Legea nr. 248/2005. Restrangerea dreptului la libera circulatie in strainatate, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

        Legea nr. 248/2005. Restrangerea dreptului la libera circulatie in strainatate, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
        
        Prin sentinta civila nr.268/2007, Tribunalul Brasov a respins petitia formulata de Directia Generala de Pasapoarte Bucuresti in contradictoriu cu paratul S.M.G., retinand in considerente ca, potrivit talonului emis de Politia de Frontiera de la punctul de Trecere al Frontierei Bucuresti – Aeroportul H.Coanda, paratul a fost returnat de catre organele de politie din Belgia la data de 11 noiembrie 2006, pe motiv de sedere ilegala in aceasta tara.
        Din propria declaratie, rezulta ca paratul nu a fost judecat si condamnat in tara de unde a fost inapoiat, fiind depistat de Politia din Bruxelles in urma unui control de rutina, dupa ce a plecat din tara in 20.10.2006.
        La data de 4 Noiembrie 2006, paratul a depus o cerere de autorizare pentru  angajarea unui lucrator de nationalitate straina, astfel ca, la 14 noiembrie 2006 se incheie un contract de munca intre parat si Atelier Orloff din Bruxelles.
        De asemenea, paratul a fost atestat in profesie de autoritatile belgiene la 17 ianuarie 2007, stabilindu-si domiciliul in Belgia, urmare incheierii contractului de inchiriere din 26 ianuarie 2007.
        Masura restrangerii dreptului la libera circulatie este una facultativa, instituita de art.38, lit.a din Legea nr.248/2005, urmare a returnarii paratului in baza acordului de readmisie incheiat intre Belgia si Romania prin H.G. nr.825/1995.
        Rezulta din documentatia analizata ca, autoritatile belgiene au legalizat sederea paratului in aceasta tara, motivele inapoierii lui in Romania nefiind de natura celor prevazute de art.1 al Directivei 2004/38/CE, respectiv sa constituie un pericol pentru ordinea, siguranta sau sanatatea publica.
        Demersurile intreprinse de parat si mai sus enuntate, se incadreaza in obligatiile legale stabilite prin art.5 din Legea nr.248/2005 pe perioada sederii cetatenilor romani in strainatate.
        Impotriva acestei hotarari, a declarat apel Directia Generala de Pasapoarte Bucuresti, criticand-o pentru nelegalitatea incalcarii art.38, lit.a, art.39, alin.1 din Legea nr.248/2005, raportate la art.25 din Constitutie si la Declaratia Universala a Drepturilor Omului, a Pactului International cu privire la Drepturile Civile si Politice si a Protocolului nr.4 la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
        In consecinta, se solicita admiterea apelului si, spre acest final, admiterea petitiei.
        Paratul a depus intampinare, solicitand respingerea apelului.
        Apelul nu este fondat.
        Dispozitia inscrisa in art.52 din Legea nr.248/2005 este tranzitorie si se aplica numai in perioada cuprinsa intre data intrarii in vigoare a legii (20.01.2006) si pana la aderarea Romaniei la U.E.
        Dupa aderarea Romaniei la U.E., libera circulatie in spatiul comunitar nu mai este ingradita in vreun fel, astfel incat „orice cetatean sau orice cetateana a U.E. au dreptul de a se deplasa si de a-si stabili resedinta in mod liber pe teritoriul statelor membre” (art.45 din carta U.E.).
        Dispozitiile art.38 di Legea nr.248/2005 contravin valorilor universale recunoscute, ocrotite si garantate prin art.25 din Constitutia Romaniei, art.2 din Protocolul nr.4 la Conventie, prin Directiva nr.2004/38/CE si Regulamentul nr.562/2006 privind crearea unui Cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulatii a persoanelor peste frontiera.
        Imprejurarea ca cetateanul a fost expulzat de pe teritoriul unui stat membru in baza unui acord de readmisie incheiat de Romania cu acel stat nu este, prin ea insasi, suficienta pentru ca instanta din Romania sa interzica, la randul ei, dreptul de circulatie al propriului cetatean.  Ingradirea libertatii de circulatie apare posibila numai in situatiile de exceptie prevazute de art.27 din Directiva nr.2004/38/CE si care trebuie dovedite ca atare.
        De altfel, paratul a depus acte ce dovedesc indeplinirea conditiilor stipulate de art.7 al Directivei nr.2004/38/CE.
        Fata de considerentele mai sus expuse, in temeiul art.296 C.p.c., apelul va fi respins.
        
        Decizia civila nr. 11/Ap din 20 septembrie 2007 – L. V.