Constatare nuliate act juridic

Prin cererea inregistrata la aceasta instanta reclamantii G.G. si G.C. i-au chemat in judecata pe paratii SC Volksbank Romania SA Rabon Credit Solutions Romania SRL solicitand ca prin hotarare judecatoreasca sa se constate urmatoarele:
- nulitatea absoluta a clauzei inscrise la pct. 5 lit a din conditiile speciale ale conventiei de credit nr. 0121444/29.08.2007 prind aplicarea comisionului de risc ca fiind abuziva
- obligarea paratei Volksbank Romania SA la restituirea sumei de 5168,84 franci elvetieni (18947 lei calculati la un curs 1 CHF – 3,6657 lei ) constatand in contravaloarea comision ului de risc achitat incepand cu data contractarii creditului si pana la momentul semnarii actului aditional in 07.05.2012 sumele urmand sa fie actualizate in functie de indicele de inflatie de la data restituirii.
- constatarea nulitatii absolute a clauzelor inscrise la pct. 4 lit a si lit b din „conditiile speciale” ale conventiei de credit nr. 0121444/29.08.2007 privind aplicarea comisionului de penalizare si a dobanzii penalizatoare ca fiind abuzive.
- obligarea paratei Volksbank Romania SA sa le plateasca dobanda legala aferenta debitului prevazuta de dispozitiile OUG 13/2011 calculata incepand cu data introducerii actiunii si pana la data platii efective a debitului.
- continuarea derularii conventiei de credit nr. 0121444/29.08.2007 cu excluderea clauzei inscrise la pct. 5 lit a din „Comisioane” privind aplicarea comisionului de risc.
- obligarea paratei la incasarea ratelor scadente la contravaloarea cursului practicat pentru cumpararea valutei raportat la valoarea de referinta din ziua platii.
- constatarea nulitatii absolute a contractului de cesiune de creanta incheiat de parata Volksbank Romania SA cu Rabon Credit Solutions Romania SRL privind cesiunea drepturilor bancii prevazute de conventia de credit nr. 012144/29.08.2007.
In motivarea actiunii reclamantii au aratat urmatoarele:
la data de 29.08.2007 au incheiat cu parata SC Volksbank Romania SA conventia de credit nr. 0121444/29.08.2007 valoarea creditului fiind de 57500CHF durata acestuia fiind de 300 luni.
In partea intitulata „Conditiile speciale ale conventiei „ la pct. 5 lit a „comision de risc” este stipulata clauza potrivit careia imprumutatii datoreaza bancii un comision de risc de 0,17 % aplicat la soldul creditului platibil lunar din ziua de scadenta pe toata perioada de derulare a conventiei de credit.
Totodata la pct. 4 lit a si b din „conditiile speciale” ale conventiei de credit sunt prevazute comisionul de penalizare si dobanda penalizatoare ajungandu-se in situatia in care in caz de intarziere la plata unei rate banca sa perceapa atat dobanda majorata cat si comision la suma respectiva.
Raportat la dispozitiile legale , clauza referitoare la perceperea de catre parata a comisionului de risc este abuziva. Astfel in cauza sunt incidente dispozitiile art 193/2000 privind clauzele abuzive in contractele incheiate intre comercianti si consumatori si ale L 296/2004.
Aceasta clauza contractuala cuprinsa intr-un contract standard preformulat de catre parata Volksbank Romania SA, ei reclamantii neavand posibilitatea sa influenteze natura ei astfel ca aceasta nu poate fi considerata ca fiind negociata direct intre ei si parata. In aceste conditii isi gaseste aplicabilitatea dispozitiile art 4 al 3 din L 193/2000 si art 81 din L 296/2004.
Clauzele cuprinse in Conventia de credit nr. 0121444/29.04.2007 sunt obscure si echivoce.
In acest context acest comision de risc este perceput doar pentru punerea la dispozitie a creditului conform definitiei date de catre parata prin pct. 3.5 din sectiunea 3 din cadrul conditiilor speciale.
La momentul incheierii contractului de credit nu au existat precizari suplimentare cu privire la motivele conditiile si termenele referitoare la perceperea acestui comision de catre parata.
Parata Volksbank Romania SA prin instituirea si incasarea comisionului de risc intra in sfera abuzului de pozitie fata de ei, deoarece cuantumul comisionului de risc avand in vedere conditiile de percepere si destinatia sa nu este echivalentul vreunui serviciu prestat de catre Banca fata de ei.
Avand in vedere plata la zi a comisionului de risc precum si faptul ca plata sumelor este o plata nedatorata solicita obligarea paratei la restituirea sumei achitate cu titlu de comision de risc incepand cu data contractarii creditului si pana la momentul semnarii actului aditional in 07.05.2012 si de asemenea obligarea acesteia la plata dobanzii legale calculata pana la data platii efective a debitului.
Asa cum dispune Codul fiscal platile efectuate la institutii se realizeaza in moneda nationala solicita obligarea paratei Volksbank Romania SA la calcularea ratelor scadente in functie de cursul de cumparare al bancii si nu cel de vanzare al valutei , acesta fiind excesiv de mare raportat chiar si la cursul de referinta al BNR.
Referitor la cererea pentru constatarea nulitatii absolute a contractului de cesiune de creanta reclamantii au aratat ca se impune anularea acestuia avand in vedere ca nu au fost respectate dispozitiile legale in materie.
Prin notificarea primita de la SC Rabon Credit Solution Romania SRL au fost instiintati asupra faptului ca banca parata „ a finalizat in data de 25.07.2014 transferul tuturor drepturilor sale de creanta in baza contractului … si al drepturilor de garantie si al tuturor celorlalte drepturi accesorii rezultate din Contractul de credit si din contractele de garantie aferente „.
Avand in vedere aceasta formulare se poate trage concluzia ca banca nu a transferat o creanta certa lichida si exigibila ci insusi contractul de credit cu toate accesoriile sale catre o persoana juridica care nu a facut dovada ca BNR ar fi autorizat-o pentru efectuarea unor astfel de operatiuni.
Astfel asa zisul cedent nu avea capacitatea de folosinta necesara incheierii unei conventii de cesiune a creditului.
Un alt motiv pentru care aceasta cesiune nu reprezinta in fapt o cesiune de creanta este faptul ca parata Volksbank Romania SA nu a procedat la punerea lor in intarziere si la constatarea exigibilitatii sumei datorate prin niciuna dintre modalitatile indicate in contract .
Prin intampinare parata SC Volksbank Romania SA a solicitat respingerea actiunii ca nefondata avand in vedere urmatoarele motive:
In fapt se solicita printre altele contestarea de cesiune dintre Volksbank Romania SA si Sc Rabon Credit Solutions Romania SRL.
Cu privire la aceasta cerere dispozitiile art 1391-1393 cod civil nu impun existenta contractului cert lichid si exigibil al creantei ce face obiectul contractului de cesiune de creanta.
Declararea prematura si ilegala a scadentei anticipate a creditului bancar acordat nu echivaleaza cu lipsa obiectului contractului de cesiune de creanta ca si motiv de nulitate absoluta a contractului de cesiune catre un tert.
Cu privire la punctul din actiune prin care se solicita obligarea paratei la incasarea ratelor scadente la contravaloarea cursului practicat pentru cumpararea valutei raportat la valoarea de referinta din ziua platii parata a aratat urmatoarele:
Contractul de credit valutar contine un element de risc valutar insa acesta nu il transforma automat intr-un contract abuziv. Dimpotriva , semnificativ este faptul ca atat Codul civil din 1964 ( art 1578) cat si noul Cod civil ( art 2164) consacra in materia imprumutului principal nominalismului potrivit caruia imprumutatul trebuie sa inapoieze suma nominal primita oricare ar fi variatia acesteia. prin urmare principiul nominalismului este traditional in contractele de imprumut. In cazul creditelor acordate in valuta nu suntem in prezenta nici unei clauze abuzive pentru ca nu banca a instituit printr-o clauza in contract regula nominalismului ci insusi legiuitorul .
Prin intampinare parata Rabon credit Solutions Romania SRL a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive avand in vedere urmatoarele motive:
Sumele solicitate a fi restituite colectate anterior de catre banca parata cu titlu de comisioane de risc dobanzi nu au intrat niciodata in patrimoniul sau si nu a beneficiat de aceste sume astfel ca nu se poate restitui ce nu a incasat si nici nu are capacitatea de a interveni in cadrul contractului in sensul de a modifica clauze ca fiind presupus abuzive.
Din actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
la data de 29.08.2007 intre SC Volksbank Romania SA in calitate de banca pe de o parte si reclamantii G.C. si G.G. in calitate de imprumutat pe de alta parte a fost incheiata conventia de credit nr. 0121444/29.08.2007 prin care Volksbank Romania SA a acordat reclamantilor suma de 57.500 CHF pe termen de 300 luni.
Creanta izvorata din contractul de credit nr. 0121444/29.08.2007 a facut obiectul unui contract de cesiune incheiat intre SC Volksbank Romania SA si Rabon Credit Solutions Romania SRL.
Pentru punerea la dispozitie a acestui credit potrivit art 5 lit a din contract banca incaseaza un comision de risc de 0,17% aplicat la soldul creditului platibil lunar in zile de scadenta per toata perioada de derulare a Conventiei de credit.
Referitor la comisionul de risc instanta va analiza daca acesta a avut caracter abuziv pe perioada cat a produs efect respectiv de la data incheierii conventiei de credit nr. 0121444/29.08.2007 si pana la semnarea actului aditional din 07.05.2012.
In cauza, instanta retine ca creditul acordat urma a fi rambursate potrivit graficului de rambursare anexa la contract, in care este prevazuta, pentru fiecare luna, alaturi de valoarea lunara a creditului rambursat si dobanda aferenta, si valoarea comisionului de risc la care face referire art. 5 lit. a) din conventie.
Cu privire la negocierea acestei clauze, desi parata a sustinut ca prevederile contractuale a caror nulitate absoluta se cere a fi constatata nu au caracter abuziv intrucat sunt clauze negociate, cuprinse in Conditiile Speciale ale contractului, prevederile din Conditiile Speciale prezentand toate caracteristicile unui contract cu forta obligatorie intre parti incheiat in urma exprimarii libere a vointei din partea ambilor cocontractanti, instanta nu este de acord cu aceasta sustinere, apreciind ca datele spetei conduc la o alta concluzie.
Astfel, analizand art. 5 lit a din Conditiile Speciale ale conventiei de credit intervenita intre parti, instanta constata ca art. 5 lit a instituie obligatia reclamantilor de a achita un comision de urmarire riscuri. Astfel, se stipuleaza ca, pentru punerea la dispozitie a creditului, imprumutatul datoreaza bancii comision de urmarire riscuri.
Instanta apreciaza ca, in prezenta cauza, clauza referitoare la comisionul de risc nu poate fi considerata ca fiind negociata direct cu reclamantii intrucat contractele incheiate cu aceasta au fost tip, preformulate, cu clauze nenegociabile.
Imprejurarea invocata de parata prin intampinare si anume ca reclamantii au avut cunostinta atat de existenta cat si de intinderea obligatiilor ce-i reveneau, sub aspectul valorii si sub cel al perioadelor si au fost de acord, prin semnarea conventiilor, cu plata comisionului de risc , dispunand de posibilitatea de a refuza semnarea conventiei daca nu era de acord cu acest comision, nu poate determina lipsa de incidenta a prevederilor Legii nr.193/2000.
A valida un astfel de rationament ar echivala cu lipsirea, in mare parte, de aplicabilitate a dispozitiilor acestui act normativ, in conditiile in care, prin edictarea sa, legiuitorul a urmarit sa protejeze tocmai consumatorii care deja au incheiat contracte ce ar putea contine clauze abuzive. Codul civil consacra principiul libertatii contractuale, dar art. 969 Codul civil confera putere de lege doar conventiilor legal facute, Legea nr.193/2000 reglementand tocmai situatii in care clauze contractuale consimtite de parte prin asumarea contractului nu au caracter legal, fiind considerate abuzive.
Potrivit paratei, comisionul de risc reprezinta un element al pretului bancii, pentru acoperirea riscului bancar, intrucat pe parcursul derularii conventiei exista posibilitatea ca banca sa sufere o pierdere, prin nerecuperarea sumelor acordate si ca aceste credite si ca imobilele aduse in garantie au fost asigurate doar pentru anumite riscuri.
Instanta nu contesta faptul ca acordarea de credite reprezinta o operatiune ce implica anumite riscuri pentru imprumutator, dar apreciaza ca aceste riscuri trebuie analizate raportat la situatia fiecarui imprumutat in parte, urmand a fi avuti in vedere factori precum solvabilitatea probabila viitoare a clientului sau garantiile acordate pentru aprobarea imprumutului, insa desfasurarea oricarei activitati comerciale implica o serie de riscuri pentru comerciant, pe care acesta trebuie sa si le asume odata ce a ales sa se implice in respectiva activitate.
Analizand continutul contractului incheiat de catre parti, instanta constata ca nu sunt mentionate destinatia comisionului de risc si nici justificarea perceperii acestuia, astfel incat pentru acordarea creditului, parata a perceput dobanda si comision fara evidentierea distinctiei dintre acestea, fiind astfel incalcate dispozitiile art. 4 alin. 6 din Legea nr. 193/2000 ce impun exprimarea clauzelor intr-un limbaj usor inteligibil.
In plus, acest text afirma ca evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociaza nici cu produsele si serviciile oferite in schimb, insa in cazul de fata, dupa cum s-a aratat, Banca nu a oferit niciun produs sau serviciu in schimbul perceperii acestui comision, el reprezentand un beneficiu unilateral. Includerea sa expresa in „pretul contractului” ar fi dat posibilitatea consumatorului sa aprecieze in mod clar asupra naturii sale si ar fi dus la scoaterea sa din discutia cu privire la clauzele abuzive.
De asemenea, se retine ca parata nu a facut proba ca ar fi avut, la incheierea conventiei de credit, suspiciuni fondate cu privire la comportamentul viitor al reclamantilor in desfasurarea raportului contractual in discutie, comportament de natura sa genereze o probabilitate crescuta de a prejudicia banca, astfel ca punerea in sarcina reclamantilor, anticipat si nediferentiat, a tuturor riscurilor pe care le-ar putea intampina banca, contravine cerintelor bunei-credinte.
Instanta retine si faptul ca potrivit graficului de rambursare al creditului ,cuantumul comisionului de risc este destul de ridicat raportat la valoarea totala a ratelor de credit si a dobanzilor,
Acest fapt, coroborat si cu cele aratate mai sus, conduce la concluzia ca prin stipularea clauzei care prevede acest comision s-a creat un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor contractante, motiv pentru care instanta constata caracterul abuziv si al clauzei cuprinse la art 5 lit. a) din Conditiile speciale ale contractului de credit.
 Cu privire la capatul de cerere privind restituirea sumelor incasate de parata cu titlu de comision de risc , instanta retine ca nulitatea reprezinta o sanctiune de drept civil ce consta in desfiintarea retroactiva a unui act juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale.
Principiul restabilirii situatiei anterioare este unul dintre principiile care guverneaza efectele nulitatii actului juridic civil si presupune ca tot ceea ce s-a executat in baza unui act juridic anulat trebuie restituit, astfel incat partile raportului juridic sa ajunga in situatia in care acel act juridic nu s-ar fi incheiat.
 Potrivit art. 6 din Legea nr. 193/2000, clauzele abuzive cuprinse in contract si constatate prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar sanctiunea constand in lipsirea actului juridic, total sau partial, de efectele contrare normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila, este nulitatea. Legea nu mentioneaza expres daca este vorba de o nulitate absoluta sau una relativa, fapt pentru care stabilirea felului nulitatii se face prin raportare la natura interesului ocrotit prin norma juridica nerespectata, cu luarea in considerare si a cauzei de nulitate, a terminologiei folosite in cuprinsul normei juridice, a regimului juridic al sanctiunii.
Instanta apreciaza ca articolul mentionat stabileste sanctiunea nulitatii absolute pentru ipoteza prevederii in contract a unei clauze abuzive, avand in vedere ca textul legal foloseste sintagma cu caracter imperativ ”clauzele nu vor produce efecte”, spre deosebire de formulele ”anulabile” sau ”pot fi anulate”, caracteristice nulitatii relative. In plus, prin stipularea in contract a unei clauze abuzive, care incalca echilibrul contractual si contravine bunei-credinte, prin profitarea de pozitia subordonata a cocontractantului, autorul acesteia urmareste un scop ilicit si/sau imoral, iar cauza ilicita reprezinta un motiv de nulitate absoluta, si nu de nulitate relativa. Prin stipularea unei clauze abuzive, comerciantul nu urmareste doar vicierea consimtamantului consumatorului (falsa reprezentare a unei imprejurari la incheierea contractului, care determina o persoana sa incheie actul juridic respectiv in anumite conditii, cu acceptarea unor clauze dezavantajoase), ci obtinerea unor venituri mai mari, profitand de starea de nevoie in care consumatorul se afla, si care il determina pe acesta din urma sa incheie actul juridic in conditiile impuse de cocontractantul aflat intr-o pozitie economica privilegiata.
Nu in ultimul rand, instanta apreciaza ca lipsirea de efecte a clauzelor abuzive din contractele de adeziune, nenegociate de parti, are rolul de a ocroti un interes general, al tuturor consumatorilor prin protejarea acestora impotriva tendintei comerciantilor de a abuza de pozitia dominanta economic pe care o detin, fiind vorba de norme juridice de ordine publica cu un evident caracter imperativ.
Avand in vedere solutia ce urmeaza a fi pronuntata cu privire la clauza contractuala impusa de art 5 lit a din contractul de credit instanta facand aplicarea principiului retroactivitatii ( nulitatea produce efecte atat pentru viitor cat si pentru trecut din chiar momentul incheierii actului juridic ) si a principiului restabilirii situatiei anterioare ( ceea ce s-a executat in baza unui act juridic sau a unei clauze anulate trebuie restituit ), va dispune restituirea prestatiilor efectuate de catre reclamanti in baza acestei clauze abuzive anulate.
Astfel, instanta va obliga parata Banca Transilvania SA succesoare a Volksbank Romania SA sa restituie reclamantilor suma de 5168,84 franci elvetieni asa cum rezulta din expertiza contabila intocmita de expertul contabil Avornicesei Alexandrina Maria reprezentand comision de risc pe perioada 29.08.2007-07.05.2012 precum si la plata dobanzii legale aferente calculate de la data formularii actiunii si pana la plata efectiva.
Cu privire la cererea pentru obligarea paratei la incasarea ratelor scadente la contravaloarea cursului practicat pentru cumpararea valutei raportat la valoarea de referinta din ziua platii instanta retine urmatoarele:
Creditului in litigiu a fost acordat efectiv in CHF astfel ca rambursarea se face in moneda in care s-a acordat creditului ( CHF) pe care imprumutatul o procura la libera sa alegere fie de pe piata fie prin cumparare CHF de la banca imprumutatoare.
In virtutea principiului nominalismului monetar sunt intrutotul valabile clauzele contractuale incriminate care stabilesc ca imprumutatul restituie exact ce si cat a luat cu imprumut in moneda in care s-a acordat ( CHF).
Prin urmare nu este vorba despre o sarcina platita abuziv asupra consumatorului ci despre o consecinta fireasca a principiului nominalismului monetar.
Cu privire la cererea pentru constatarea nulitatii absolute a clauzelor inscrise la pct. 4 lit a si b din conditiile speciale instanta retine urmatoarele:
Conform art 4 lit a din contract imprumutatul trebuie sa plateasca un comision de penalizare de 2%plat dar ce putin CHF25 calculata la valoarea sumelor datorate si neplatite la scadenta. De asemenea conform art 4 lit b rata dobanzii penalizatoare este compusa din rata dobanzii curente +5%p.a calculata incepand cu a 6-a zi de la data scadentei.
referitor la aceste clauze reclamantii au solicitat anularea acestora avand in vedere ca prin inserarea acestora in m od vadit s-a creat un dezechilibru intre drepturile si obligatiile partilor contractante in detrimentul clientului.
In privinta acestor sustineri instanta apreciaza ca se impune a se analiza daca exista o dispozitie vadita si substantiala intre drepturile bancii creditoare si drepturile imprumutatului.
Insa instanta apreciaza ca aceste clauze de mai sus reclamate ca fiind abuzive nu determina procurarea unui avantaj excesiv pentru banca in detrimentul contractului.
Cu privire la constatarea nulitatii absolute a cesiunii de creanta incheiat de parata Volksbank Romania SA cu Rabon Credit Solutions Romania SRL privind cesiunea drepturilor bancii prevazute in conventia de credit nr. 0121444/29.08.2007 instanta retine urmatoarele:
Cesiunea de creanta este un contract consensual care se perfecteaza in momentul stabilirii acordului de vointa al partilor contractante. prin contractul de cesiune creanta ramane neschimbata pastrandu-si natura si garantiile care o insoteau, iar in cazul in care creanta consta intr-o suma de bani va continua sa produca aceeasi dobanda.
Aceasta cesiune de creanta a fost notificata debitorilor reclamanti la data de 31.07.2014 ( f 261 dosar ) astfel incat s-au constatat indeplinite si dispozitiile art 1393 cod civil privind notificarea debitorului.
Astfel instanta nu poate retine vreun motiv de nulitate a contractului de cesiune.
Lipsa acceptarii cesiunii de creanta de catre debitorul cedat nu are nici o influenta asupra valedicitatii acestei operatiuni juridice.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate de parata Rabon Credit Solutions Romania SRL instanta urmeaza sa o respinga avand in vedere urmatoarele considerente :
Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre reclamant si cel care este titularul dreptului din raportul dedus judecatii. Ori in cauza prin cesiunea de creanta Rabon Credit Solutions Romania SRL a devenit creditorul reclamantilor.
De altfel aceasta este parte in contractul de cesiune de creanta a carui anulare se solicita.
Constatand culpa procesuala a paratei Banca Transilvania SA ( succesorale a Volksbank Romania SA) in temeiul art 453 cod proc. civila o va obliga la plata catre reclamanti a cheltuielilor de judecata reprezentand onorariu expertiza contabila.