Anulare act administrativ individual emis de autoritatea publica - autorizatie de construire. Suspendarea executarii actului administrativ.

     Art.1, art.2, art.7, art.8, art.12 , art.13, art.15, art.16 - Legea nr.554/2004
       Art.53 - Legea nr.350/2001
       Art.28 - Legea nr.50/1991

      
Prin actiunea promovata si inregistrata la data de 30.03.2009 pe rolul Tribunalului Constanta - Sectia de contencios administrativ si fiscal sub nr.3610/118/2009 reclamantul F.G., in contradictoriu cu paratii Primarul Municipiului Constanta si P.G., a solicitat instantei ca prin hotararea ce o va pronunta, sa dispuna anularea autorizatiei de construire nr.886/30.04.2008 emisa in favoarea paratului P.G., apreciata ca fiind nelegala. S-a solicitat, de asemenea a se dispune suspendarea executarii actului administrativ contestat, precum si obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
A aratat reclamantul ca are calitatea de proprietar al imobilului teren si constructie situat in Constanta, compus din teren in suprafata indiviza de 120 mp si o locuinta alcatuita din 3 camere si dependinte, imobil care se invecineaza cu proprietatea paratului P.G. S-a mai aratat ca locuinta detinuta de catre reclamant este amplasata pe linia de granita dintre cele 2 proprietati.
S-a mai sustinut ca paratul P.G., in baza autozatiei de construire nr.886/30.04.2008 a inceput edificarea unei constructii-extindere si supraetajare 1E + M-4 camere si dependinte, lucrarile de construire fiind lipite de zidul proprietatii detinute de catre reclamant.
S-a aratat insa ca paratul, a procedat la efectuarea de lucrari de construire de la cota 0, daramand constructiile existente si incepand edificarea in fapt a unei noi constructii. Aceste lucrari se efectueaza in imediata vecinatate de imobilului detinut de catre reclamant, fara ca paratul sa efectueze lucrari de subzidire la fundatia locuintei reclamantului. S-a mai arata ca dezgolirea fundatiei locuintei reclamantului s-a facut fara acordul acestuia.
In ce priveste cererea de anulare a actului administrativ contestat, s-a aratat ca lucrarile efectuate de catre parat nu sunt cele autorizate de catre emitentul autorizatiei. Pe de alta parte, s-a sustinut ca documentatia prezentata de catre reclamant in vederea obtinerii autorizatie, nu este completa si nu corespunde realitatii.
In ce priveste cererea de suspendare, reclamantul a sustinut ca in speta sunt intrunite conditiile impuse de art.14 si 15 din L.nr.554/2004, respectiv a celor 2 conditii cumulative, cazul bine justificat determinat de aspectele legale de legalitatea emiterii autorizatiei de construire, precum si cu privire la paguba iminenta ce este de natura a crea prejudicii imobilului, determintate de modalitatea de edificare a lucrarilor de construire de catre reclamant.
Reclamantul a invocat faptul ca acesta a urmat procedura prealabila instituita prin disp.art.7 din L.nr.554/2004, fiind notificati, de asemenea, atat paratul cat si Inspectoratul de Stat in Constructii.
In drept au fost invocate disp.art.2 lit.c, 7 alin.1, 8 alin.1, 12, 13 alin.1, 15 alin.1, 16 alin.1 din L.554/2004, L.nr.50/1991, art.274 C.proc.civila.
Reclamantul, la termenul de judecata din data de 02.06.2009 si-a precizat actiunea, in ce priveste motivele de nelegalitate ale autorizatiei de construire contestate. Astfel, s-a sustinut ca emiterea AC nr.886/2008 s-a facut cu incalcarea prevederile Lg.nr.350/2001, nefiind intocmit un plan urbanistic zonal, ci doar un plan urbanistic de detaliu, in conditiile in care a fost modificat CUT-ul de la 0,3 la 2,7.
S-a sustinut si faptul ca lucrarea tehnica efectuata de catre expertul S.C , in cadrul documentatiei tehnice necesare emiterii autorizatiei de construire contestate, contine date nereale cu privire la constructia existenta initial pe teren, in ce priveste dimensiunile structurii de rezistenta si a starii de functionabilitate.
Reclamantul a mai aratat si faptul ca paratul a fost si sanctionat de catre reprezentantii Primariei Constanta pentru efectuarea de lucrari de desfiintare fara autorizatie.
Legal citati, paratii, nu au formulat si depus intampinare.
Prin Sentinta civila nr.1002/03.11.2009 pronuntata de Tribunalul Constanta, s-a respins actiunea promovata de reclamant, retinand ca paratul P.G. este beneficiarul autorizatiei de construire nr.866/30.04.2008 emisa de catre Primarul Mun.Constanta, pentru executarea lucrarilor de extindere si supraetajare a constructiei existente cu 1E+M, cu spatii de locuit, act administrativ eliberat pentru imobilul situat in Constanta. Emiterea acestei act administrativ a avut la baza certificatului de urbanism nr.1447/16.04.2007.
Analizand titlurile de proprietate detinute de catre parti, s-a retinut ca reclamantul este coproprietarul imobilului situat in Constanta, compus din teren in suprafata indiviza de 120 mp si o constructie, drept de proprietate dobandit in baza contractului de schimb, fara sulta autentificat sub nr.1116/18.03.1997 de catre BNP C.B.
Paratul P.G. este proprietarul imobilului situat in Constanta, compus din teren in suprafata de 80 mp si constructii, drept de proprietate dobandit in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.903/14.08.2002 de catre BNP P.C.A. Cu privire la aceasta constructie, s-a solicitat emiterea certificatului de urbanism si a autorizatiei de construire pentru executarea lucrarilor de extindere si supraetajare-1E+M, cu destinatia de locuinta.
Analizand documentatia aferenta emiterii actului administrativ constestat de catre reclamant - autorizatia de construire nr.886/30.04.2008, tribunalul a constatat ca aceasta este conforma cu prevederile art.41 alin.1 din Ord.nr.1430/2005.
In speta, s-a retinut faptul ca, autorizatia detinuta de catre parati nu este aferenta si unor lucrari de desfiintare/subzidire a locuintei detinute, pentru a carui extindere s-a eliberat AC nr.886/2008, considerente pentru care, paratul nu era obligat a obtine acordul reclamantului. Pe de alta parte, lucrarile de construire autorizate au ca finalitate extinderea constructiei detinute de catre parat, cu un spatiu de locuit, lucrari pentru care, de asemenea, nu este incidenta in cauza obligativitatea detinerii acordului reclamantului, in calitate de vecin.
S-a retinut de asemenea ca la eliberarea AC nr.886/2008 a avut la baza si certificatul de urbanism nr.1447/16.04.2007, prin care s-a impus paratului a detine un plan urbanistic de detaliu (PUD) - aprobat prin HCL 536/2006, precum si masura modificarii CUT de la 0,3 la 2,7. Sub acest aspect, instanta a indepartat sustinerile reclamantului, din cadrul cererii precizatoare, ca nefondate, in conditiile in care aceste dispozitii sunt aferente eliberarii certificatului de urbanism, act administrativ care in cauza nu a fost contestat de catre reclamant, in sensul anularii acestuia.
Cu raportare la prevederile art.32 din Lg.nr.350/2001 instanta nu a retinut sustinerile reclamantului cu privire la necesitatea intocmirii de catre parat a unui PUZ, in conditiile in care nu s-a facut dovada ca procentul de ocuparea a terenului (POT) sau coeficientul de umplere a terenului (COT), stabilite prin certificatul de urbanism nr.1447/2007, sunt superioare parametriilor stabiliti prin planul de urbanism general si planul de urbanism zonal.
In ce priveste aspectele legate de intocmirea expertizei tehnice efectuate in vedere obtinerii autorizatie de construire, s-a apreciat ca acestea nu sunt relevante in cauza, in conditiile in care masura dispusa de catre paratul Primarul Mun.Constanta a fost de autorizare pentru efectuarea lucrarilor de extindere prin supraetajare, si nu vizau lucrari de subzidire sau consolidare.
Raspunsurile aferente interogatoriului administrat in cauza, nu sunt de natura a conduce la retinere unor aspecte de nelegalitate a autorizatiei de construire nr.866/2008.
Pentru aceste considerente, s-a apreciat ca in cauza, eliberarea autorizatie de construire nr.866/2008 de catre Primarul Municipiului Constanta, s-a facut in mod legal.
In conditiile in care, paratul a procedat si la efectuarea unor lucrari de subzidire, sau de alta natura neautorizate prin actul administrativ detinut - AC nr.866/2008, aceste aspecte nu tin de legalitatea actului administrativ ci de respectarea limitelor autorizarii, fapt pentru care, reclamantul, daca apreciaza ca este vatamant de lucrarile efectuate de catre parat, are deschise alte cai procesuale pentru valorificarea interesului invocat si pentru repararea prejudiciului rezultat din nerespectarea de catre parat a prevederilor autorizatiei de construire detinute.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamantul F.G., care a criticat-o ca fiind nelegala, indicand drept temei de drept dispozitiile  art.3041 din Codul de procedura civila .
Considera recurentul ca instanta de fond a interpretat in mod gresit probele administrate in cauza, vizand incalcarea dispozitiilor art.I pct. (6) din Legea nr.289/2006 privind modificarea si completarea art.32 alin.(3) din Legea nr. 350/2001 - referitoare la amenajarea teritoriului si urbanismul - actualizata si republicata.
Mai arata ca, instanta a omis sa analizeze, cu atentie, raspunsurile intimatului parat Primarul Municipiului Constanta, la interogatoriul administrat acestuia in primul ciclu procesual si care dovedeau fara putinta de tagada faptul ca, in realitate, coeficientul de umplere a terenului (CUT), stabilit prin certificatul de urbanism nr. 1447/16.04.2007 emis intimatului parat P.G., era superior, la data solicitarii acestui act, parametrilor stabiliti prin planul de urbanism general.
In acest sens, face trimitere directa la intrebarea nr. 5 din interogatoriu, prin care solicita Primarului sa comunice care era coeficientul de umplere a terenului in zona situata in Constanta si in baza carui plan urbanistic a fost acesta aprobat, iar paratul raspunde- "...CUT maxim aprobat la data solicitarii (2007) era 1,00, in conformitate cu planul urbanistic general aprobat prin HCLM nr. 563/25.11.1999)," relevand asadar, un CUT net inferior parametrilor stabiliti prin certificatul de urbanism obtinut de intimatul parat P.G., de 2,7 - in conformitate cu anexa nr.2 din documentatia depusa de recurent in dosarul instantei de fond.
Considera recurentul ca, interpretarea probelor de catre instanta de fond s-a facut in mod eronat, in sensul in care a facut dovada incontestabila ca, fata de coeficientul de umplere al terenului permis la data solicitarii (2007) prin planul urbanistic general, de 1,00, intimatul parat P.G., obtinuse un coeficient (CUT) net superior, de 2,7, care intra sub incidenta dispozitiilor art.32 alin.(3) din Legea nr. 350/2001.
Avand in vedere faptul ca, numai dupa aprobarea PUZ, se putea intocmi documentatia tehnica in vederea obtinerii autorizatiei de construire in conditii de deplina legalitate, precum si faptul ca, in prezenta cauza, a existat doar un Plan Urbanistic de Detaliu, care insa nu poate sta la baza unei modificari a coeficientului de umplere a terenului (CUT), ci doar la baza unei modificari a Procentului de ocupare a terenului (POT), solicita sa se constate faptul ca, actul administrativ atacat a fost emis cu vadita incalcare a dispozitiilor imperative ale art. 32 alin.(3) din Legea nr. 350/2001, asa cum au fost acestea modificate prin art. I pct. (6) din legea nr. 289/2006, situatie care atrage sanctiunea anularii autorizatiei de construire emisa cu nesocotirea prevederilor legale in aceasta materie.
O alta critica adusa de recurent vizeaza imprejurarea ca instanta de fond a retinut in mod gresit faptul ca intimatul parat P.G., nu avea obligatia de a obtine, in calitate de vecin, acordul scris in forma autentica de la reclamant, in scopul edificarii lucrarilor de construire.
Analizarea documentatiei depuse la dosarul cauzei de catre intimatul parat Primarul Municipiului Constanta, releva fara dubiu, faptul ca paratul P.G. a fost sanctionat contraventional cu amenda in valoare de 1.000 lei, intrucat s-a constatat faptul ca, a executat lucrari de constructii constand in desfiintare locuinta si anexe existente fara a detine autorizatiei de desfiintare, potrivit procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei nr. 32582/26.02.2009.
Ca atare, in realitate, paratul a executat lucrari de desfiintare de lucrari si anexe, potrivit procesului verbal de sanctionare contraventionala mentionat in adresa Directiei Corp Control din cadrul Primariei Municipiului Constanta nr. R39674/26.03.2009, necontestat de catre contravenient, aspect care contrazice concluzia instantei, potrivit careia nu s-ar fi realizat si lucrari de desfiintare a locuintei detinute anterior.
Examinand recursul prin prisma criticilor aduse hotararii de catre recurent si care au fost incadrate in motivul prevazut de art.304 pct.9,  dar si potrivit dispozitiilor art.3041 din Codul de procedura civila Curtea constata ca este nefondat pentru urmatoarele considerente:
In conformitate cu dispozitiile art.1 din Legea nr.554/2004 "Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public".
In cauza fiind vorba de un act administrativ cu caracter individual, respectiv autorizatia de construire nr.886/30.04.2008 emisa in favoarea paratului P.G., in sensul dispozitiilor art.1 alin.2 din Legea contenciosului administrativ reclamantul avea obligatia sa faca dovada ca la momentul emiterii actului contestat primarul a nesocotit dispozitii imperative din lege, a caror incalcare atrag nelegalitatea actului si prin aceasta i s-a produs un prejudiciu.
Urmare probelor solicitate de recurent si incuviintate de instanta de recurs intimatul parat a depus la dosar PUG pentru zona R. si HCLM nr.563/2006 prin care s-a aprobat planul urbanistic de detaliu "extindere si supraetajare locuinta parter cu 1E+M pentru str. R.," referatul nr.124669/19.10.2006, schite aferente planului.
Din probele administrate atat in fata instantei de fond cat si in recurs Curtea constata ca reclamantul nu a reusit sa rastoarne prezumtia de legalitate de care se bucura actul administrativ, criticile aduse prin recurs nefiind de natura a atrage modificarea hotararii cata vreme nu s-a demonstrat ca paratul a incalcat dispozitii imperative din lege cu ocazia emiterii actului contestat.
Aspectele invocate de recurent cu privire la lucrarile efectuate de paratul P.G., in sensul ca acestea ar excede limitelor pentru care a fost emisa autorizatia de constructie, nu sunt aspecte care sa atraga nelegalitatea actului contestat ci asa cum a retinut instanta de fond
Si aceasta pentru ca legiuitorul a stabilit prin art.28 din Legea nr. 50/1991 ca:
     (1) O data cu aplicarea amenzii pentru contraventiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. a) si b) se dispune oprirea executarii lucrarilor, precum si, dupa caz, luarea masurilor de incadrare a acestora in prevederile autorizatiei sau de desfiintare a lucrarilor executate fara autorizatie ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, intr-un termen stabilit in procesul-verbal de constatare a contraventiei.
    (2) Decizia mentinerii sau a desfiintarii constructiilor realizate fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de catre autoritatea administratiei publice competente, pe baza planurilor urbanistice si a regulamentelor aferente, avizate si aprobate in conditiile legii, sau, dupa caz, de instanta. Pentru lucrari ce se executa la cladirile prevazute la art. 3 lit. b) este necesar avizul Ministerului Culturii si Cultelor.
     (3) Masura desfiintarii constructiilor se aplica si in situatia in care, la expirarea termenului de intrare in legalitate stabilit in procesul-verbal de constatare a contraventiei, contravenientul nu a obtinut autorizatia necesara.
Aceeasi constatare urmeaza a fi facut si pentru coeficientul de umplere a terenului (CUT), stabilit prin certificatul de urbanism nr. 1447/16.04.2007 emis paratului P.G., considerat superior la data solicitarii acestui act, parametrilor stabiliti prin planul de urbanism general, deoarece acest aspect nu tine de legalitatea emiterii autorizatiei de constructie.
Nici critica adusa de recurent si care vizeaza imprejurarea ca paratul P.G. avea obligatia de a obtine, in calitate de vecin, acordul scris in forma autentica de la reclamant in scopul edificarii lucrarilor de construire, nu poate fi primita deoarece nu s-a dovedit ce dispozitie legala, care stabileste o astfel de obligatie, a fost nesocotita de primar cu ocazia emiterii autorizatiei de construire contestata.
Si aceasta pentru ca prin anexa 2 din Ord.nr.1430/2005 privind normele metodologice de aplicare a Lg.nr.50/1991, in vigoare la momentul emiterii actului, s-a stabilit obligativitatea detinerii acordului vecinilor, exprimat in forma autentica, in urmatoarele situatii:
- "in cazul constructiilor noi amplasate adiacent constructiilor existente sau in imediata lor vecinatate, numai daca lucrarile noi impun luarea unor masuri de interventie pentru protejarea imobilelor existente (subzidiri, consolidari, etc.) si daca prin proiect se mentine aceasta obligativitate;
- in cazul amplasarii de constructii noi cu alte functiuni decat cele ale cladirilor invecinate si daca prin natura activitatilor adapostite de acestea se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibratii etc.);
- pentru lucrari care au ca scop schimbarea destinatiei de locuinta a cladirilor individuale sau colective existente, sau a unor parti din acestea, precum si a spatiilor cu alta destinatie din aceeasi cladire, daca prin natura activitatilor se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibratii etc.)
Concluzionand, fata de considerentele aratate mai sus Curtea retine ca hotararea tribunalului este legala, criticile aduse de recurent nefiind de natura a atrage modificarea acesteia, motiv pentru care in temeiul art.312 din Codul de procedura civila recursul va fi respins ca nefondat.