Anulare act administrativ emis de autoritate. Obligarea autoritatii publice la reincadrare si la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate.

                                   Art.1 al.1, art.2 al.1 lit."a" , art.8 - Legea nr.554/2004
                                   Art.17, art.18, art.19, art.20 - Legea 329/2009
                                   Art.14 - CEDO
                                   Art.16 - Constitutia Romaniei

Prin actiunea adresata Tribunalului Constanta - Sectia de contencios administrativ si fiscal si inregistrata sub nr.524/118/18.01.2010, reclamantul B.V.D., in contradictoriu cu paratii PRIMARIA COMUNEI MIHAIL KOGALNICEANU, INSTITUTIA PREFECTULUI JUDETULUI CONSTANTA, PREFECTUL JUDETULUI CONSTANTA, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MIHAIL KOGALNICEANU si PRIMARUL COMUNEI MIHAIL KOGALNICEANU, a solicitat instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea actului administrativ reprezentant de Dispozitia nr.720/09.12.2009, emisa de catre paratul PRIMARUL COM. M.KOGALNICEANU, act administrativ apreciat ca fiind nelegal.
S-a solicitat, de asemenea, a se dispune obligarea autoritatilor emitente la reincadrarea reclamantului in functia detinuta anterior, cu plata retroactiva incepand cu data de 10.12.2009 a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate.
Motivand actiunea, reclamantul invedereaza in esenta ca, prin Dispozitia nr.720/09.12.2009, emisa de paratul Primarul com.M.Kogalniceanu, cu raportare la prevederile Legii nr.329/2009, s-a dispus incetarea raportului de serviciu al reclamantului.
Arata reclamantul ca, are calitate de pensionar M.Ap.N, avand o pensie lunara de 1845 lei, insa prin Dispozitia nr.331/2007 emisa de acelasi parat a fost incadrat in functia publica de executie de sef referent specialitate clasa II gradul superior, treapta 3, in cadrul Serviciului Public de Politie Comunitara Mihail Kogalniceanu, din aparatul de specialitate al Primarului Com. M.Kogalniceanu.
Sustine reclamantul ca, in conditiile in care venitul obtinut din pensia de serviciu a depasit valoarea salariului minim pe economie, in baza Legii nr.329/ 2009 a fost obligat a opta intre pensia detinuta si serviciul desfasurat in cadrul Primariei M.Kogalniceanu.
Apreciaza ca prevederile Legii nr.329/2009, art.17 si art.22, sunt in contradictie, atat cu Constitutia Romaniei, cat si cu prevederile europene - CEDO, intrucat limiteaza dreptul la munca, precum si dreptul la proprietate.
Pe de alta parte, sustine reclamantul ca, raportat la prevederile Legii nr.164/2001, fiind pensionar militar, are dreptul de a se angaja in munca si de a cumula pensia militara de serviciu cu alte venituri obtinute inclusiv din sectorul public.
In drept au fost invocate disp.art.8 din Legea nr.554/2004, art.91¹ din Legea nr.188/1999, art.11, art.22 din Constitutia Romaniei, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Carta Drepturilor Fundamentale al Uniunii Europene.
Prin intampinare, paratii PRIMARIA COMUNEI M.KOGALNICEANU, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI M.KOGALNICEANU si PRIMARUL COMUNEI M.KOGALNICEANU, au invocat exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei PRIMARIA COM. M. KOGALNICEANU, cu raportare la prevederile art.21 din Legea nr.215/2001, precum si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor PRIMARIA COMUNEI M.KOGALNICEANU si CONSILIUL LOCAL AL COM.M.KOGALNICEANU, cu raportare la faptul ca actul administrativ a carui suspendare s-a solicitat nu a fost emis de catre acesti parati.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat instantei a dispune respingerea actiunii promovata de catre reclamant, ca nefondata, masura contestata fiind intemeiata pe prevederile art.17 si art.22 din Legea nr.329/2009.
Legal citati, paratii INSTITUTIA PREFECTULUI JUDETULUI CONSTANTA si PREFECTUL JUDETULUI CONSTANTA nu au formulat si depus intampinare.
Prin Sentinta civila nr.652 din 25.05.2010, Tribunalul Constanta a respins actiunea formulata de reclamantul B.V.D., in contradictoriu cu parata PRIMARIA COMUNEI MIHAIL KOGALNICEANU, ca fiind promovata impotriva unei persoane lipsita de capacitate procesuala de folosinta.
Prin aceeasi hotarare,  s-a respins actiunea promovata de reclamant in contradictoriu cu paratii INSTITUTIA PREFECTULUI JUDETULUI CONSTANTA, PREFECTUL JUDETULUI CONSTANTA si CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MIHAIL KOGALNICEANU, ca fiind promovata impotriva unei persoane lipsita de calitate procesuala pasiva.
Totodata, s-a respins actiunea promovata de reclamant impotriva paratului PRIMARUL COMUNEI MIHAIL KOGALNICEANU, ca nefondata.
S-a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut in esenta, urmatoarele:
La termenul de judecata din data de 25.05.2010 instanta a admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei PRIMARIA COMUNEI MIHAIL KOGALNICEANU, considerente pentru care, pe fondul cauzei, s-a dispus respingerea actiunii promovate de catre reclamant, in contradictoriu ca aceasta parata, ca fiind promovata impotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuala de folosinta.
De asemenea, instanta, motivat, la acelasi termen de judecata, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MIHAIL KOGALNICEANU, INSTITUTIA PREFECTULUI JUDETULUI CONSTANTA SI PREFECTUL JUDETULUI CONSTANTA, considerente pentru care, pe fondul cauzei, s-a dispus respingerea actiunii promovate de catre reclamant, in contradictoriu ca acesti parati, ca fiind promovata impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Procedand la solutionarea cauzei, a fost administrata la solicitarea partilor proba cu inscrisuri si astfel, instanta de fond a retinut ca, prin Dispozitia nr.720/09.12.2009 , emisa de PRIMARUL COM. MIHAIL KOGALNICEANU, s-a dispus, cu raportare la prevederile art.20 din L.nr.329/2009, masura incetarii raportului de serviciu detinut de catre reclamantul B.V.D., ce indeplinea functia publica de referent de specialitate clasa II, grad profesional superior, treapta de salarizare 2 in cadrul Serviciului Public de Politie Comunitara Mihail Kogalniceanu.
Potrivit art.1 alin.1 din L.nr.554/2004 - "orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori printr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in temeiul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim_".
Art.8 alin.1 din L.nr.554/2004 modificata prevede ca "Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila sau care nu a primit niciun raspuns in termenul prevazut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea in tot sau in parte a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat intr-un drept sau interes legitim al sau prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri, precum si prin refuzul de efectuare a unei anumite operatiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim".
Prin art.2 alin.1 lit.a din L.nr.554/2004 s-a definit ca - "persoana vatamata - orice persoana titulara a unui drept ori a unui interes legitim, vatamata de o autoritate publica printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri; in sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vatamate si grupul de persoane fizice, fara personalitate juridica, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum si organismele sociale care invoca vatamarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor si intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate;"
Astfel, retine instanta de fond, pentru promovarea actiunii in contencios administrativ reclamantul trebuie sa fie beneficiarul unui drept subiectiv ori sa aiba un interes legitim pe care autoritatea publica parata are obligatia sa-l respecte, cerinte impuse de art.1 din Legea nr.554/2004.
Conditia vatamarii unui drept ori interes recunoscut de lege este strans legata de faptul ca, aceasta vatamare trebuie sa rezulte dintr-un act administrativ sau din refuzul nejustificat al unei autoritati publice de a rezolva o cerere a reclamantului, privitoare la un drept sau interes recunoscut de lege, ori de nerezolvarea in termenul legal.
Potrivit Legii nr. 329/2009 - art.17 - "(1) Beneficiarii dreptului la pensie apartinand atat sistemului public de pensii, cat si sistemelor neintegrate sistemului public care realizeaza venituri salariale sau, dupa caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activitati pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau in baza actului de numire, potrivit legii, in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor comerciale la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritoriala, pot cumula pensia neta cu veniturile astfel realizate, daca nivelul acesteia nu depaseste nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
   (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:
   a) la data intrarii in vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi;
   b) dupa data intrarii in vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi.
   Art. 18. -(1) Pensionarii prevazuti la art. 17 alin. (2) lit. a) care desfasoara activitati profesionale pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau in baza actului de numire in functie au obligatia ca, in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentului capitol, sa isi exprime in scris optiunea intre suspendarea platii pensiei pe durata exercitarii activitatii si incetarea raporturilor de munca, de serviciu sau a actului de numire in functie, daca nivelul pensiei nete aflate in plata depaseste nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
   (2) Persoanele prevazute la art. 17 alin. (2) lit. b) au obligatia ca, in termen de 15 zile de la data survenirii situatiei de cumul, sa isi exprime in scris optiunea intre suspendarea platii pensiei pe durata exercitarii activitatii si incetarea raporturilor de munca, de serviciu sau a actului de numire in functie, daca nivelul pensiei nete aflate in plata depaseste nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
   Art. 19. - (1) In situatia persoanelor care beneficiaza, prin cumul, de pensie/pensii stabilita/stabilite atat in sistemul public cat si/sau in sisteme neintegrate sistemului public de pensii, la determinarea plafonului stabilit la art. 17 alin. (1) se are in vedere venitul cumulat din acestea.
   (2) Daca nivelul pensiilor nete cumulate se situeaza sub nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat acesta va putea fi cumulat cu veniturile realizate din exercitarea unei activitati pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau in baza actului de numire in functie, potrivit legii, in cadrul entitatilor prevazute la art. 17 alin. (1).
   (3) In cazul in care nivelul venitului realizat din pensiile nete cumulate este mai mare decat nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, persoana are obligatia de a-si exprima optiunea, in scris, in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentului capitol, cu privire la mentinerea in plata a pensiei fata de cuantumul careia, potrivit art. 17, este permis cumulul.
   (4) Prevederile alin. (3) se aplica si persoanelor prevazute la art. 17 alin. (2) lit. b), acestea avand obligatia de a-si exprima optiunea in termen de 15 zile de la data survenirii situatiei de imposibilitate a exercitarii cumulului.
   Art. 20. - Neindeplinirea obligatiei privind exprimarea optiunii in termenul prevazut la art. 18 si la art. 19 alin. (3) si (4) constituie cauza de incetare de drept a raporturilor de munca stabilite in baza contractului individual de munca sau a actului de numire in functie, precum si a raporturilor de serviciu. "
Astfel, sub aspectul conditiilor impuse prin prevederile art.17 si art.20 din actul normativ retinut, s-a constatat de instanta de fond ca reclamantul B.V.D. se incadreaza in situatia reglementata de legiuitorul roman, acesta cumuland pensia militara pentru activitatea prestata, cu veniturile salariale realizate in cadrul Primariei Com. M. Kogalniceanu.
Pe de alta parte, retine instanta de fond, masura dispusa de catre parat se circumscrie prevederilor art.17 si art. 22 din Legea nr.329/2009, prevederi legale ce nu au fost constatate ca neconstitutionale in urma controlului realizat de catre Curtea Constitutionala.
Instanta de fond a indepartat sustinerile formulate de catre reclamant privind incalcarea dreptului la munca, cu raportare la legislatia europeana, deoarece reclamantul are posibilitatea de a realiza venituri salariale, suplimentare pensiei primite, din domeniul privat, iar masura de limitare a cumulului pensiei cu salariul realizat din sectorul public, nu poate fi apreciata ca discriminatorie, deoarece aceasta masura se aplica tuturor subiectilor de drept aflati in aceasta situatie, nu doar la o parte a acestora, neexistand astfel un tratament diferentiat pentru cazuri egale.
S-a apreciat, de asemenea, ca nefondata si sustinerea referitoare la incalcarea prevederilor L.nr.164/2001, in conditiile in care prin L.nr.329/2009 nu au fost prevazute situatii de exceptie, considerente pentru care, prevederile art.26 din L.nr.164/2001 sunt abrogat implicit, in raport cu prevederile art.65 alin.1 din L.nr.24/2000.
Pentru aceste considerente s-a apreciat ca solicitarea facuta de catre reclamant, de anulare a actului administrativ contestat, este nefondata, in cauza nefiind incidente disp.art.1, art.2 lit. a si art.8 din Legea nr.554/2004.
Fata de cele retinute, instanta a dispus respingerea actiunii promovate de catre reclamantul B.V.D., ca nefondata, si a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamantul B.V.D., considerand-o netemeinica si nelegala, cu indicarea temeiului de drept prevazut de dispozitiile art.111, art.304 pct.9 si art.3041 Cod pr.civila, art.281 si urm.Codul Muncii, art.70 si urm.din Legea nr.168/1999, Protocolul 1, Protocolul 12 si art.4 si art.17 din CEDO, art.15 al.1 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, raportate la art.11 si art.22 din Constitutia Romaniei si cu urmatoarea motivatie, in esenta:
- gresit instanta de fond a respins actiunea reclamantului, deoarece prin punerea in executare a Dispozitiei nr. 720 din 09.12.2009 emisa de Primarul Com. M. Kogalniceanu - pe care o considera nelegala si netemeinica - i s-ar aduce grave prejudicii materiale si morale greu de reparat, producandu-se de asemenea, grave disfunctionalitati in cadrul primariei, protectiei si pazei cetatenilor si bunurilor din comunitate.
Solicita admiterea recursului, desfiintarea sentintei recurate si, rejudecand, sa se admita actiunea astfel cum a fost formulata.
Examinand actele si lucrarile dosarului, prin prisma sustinerilor partilor si a inscrisurilor depuse la dosar, Curtea vazand si dispozitiile art.312 Cod pr.civila, apreciaza in sensul respingerii recursului, ca nefondat, pentru urmatoarele considerente, in esenta:
Prin Dispozitia nr.720/02.12.2009, emisa de PRIMARUL COMUNEI M.KOGALNICEANU, s-a dispus, cu raportare la prevederile art.20 din Legea nr. 329/2009, masura incetarii raportului de serviciu detinut de catre reclamantul B.V.D., ce indeplinea functia publica de referent de specialitate clasa II, grad profesional superior, treapta de salarizare 2 in cadrul Serviciului Public de Politie Comunitara Mihail Kogalniceanu.
In contextul dat, Legea nr. 554/2004 stabileste cadrul procesual al litigiului de contencios administrativ, reglementand in detaliu categoriile de subiecte care pot avea calitatea procesual activa, persoanele ori entitatile care pot fi chemate in judecata, obiectul actiunii, conditiile de exercitare a dreptului la actiune, precum si limitele controlului judecatoresc asupra actelor administrative.
Reclamantul poate fi, in sensul art.1 al.1 si al.2 din Legea nr. 554/2004, orice persoana fizica si juridica, daca indeplineste conditia de a se considera vatamata intr-un drept ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ, tipic sau asimilat, adresat ei sau altui subiect de drept, cu mentiunea ca, acea persoana trebuie sa fie beneficiarul unui drept subiectiv si sa aiba un interes legitim.
Notiunea de interes legitim, care poate fi ocrotit pe calea contenciosului administrativ, nu se confunda cu notiunea de interes in sensul de conditie de exercitare a dreptului la actiune in dreptul procesual civil.
Stabilirea existentei unei vatamari aduse unui drept ori unui interes legitim, se face pe baza probelor administrate, fiind o problema de fond in litigiul administrativ.
Notiunea de persoana vatamata se fundamenteaza pe ideea incalcarii drepturilor subiective sau a intereselor legitime private prin acte administrative, in sensul in care legea contenciosului administrativ defineste acest concept, astfel ca, in mod legal si temeinic instanta de fond a retinut ca, fata de disp.cuprinse in art.1 alin.1 cu referire la art.2 al.1 lit."a" raportat la disp.art.8 al.1 din Legea nr. 554/2004, pentru promovarea actiunii in contencios administrativ, reclamantul trebuie sa fie beneficiarul unui drept subiectiv ori sa aiba un interes legitim pe care autoritatea publica parata are obligatia sa-l respecte.
Citand textele de lege incidente in cauza ale art.17, art.18, art.19 si art.20 din Legea nr.329/2009, in  mod legal si temeinic instanta de fond a concluzionat in sensul ca recurentul reclamant B.V.D. se incadreaza in situatia reglementata de legiuitorul roman, acesta cumuland pensia militara cu activitatea prestata, cu veniturile salariale realizate in cadrul PRIMARIEI COMUNEI M.KOGALNICEANU, si astfel masura dispusa de intimatul parat este legala si temeinica.
Pornind de la dispozitia cuprinsa in art.20 din Legea nr.329/2009 potrivit cu care "Neindeplinirea obligatiei privind exprimarea optiunii - (cu privire la exercitarea unei activitati pe baza de contract individual de munca - raport de serviciu si cumulul contravalorii acesteia cu pensia stabilita in sistemul public) - in termenul prevazut la art.18 si la art.19 al.3 si al.4 constituie cauza de incetare de drept a raporturilor de munca stabilite in baza contractului individual de munca sau a actului de numire in functie, precum si a raporturilor de serviciu", in mod legal si temeinic instanta de fond a inlaturat sustinerile recurentului privind:
- incalcarea dreptului la munca cu raportare la legislatia europeana;
- tratamentul discriminatoriu, diferentiat pentru cazuri egale  si
- incalcarea prevederilor Legii nr.64/2001, in conditiile in care prin Legea nr.329/2009 nu au fost prevazute situatii de exceptie.
De altfel, ca interpretarea data de instanta pe sustinerile recurentului este fondata, rezulta si din imprejurarea ca, reclamantul are posibilitatea realizarii unor venituri salariale, suplimentare pensiei primite, in domeniul privat, cum de altfel, masura dispusa impotriva sa se aplica tuturor subiectilor de drept aflati in aceeasi situatie, nu doar unei singure parti, pentru cazuri egale.
Nu se poate sustine ca exista discriminare, in sensul disp.art.14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art.16 din Constitutia Romaniei, republicata, in ceea ce priveste salarizarea functionarilor publici si personalului contractual transferat in structurile administratiei publice, institutiile publice si organele de specialitate ale administratiei publice centrale din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, precum si a celui detasat, respectiv transferat in serviciile publice comunitare, din subordinea Consiliilor locale ori prefecturilor, si celelalte categorii de functionari publici si personal contractual, care isi desfasoara activitatea in institutii si servicii publice din administratia locala, intrucat personalul care a lucrat in structurile fostului Minister de Interne au beneficiat de acte normative succesive care au reglementat masuri de reorganizare ale ministerului, prevazandu-se ca personalul din cadrul sau isi pastreaza drepturile dobandite anterior.
Pe de alta parte, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in jurisprudenta sa constanta, legata de aplicarea garantiei instituite de art.14 din Conventie, a subliniat ca, o diferenta de tratament are natura discriminatorie numai daca nu se bazeaza pe o justificare rezonabila si obiectiva, adica nu urmareste un scop legitim sau daca nu exista un raport de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul urmarit.
De asemenea, Curtea a statuat ca statele dispun de o anumita marja de apreciere pentru a determina daca si in ce masura diferentele dintre situatii analoage sunt de natura sa justifice un tratament diferit, iar autoritatile nationale competente raman libere sa aleaga masurile pe care le socotesc potrivite pentru atingerea unui scop legitim.
Concluzionand, cum dispozitiile cuprinse in Legea nr.329/2009 au un caracter imperativ, legiuitorul neintelegand a prevede situatii de exceptie, neexistand motive pentru a se dispune reformarea hotararii recurate, vazand si dispozitiile art.312 Cod pr.civila, Curtea respinge recursul, ca nefondat.