acel strain sa faca ceva deosebit pentru ea, pentru ca probabil se simtea slabita si nu o mai interesa prea mult bunurile materiale si nici nu era in relatii rele cu surorile ei pentru a se interpreta ca in acest mod ar fi intentionat sa le pagubeasca, iar acceptarea cu usurinta a acestei liberalitati de catre parata tine mai mult de constiinta, fara a pasi pana in sfera conduitei penale a paratei cum au considerat reclamantele , in prima faza a demersului lor impotriva paratei.
Martora propusa de reclamante, H.I. a declarat ca ea a cumparat o parcela de teren de la B.I., cu doi ani inaintea mortii acesteia si ca anterior luase terenul in arenda. Mai venea pe la batrana sa-i aduca lapte, branza si ca nu le-a vazut pe reclamante pe acolo pe la ea. A aflat cu surprindere ca batrana a murit, a gasit usile incuiate.
Din declaratiile acestei martore se retine ca ea o vizita destul de rar pe batrana, mai ales dupa ce a cumparat terenul de la ea, astfel ca nu avea cum cunoaste prea multe despre ultimele luni de viata ale batranei si de relatiile pe care le avea cu rudele sau cu parata.
Din probele stiintifice efectuate in cauza, expertiza medico-legala si expertiza grafica rezulta ca testatoarea nu suferea de vreo afectiune fizica sau psihica de natura sa-i altereze acesteia scrisul sau discernamantul.
Avand in vedere acestea, constata ca testamentul nu este lovit de nulitate, a fost incheiat valabil, cu respectarea conditiilor de forma si de fond prevazute de lege.