Admisibilitatea actiunii formulate de o autoritate publica locala in contradictoriu cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului – Anularea Deciziei de solutionare a contestatiei si a Notei de constatare a neregulilor emise de parat cu conditia dov
(Sentinta civila nr. 117/F din data de 10.06.2013 pronuntata de Curtea de Apel Brasov)Asupra actiunii de fata,
Constata ca, la data de 30 ianuarie 2013, reclamantul Municipiul B, prin primar a chemat in judecata pe parata Comisia de solutionare a contestatiilor din cadru Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turism Bucuresti solicitand: anularea Deciziei nr.224/4.12.2012 a Comisiei de solutionare a contestatiei din cadrul paratei, anularea in parte a notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr. VT 56372/30.07.2012 privind aplicarea corectiei financiare de 851.470,14 lei, la contractul de lucrari nr. 396/2011, ca netemeinice si nelegale.
In motivarea actiunii se arata urmatoarele aspecte de nelegalitate a actelor administrativ fiscale atacate, emise de parata: in fapt in baza Ordinului nr.1543/23.08.2012 al Ministrului Dezvoltarii Regionale si Turismului, echipa de control a procedat la incheierea Notei de Constatare a Neregulilor si de Stabilire a Corectiilor Financiare, in baza aspectelor semnalate in sesizarea Directiei Generale Autoritatea de Management - POR - Serviciul Verificare Conformitate Programe si Gestionare Nereguli nr.VT-56372/30.07.2012 si recomandarilor continute in Raportul de Audit nr.51140/AP/23.07.2012, inregistrat la MDRT cu nr.54438/23.07.2012, care contin constatari cu implicatii financiare cu privire la incalcarea normativelor legale in materie de achizitie publica la atribuirea contractului de lucrari nr.396/24.06.2011 incheiat cu asocierea SC R SA si SC V S SRL. Astfel autoritatea contractanta a impus in fisa de date a achizitiei, punctul VIL Situatia economica si financiara, VII.2) Declaratie privind cifra de afaceri ca: „Ofertantul va prezenta o declaratie pe propria raspundere ca in termen de S zile de la semnarea contractului, acesta va incheia o asigurare de raspundere civila in valoare de 8.000.000 lei."
Valoarea de corectie stabilita prin actul de control este de 851.470,14 lei, respectiv 5% aplicabila la valoarea contractului de lucrari nr.396/24.06.2011, incheiat UAT Municipiul B cu Asocierea SC R si SC V S SRL in suma de 17.029.402,71 lei tara TVA si TVA recuperabila, din care: contributie din fonduri UE: 684.156,26 lei - 80,35% ;contributie publica nationala de la bugetul de stat:150.114/18 lei - 17,63%; contributie privata: 17.199,70 lei - 2,02%; TVA recuperabila 204.352,83 lei.
Nu a fost impusa o cerinta de calificare excesiva si restrictiva, intr-adevar Municipiul B a solicitat prin fisa de date ca ofertantul sa incheie o asigurare de raspundere civila.
Municipiul considera ca aceasta cerinta impusa prin fisa de date nu este una excesiva si restrictiva deoarece polita de asigurare in valoare de 8.000.000 lei impusa ofertantului castigator presupunea un efort financiar minim din partea acestuia de aproximativ 3.000 lei.
Este mai mult decat evident ca o astfel de suma este nesemnificativa in raport cu complexitatea lucrarii ce urmeaza a fi executata precum si in raport cu valoarea estimata de 17.679.382,2 lei plus TVA a lucrarii.
Ori un procent de 0.017 % din valoarea lucrarii reprezentat de plata unei polite de asigurare nu reprezinta in nici un caz o obturare, o restrictionare a participarii la procedura de atribuire.
Examinand continutul politei de asigurare ce urma a fi incheiata vom constata ca despagubirile priveau eventualele vatamari corporale accidentale, pieirea sau avarierea accidentala a bunurilor, cheltuieli de judecata platite de asigurat unor terti, acoperirea , unor prejudicii suferite de asigurat.
Toate aceste evenimente, imprejurari in situatia in care s-ar fi produs ar fi diminuat capacitatea financiara a ofertantului castigator al licitatiei cu consecinta punerii in pericol a executarii contractului in conditii de calitate si la termenul prevazut in caietul de sarcini.
Raportat la aspectele aratate anterior apreciem ca in mod gresit echipa de control a stabilit ca impunerea criteriului „incheierea unei asigurari de raspundere civila" nu prezinta relevanta in raport de lucrarile de executat.
Dimpotriva spunem noi, chiar daca ne repetam, ca prin preluarea raspunderii de catre asigurator se diminueaza riscul ca executantul sa-si diminueze capacitatile financiare avute si dovedite prin oferta de participare la licitatie creandu-se in acest fel premisele pentru neexecutarea contractului in limitele stabilite de parti.
In motivarea deciziei contestate se sustine ca au fost incalcate dispozitiile art.178 alin.(2) si art.179 din OUG nr.34/2006 potrivit carora „Art 178 (2) Autoritatea contractanta nu are dreptul de a solicita indeplinirea unor cerinte minime referitoare la situatia economica si financiara si/sau la capacitatea tehnica si profesionala, care ar conduce la restrictionarea participarii la procedura de atribuire. Art. 179 (1) Criteriile de calificare si selectie stabilite de catre autoritatea contractanta trebuie sa aiba o legatura evidenta cu obiectul contractului ce urmeaza sa fie atribuit.
(2)Autoritatea contractanta are obligatia de a respecta principiul proportionalitatii atunci cand stabileste criteriile de calificare si selectie, precum si nivelul cerintelor minime pe care ofertantii/candidatii trebuie sa le indeplineasca.
(3)Criteriile de calificare si selectie precizate in cadrul invitatiei/anuntului de participare trebuie sa fie aceleasi cu cele precizate in cadrul documentatiei de atribuire."
Se apreciaza ca incheierea unui contract de asigurare (ce presupune un efort financiar de doar 3.000 lei) de catre ofertantul declarat castigator nu reprezinta cerinte minime referitoare la situatia economica sau financiara, capacitatea financiara a acestuia, ci pur si simplu o protejare deopotriva a intereselor executantului si ale beneficiarului in fata unor evenimente, situatii neprevazute la incheierea contractului de executie de lucrari.
Desigur incheierea politei de asigurare are legatura evidenta cu obiectul contractului ce urmeaza a fi atribuit dupa cum cer dispozitiile art. 179 alin.(l) din OUG nr.34/2006 privind achizitiile publice.
A fost respectat si principiul proportionalitatii impus de alin.(2) al aceluiasi articol in sensul ca cerinta incheierii politei de asigurare reprezinta un efort nesemnificativ din partea executantului lucrarii.
Criteriul de care vorbim a fost cuprins in invitatia de participare nefiind nici vorba despre modificarea ori completarea acestui criteriu.
Conditia existentei unui prejudiciu nu este indeplinita ‘ Invocam dispozitiile art.2 alin.(l) lit.a) din OUG nr.66/2011 potrivit carora prin neregula se intelege „orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate in raport cu dispozitiile nationale si/sau europene, precum si cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal incheiate in baza acestor dispozitii, ce rezulta dintr-o actiune sau inactiune a beneficiarului ori a autoritatii cu competente in gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internationali si/sau fondurile publice nationale aferente acestora printr-o suma platita necuvenit".
Nici conditia „a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene" nu este indeplinita.
Se pune intrebarea fireasca: „Cum a fost prejudiciat bugetul Uniunii Europene atat timp cat beneficiarul lucrarilor publice a impus executantului castigator un criteriu ce presupune efort valoric insignifiant, un criteriu ce nu a restrictionat in nici un fel participarea la procedura de atribuire, un criteriu care are menirea sa evite in situatii neprevazute neexecutarea contractului?”
Dupa cum bine se cunoaste prejudiciul trebuie sa fie cert, direct si personal. Apreciaza ca in cauza prejudiciul nu infatiseaza nici unul din caracterele enumerate.
Conditia „suma platita necuvenit nu este indeplinita"
In fine nici conditia ca prejudicierea sa fie consecinta unei sume platite necuvenit nu este indeplinita.
Exista un castigator al licitatiei iar licitatia nu a fost contestata. Desi a existat posibilitatea contestarii anuntului de participare si a caietului de sarcini acest lucru nu s-a intamplat.
In concluzie, reclamantul fata de argumentele invocate in sustinerea actiunii a apucat ca masura administrativa de aplicare a unei corectii:
Autoritatea emitenta nu a respectat principiul proportionalitatii
Potrivit art. 17 din OUG nr.66/2011 „Orice actiune intreprinsa in sensul constatarii unei nereguli si al stabilirii creantelor bugetare rezultate din nereguli se realizeaza cu aplicarea principiului proportionalitatii, tinandu-se seama de natura si de gravitatea neregulii constatate, oarecum si de amploarea si de implicatiile financiare ale acesteia".
Aceste prevederi trebuie raportate la dispozitiile art.2 lit.n) din OUG nr.66/2011 care definesc principiul proportionalitatii ca „orice masura administrativa adoptata trebuie sa fie adecvata, necesara si corespunzatoare scopului urmarit, atat in ceea ce priveste resursele angajate in constatarea neregulilor, cat si in ceea ce priveste stabilirea creantelor bugetare rezultate din nereguli, tinand seama de natura si frecventa neregulilor constatate si de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv".
Apreciaza ca masura administrativa de aplicare a unei corectii financiare nu respecta principiul proportionalitatii deoarece nu are in vedere impactul de nivel zero pe care 1-a avut utilizarea criteriului „incheierea de executant a unei polite de asigurare de raspundere civila".
De altfel la fila 8 din nota de constatare a neregulilor si stabilire a corectiilor financiare nr.CA/70567/21.09.2012 a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului pct.2.
Recomandarile Autoritatii de Audit se retine ca in ceea ce priveste impactul pe care l-a avut utilizarea criteriilor de calificare restrictive, in procesul de atribuire a contractului, nu putem aprecia in ce masura acest lucru a fost afectat de deficienta prezentata".
Reclamantul a sustinut ca si din acest punct de vedere corectia financiara de 5% in suma de 851.470,14 lei este netemeinica si nelegala, In ce priveste corectia financiara de 5% in suma de 851.470,14 lei considerata netemeinica si nelegala.
In probatiune, in sustinerea admiterii actiunii a depus inscrisuri si anume (f.4): - nota de constatare nr.CA/70567/21.09.2012; - contestatia la nota de constatare;
- decizia nr.224/04.12.2012 a MDRT;
- contractul de lucrari nr.396/24.06.2011 (in extras - filele 1, 3 si 18);
- fisa de date a achizitiei (in extras - filele 1, 8 si 20); imputernicire avocatiala;
Actiunea reclamantului a fost initial introdusa la Tribunalul Brasov si a format obiectul dosarului nr.1199/62/2013.
In acest dosar s-a dispus citarea partilor pentru termenul de judecata din 26.02.2013.
Fata de actiunea reclamantului paratul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratie Publica succesor in drepturi si obligatii al Ministerului dezvoltarii Regionale si Turism (conform art. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. nr. 96/2012) a formulat Intampinare fila 30-38 dosar, Tribunalul Brasov, solicitand introducerea in cauza a Curtii de Conturi a Romaniei prin Autoritatea de Audit Bucuresti, invocand faptul ca Nota de Constare a neregulilor si stabilirea corectiilor financiare nr. CA 70567/21.09.2012, costurile au fost consemnate de Autoritatea de audit a Curtii de Conturi in Raportul de audit si ca reclamantul s-a conformat si a dus la indeplinire a celor consemnate de autoritatea de audit.
Prin intampinare paratul a solicitat respingerea actinii reclamantului, precizand ca sustinerile si argumentele acestea sunt nefondate cu privire la nelegalitatea Raportului de autoritatea de Audit si a masurii de corectie financiara si nementinerea actelor administrativ fiscale atacate.
La fila 42-50 s-a depus intampinare de parat.
La fila 51 paratul a depus in doua exemplare documentatia ce a stat la baza emiterii Deciziei nr. 224/4.12.2012, si-a Notei de constatare nr. 70567/21.09.2012, ( f.51-131 dosar - Tribunal Brasov, atasat in cauza).
In cauza, Curtea de Conturi a Romaniei a formulat Intampinare fila 132-139-157 dosar Tribunal Brasov, prin care a invocat pe cale de exceptie:
- admiterea exceptiei de necompetenta materiala a Tribunalului Brasov si pe cale de consecinta, sa decline competenta in favoarea Curtii de Apel Brasov - sectia de contencios administrativ si fiscal;
- admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Curtii de Conturi a Romaniei - Autoritatea de Audit.
Pe fondul cauzei, parata a solicitat respingerea cererii de anulare a deciziei nr. 224/04.12.2012 si a Notei de constare nr.CA70567/21.09.2012, ca fiind neintemeiata si nelegala, mentinerea acestor acte, ca fiind temeinice si legale.
Aceasta a dezvoltat pe larg apararea pe exceptie si pe fond in cuprinsul intampinarii depuse la dosar si pe fax si cu corespondenta la fila 139-146, cu anexe la acest raport de audit nr. 51140/23.07.2012 (f.147-156) dosarul Tribunalului Brasov.
In cauza, parata a depus copie de pe Incheierea de sedinta a Curtii de Apel Brasov privind admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale a Autoritatii de Audit de pe langa Curtea de Conturi Bucuresti, Incheierea din 26.10.2012 pronuntata in dosarul nr. 272/64/2012, (f.158 dosar tribunal); copie de pe sentinta nr. 5958/22.10.201, dosar nr. 4249/2/2012, de respingere a actiunii formulate de Consiliul Judetean B, in contradictoriu cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turism si Curtea de Conturi a Romaniei (respinge actiunea pe exceptia lipsei calitatii procesuale pasive) fila 159-164, actiune cu obiect similar cu cel in cauza.
Reclamantul Municipiul B a formulat o Nota de sedinta fila 167 dosar Tribunal Brasov la care a anexat Nota de constatare contestata in cauza nr. CA/70567/21.09.2012, a Ministerului Dezvoltarii Regiunilor si Turism (fila 168-176 a Tribunalului Brasov).
In dosarul Tribunalului Brasov, instanta mai intai sesizata a pronuntat sentinta civila nr. 2762 din 30.04.2013 si anume a admis exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Brasov invocata din oficiu si a declinat competenta de solutionare a actiunii formulate de reclamant in contradictoriu cu cele doua parate Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turism si Curtea de Conturi a Romaniei.
Ca urmare a acestei sentinte nr. 2762/CA/30.04.2013 a Tribunalului Brasov, cauza a fost inregistrata la Curtea de Apel Brasov sub nr. 1199/62/2013.
In acest dosar instanta a dat posibilitatea partilor sa-si formuleze apararea conform legii.
In vederea pronuntarii reclamantul a formulat Concluzii scrise fila 9-10 dosar, prezent, in sensul admiterii actiunii formulate si a depus practica judiciara, in sensul admiterii actiunii, sentinta civila nr. 278/F/7.12.2012, a Curtii de Apel Brasov, pronuntata in dosarul nr. 510/64/2012, (f.11-12 dosar, practica Curtii de Apel Iasi, Decizia nr. 284/CA din 6.05.2009,(fila 10-13), Extras din Decizia civila nr. 2211/28.10.2010 (fila 14-16 dosar).
Curtea, analizand actele si lucrarile dosarului, actele administrative atacate, respectiv Decizia nr. 224/4.12.2012 a Comisiei de Solutionare a Contestatiilor si Nota de constatare a neregulilor de stabilire a corectiilor financiare nr. VT 56372/3007/2012, privind aplicarea corectiei financiare in suma de 851.470,14 lei, la contractul de lucrari nr. 396/24.06.2011; raportat la prevederile legale aplicabile, vazand apararea reclamantului si a paratei cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turism si a Curtii de Conturi a Romaniei, instanta retine pe exceptie si pe fond urmatoarele:
In baza art. 137 Cod procedura civila fata de exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parata Curtea de Conturi Romaniei constata ca, aceasta exceptie este intemeiata si legala, fata de obiectul actiunii reclamantului, acesta nu a atacat in cauza actele emise de Curtea de Conturi a Romaniei, ci actele emise de paratul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turism.
Ca atare, retine ca justificata apararea pe exceptie, va admite exceptia invocata si in consecinta va respinge actiunea formulata de reclamantul Municipiul B prin primar, fata de Curtea de Conturi a Romaniei, in calitate de chemat in garantie ca fiind formulat impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
In ce priveste fondul cauzei instanta retine urmatoarele:
Din intreg probatoriu de la dosar rezulta ca in mod gresit a respins parata Comisia de Solutionare a Contestatiilor, actiunea formulata de reclamant impotriva Notei de constatare de constatare a neregulilor de stabilire a corectiilor financiare nr. VT. 56372/30.07.2012, privind aplicarea corectiei financiare de 851.470,14 lei, la contractul de lucrari nr. 396/24.06.2011 si fata de prevederile legale, si fata de inscrisurile prezentate organelor de control si Comisiei de catre reclamant care s-a conformat raportului de audit intocmit de Curtea de Conturi a Romaniei.
Din verificarea Contractului de lucrari nr. 396/24.06.2011, incheiat intre reclamant si, paratul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, si Nota de constatare nr. VT 56372/30.07.2012, instanta retine ca, in speta neregulile retinute in sarcina reclamantului nu sunt reale, nu se justifica pentru urmatoarele argumente: - obiectul prezentei actiuni il constituie actele emise de parata MDRT in conditiile OUG nr.66/2011; raportul de audit efectuat de structurile din cadrul Curtii de Conturi a Romaniei contin recomandari si nu masuri precum cele cuprinse in actul atacat si ca raportul de audit nu are valoarea juridica a unui act administrativ in sensul art.2 alin.(l) lit.c) din Legea nr.554/2004.
O astfel de motivare s-a retinut de instanta si prin sentinta civila nr.278/F/07.12.2012 a Curtii de Apel Brasov.
De asemenea se retine ca justificata si pozitia procesuala a Curtii de Conturi a Romaniei care a solicitat admiterea exceptiei.
Cerinta incheierii unui contract de asigurare nu este o cerinta de calificare excesiva si restrictiva.
Intr-adevar Municipiul B a solicitat prin fisa de date ca ofertantul sa incheie o asigurare de raspundere civila.
Municipiul B a considerat ca aceasta cerinta impusa prin fisa de date nu este una excesiva si restrictiva deoarece polita de asigurare in valoare de 8.000.000 lei impusa ofertantului castigator presupunea un efort financiar minim din partea acestuia de aproximativ 3.000 lei.
Este evident ca o astfel de suma este nesemnificativa in raport cu complexitatea lucrarii ce urmeaza a fi executata precum si in raport cu valoarea estimata de 17.679.382,2 lei plus TVA a lucrarii.
Ori, un procent de 0,017 % din valoarea lucrarii reprezentat de plata unei polite de asigurare nu reprezinta in nici un caz o obturare, o restrictionare a participarii la procedura de atribuire.
Examinand continutul politei de asigurare ce urma a fi incheiata vom constata ca despagubirile priveau eventualele vatamari corporale accidentale, pieirea sau avarierea accidentala a bunurilor, cheltuieli de judecata platite de asigurat unor terti, acoperirea unor prejudicii suferite de asigurat.
Toate aceste evenimente, imprejurari in situatia in care s-ar fi produs ar fi diminuat capacitatea financiara a ofertantului castigator al licitatiei cu consecinta punerii in pericol a executarii contractului in conditii de calitate si la termenul prevazut in caietul de sarcini.
Raportat la aspectele retinute mai sus instanta apreciaza ca in mod gresit echipa de control a stabilit ca impunerea criteriului „incheierea unei asigurari de raspundere civila" nu prezinta relevanta in raport de lucrarile de executat.
Dimpotriva se retine ca prin preluarea raspunderii de catre asigurator se diminueaza riscul ca executantul sa-si diminueze capacitatile financiare avute si dovedite prin oferta de participare la licitatie creandu-se in acest fel premisele pentru neexecutarea contractului in limitele stabilite de parti.
In motivarea deciziei contestate se sustine ca au fost incalcate dispozitiile art.178 alin.(2) si art.179 din OUG nr.34/2006 potrivit carora „Art.178 (2) Autoritatea contractanta nu are dreptul de a solicita indeplinirea unor cerinte minime referitoare la situatia economica si financiara si/sau la capacitatea tehnica si profesionala, care ar conduce la restrictionarea participarii la procedura de atribuire.
Potrivit Art.179 (1) Se retin urmatoarele: Criteriile de calificare si selectie stabilite de catre autoritatea contractanta trebuie sa aiba o legatura evidenta cu obiectul contractului ce urmeaza sa fie atribuit.
(1) Autoritatea contractanta are obligatia de a respecta principiul proportionalitatii atunci cand stabileste criteriile de calificare si selectie, precum si nivelul cerintelor minime pe care ofertantii/candidatii trebuie sa le indeplineasca.
(2) Criteriile de calificare si selectie precizate in cadrul invitatiei/anuntului de participare trebuie sa fie aceleasi cu cele precizate in cadrul documentatiei de atribuire."
Instanta apreciaza ca incheierea unui contract de asigurare (ce presupune un efort financiar de doar 3.000 lei) de catre ofertantul declarat castigator nu reprezinta cerinte minime referitoare la situatia economica sau financiara, capacitatea financiara a acestuia, ci pur si simplu o protejare deopotriva a intereselor executantului si ale beneficiarului in fata unor evenimente, situatii neprevazute la incheierea contractului de executie de lucrari.
Incheierea politei de asigurare are legatura evidenta cu obiectul contractului ce urmeaza a fi atribuit dupa cum cer dispozitiile art.179 alin.(l) din OUG nr.34/2006 privind achizitiile publice.
Din actele dosarului raportat la prevederile legale, reclamanta a respectat si principiul proportionalitatii impus de alin.(2) al aceluiasi articol in sensul ca cerinta incheierii politei de asigurare reprezinta un efort nesemnificativ din partea executantului lucrarii.
Criteriul despre care se vorbeste a fost cuprins in invitatia de participare nefiind nici vorba despre modificarea ori completarea acestui criteriu.
Conditia „existentei unui prejudiciu", respectiv conditia „suma platita necuvenit" nu sunt indeplinite.
Bugetul Uniunii Europene nu a fost prejudiciat, deci nu exista prejudiciu, atat timp cat beneficiarul lucrarilor publice a impus executantului castigator incheierea unui contract de asigurare care sa evite (acopere) situatii neprevazute care sa conduca la neexecutarea lucrarii adjudecate la licitatie publica.
Suma care va fi platita de castigatorul licitatie, licitatie de altfel necontestata nici sub aspectul contractului de asigurare si nici pe alte considerente.
Principiul proportionalitatii a fost insa nesocotit de parata prin actele emise, deoarece:
Potrivit art.17 din OUG nr.66/2011 „Orice actiune intreprinsa in sensul constatarii unei nereguli si al stabilirii creantelor bugetare rezultate din nereguli se realizeaza cu aplicarea principiului proportionalitatii, tinandu-se seama de natura si de gravitatea neregulii constatate, precum si de amploarea si de implicatiile financiare ale acesteia".
Aceste prevederi trebuie raportate la dispozitiile art.2 lit. n) din OUG nr.66/2011 care definesc principiul proportionalitatii ca „orice masura administrativa adoptata trebuie sa fie adecvata, necesara si corespunzatoare scopului urmarit, atat in ceea ce priveste resursele angajate in constatarea neregulilor, cat si in ceea ce priveste stabilirea creantelor bugetare rezultate din nereguli, tinand seama de natura si frecventa neregulilor constatate si de impactul financiar al acestora asupra proiectului / programului respectiv".
In esenta, fata de prevederile legale si fata de probatoriul de la dosar, instanta apreciaza ca masura administrativa de aplicare a unei corectii financiare nu respecta principiul proportionalitatii deoarece nu are in vedere impactul de nivel zero pe care 1-a avut utilizarea criteriului „incheierea de executant a unei polite de asigurare de raspundere civila".
De altfel la fila 8 din Nota de constatare a neregulilor si stabilire a corectiilor financiare nr.CA/70567/21.09.2012 a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului pct.2 Recomandarile Autoritatii de Audit se retine ca „in ceea ce priveste impactul pe care l-a avut utilizarea criteriilor de calificare restrictive, in procesul de atribuire a contractului, parata a aratat ca nu poate aprecia in ce masura acest lucru a fost afectat de deficienta prezentata".
Ca atare, si din acest punct de vedere corectia financiara de 5% in suma de 851.470,14 lei este netemeinica si nelegala.
In sensul nelegalitatii actelor atacate si a admiterii actiunii reclamantei se retine si hotararea judecatoreasca in materie, respectiv Decizia nr. 284/CA/6.05.2009 a Curtii de Apel Iasi si Decizia nr. 2211/28.10.2010 a Curti de Apel Bucuresti.
In concluzie, instanta constata ca nu i se poate retine o culpa reclamantului, ca actiunea formulata de aceasta este intemeiata si legala, sens in care va fi admisa conform celor cuprinse in dispozitivul prezentei hotarari.
In ce priveste apararea formulata pe exceptie si pe fond de paratul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului aceasta se va inlatura ca nelegala si nejustificata si in consecinta se va admite actiunea reclamantului astfel cum a fost formulata. Fara cheltuieli de judecata.
Sentinta nr. 117/F/10 iunie 2013, dosar nr. 1199/62/2013, redactat judecator I.M
Constata ca, la data de 30 ianuarie 2013, reclamantul Municipiul B, prin primar a chemat in judecata pe parata Comisia de solutionare a contestatiilor din cadru Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turism Bucuresti solicitand: anularea Deciziei nr.224/4.12.2012 a Comisiei de solutionare a contestatiei din cadrul paratei, anularea in parte a notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nr. VT 56372/30.07.2012 privind aplicarea corectiei financiare de 851.470,14 lei, la contractul de lucrari nr. 396/2011, ca netemeinice si nelegale.
In motivarea actiunii se arata urmatoarele aspecte de nelegalitate a actelor administrativ fiscale atacate, emise de parata: in fapt in baza Ordinului nr.1543/23.08.2012 al Ministrului Dezvoltarii Regionale si Turismului, echipa de control a procedat la incheierea Notei de Constatare a Neregulilor si de Stabilire a Corectiilor Financiare, in baza aspectelor semnalate in sesizarea Directiei Generale Autoritatea de Management - POR - Serviciul Verificare Conformitate Programe si Gestionare Nereguli nr.VT-56372/30.07.2012 si recomandarilor continute in Raportul de Audit nr.51140/AP/23.07.2012, inregistrat la MDRT cu nr.54438/23.07.2012, care contin constatari cu implicatii financiare cu privire la incalcarea normativelor legale in materie de achizitie publica la atribuirea contractului de lucrari nr.396/24.06.2011 incheiat cu asocierea SC R SA si SC V S SRL. Astfel autoritatea contractanta a impus in fisa de date a achizitiei, punctul VIL Situatia economica si financiara, VII.2) Declaratie privind cifra de afaceri ca: „Ofertantul va prezenta o declaratie pe propria raspundere ca in termen de S zile de la semnarea contractului, acesta va incheia o asigurare de raspundere civila in valoare de 8.000.000 lei."
Valoarea de corectie stabilita prin actul de control este de 851.470,14 lei, respectiv 5% aplicabila la valoarea contractului de lucrari nr.396/24.06.2011, incheiat UAT Municipiul B cu Asocierea SC R si SC V S SRL in suma de 17.029.402,71 lei tara TVA si TVA recuperabila, din care: contributie din fonduri UE: 684.156,26 lei - 80,35% ;contributie publica nationala de la bugetul de stat:150.114/18 lei - 17,63%; contributie privata: 17.199,70 lei - 2,02%; TVA recuperabila 204.352,83 lei.
Nu a fost impusa o cerinta de calificare excesiva si restrictiva, intr-adevar Municipiul B a solicitat prin fisa de date ca ofertantul sa incheie o asigurare de raspundere civila.
Municipiul considera ca aceasta cerinta impusa prin fisa de date nu este una excesiva si restrictiva deoarece polita de asigurare in valoare de 8.000.000 lei impusa ofertantului castigator presupunea un efort financiar minim din partea acestuia de aproximativ 3.000 lei.
Este mai mult decat evident ca o astfel de suma este nesemnificativa in raport cu complexitatea lucrarii ce urmeaza a fi executata precum si in raport cu valoarea estimata de 17.679.382,2 lei plus TVA a lucrarii.
Ori un procent de 0.017 % din valoarea lucrarii reprezentat de plata unei polite de asigurare nu reprezinta in nici un caz o obturare, o restrictionare a participarii la procedura de atribuire.
Examinand continutul politei de asigurare ce urma a fi incheiata vom constata ca despagubirile priveau eventualele vatamari corporale accidentale, pieirea sau avarierea accidentala a bunurilor, cheltuieli de judecata platite de asigurat unor terti, acoperirea , unor prejudicii suferite de asigurat.
Toate aceste evenimente, imprejurari in situatia in care s-ar fi produs ar fi diminuat capacitatea financiara a ofertantului castigator al licitatiei cu consecinta punerii in pericol a executarii contractului in conditii de calitate si la termenul prevazut in caietul de sarcini.
Raportat la aspectele aratate anterior apreciem ca in mod gresit echipa de control a stabilit ca impunerea criteriului „incheierea unei asigurari de raspundere civila" nu prezinta relevanta in raport de lucrarile de executat.
Dimpotriva spunem noi, chiar daca ne repetam, ca prin preluarea raspunderii de catre asigurator se diminueaza riscul ca executantul sa-si diminueze capacitatile financiare avute si dovedite prin oferta de participare la licitatie creandu-se in acest fel premisele pentru neexecutarea contractului in limitele stabilite de parti.
In motivarea deciziei contestate se sustine ca au fost incalcate dispozitiile art.178 alin.(2) si art.179 din OUG nr.34/2006 potrivit carora „Art 178 (2) Autoritatea contractanta nu are dreptul de a solicita indeplinirea unor cerinte minime referitoare la situatia economica si financiara si/sau la capacitatea tehnica si profesionala, care ar conduce la restrictionarea participarii la procedura de atribuire. Art. 179 (1) Criteriile de calificare si selectie stabilite de catre autoritatea contractanta trebuie sa aiba o legatura evidenta cu obiectul contractului ce urmeaza sa fie atribuit.
(2)Autoritatea contractanta are obligatia de a respecta principiul proportionalitatii atunci cand stabileste criteriile de calificare si selectie, precum si nivelul cerintelor minime pe care ofertantii/candidatii trebuie sa le indeplineasca.
(3)Criteriile de calificare si selectie precizate in cadrul invitatiei/anuntului de participare trebuie sa fie aceleasi cu cele precizate in cadrul documentatiei de atribuire."
Se apreciaza ca incheierea unui contract de asigurare (ce presupune un efort financiar de doar 3.000 lei) de catre ofertantul declarat castigator nu reprezinta cerinte minime referitoare la situatia economica sau financiara, capacitatea financiara a acestuia, ci pur si simplu o protejare deopotriva a intereselor executantului si ale beneficiarului in fata unor evenimente, situatii neprevazute la incheierea contractului de executie de lucrari.
Desigur incheierea politei de asigurare are legatura evidenta cu obiectul contractului ce urmeaza a fi atribuit dupa cum cer dispozitiile art. 179 alin.(l) din OUG nr.34/2006 privind achizitiile publice.
A fost respectat si principiul proportionalitatii impus de alin.(2) al aceluiasi articol in sensul ca cerinta incheierii politei de asigurare reprezinta un efort nesemnificativ din partea executantului lucrarii.
Criteriul de care vorbim a fost cuprins in invitatia de participare nefiind nici vorba despre modificarea ori completarea acestui criteriu.
Conditia existentei unui prejudiciu nu este indeplinita ‘ Invocam dispozitiile art.2 alin.(l) lit.a) din OUG nr.66/2011 potrivit carora prin neregula se intelege „orice abatere de la legalitate, regularitate si conformitate in raport cu dispozitiile nationale si/sau europene, precum si cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal incheiate in baza acestor dispozitii, ce rezulta dintr-o actiune sau inactiune a beneficiarului ori a autoritatii cu competente in gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internationali si/sau fondurile publice nationale aferente acestora printr-o suma platita necuvenit".
Nici conditia „a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene" nu este indeplinita.
Se pune intrebarea fireasca: „Cum a fost prejudiciat bugetul Uniunii Europene atat timp cat beneficiarul lucrarilor publice a impus executantului castigator un criteriu ce presupune efort valoric insignifiant, un criteriu ce nu a restrictionat in nici un fel participarea la procedura de atribuire, un criteriu care are menirea sa evite in situatii neprevazute neexecutarea contractului?”
Dupa cum bine se cunoaste prejudiciul trebuie sa fie cert, direct si personal. Apreciaza ca in cauza prejudiciul nu infatiseaza nici unul din caracterele enumerate.
Conditia „suma platita necuvenit nu este indeplinita"
In fine nici conditia ca prejudicierea sa fie consecinta unei sume platite necuvenit nu este indeplinita.
Exista un castigator al licitatiei iar licitatia nu a fost contestata. Desi a existat posibilitatea contestarii anuntului de participare si a caietului de sarcini acest lucru nu s-a intamplat.
In concluzie, reclamantul fata de argumentele invocate in sustinerea actiunii a apucat ca masura administrativa de aplicare a unei corectii:
Autoritatea emitenta nu a respectat principiul proportionalitatii
Potrivit art. 17 din OUG nr.66/2011 „Orice actiune intreprinsa in sensul constatarii unei nereguli si al stabilirii creantelor bugetare rezultate din nereguli se realizeaza cu aplicarea principiului proportionalitatii, tinandu-se seama de natura si de gravitatea neregulii constatate, oarecum si de amploarea si de implicatiile financiare ale acesteia".
Aceste prevederi trebuie raportate la dispozitiile art.2 lit.n) din OUG nr.66/2011 care definesc principiul proportionalitatii ca „orice masura administrativa adoptata trebuie sa fie adecvata, necesara si corespunzatoare scopului urmarit, atat in ceea ce priveste resursele angajate in constatarea neregulilor, cat si in ceea ce priveste stabilirea creantelor bugetare rezultate din nereguli, tinand seama de natura si frecventa neregulilor constatate si de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv".
Apreciaza ca masura administrativa de aplicare a unei corectii financiare nu respecta principiul proportionalitatii deoarece nu are in vedere impactul de nivel zero pe care 1-a avut utilizarea criteriului „incheierea de executant a unei polite de asigurare de raspundere civila".
De altfel la fila 8 din nota de constatare a neregulilor si stabilire a corectiilor financiare nr.CA/70567/21.09.2012 a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului pct.2.
Recomandarile Autoritatii de Audit se retine ca in ceea ce priveste impactul pe care l-a avut utilizarea criteriilor de calificare restrictive, in procesul de atribuire a contractului, nu putem aprecia in ce masura acest lucru a fost afectat de deficienta prezentata".
Reclamantul a sustinut ca si din acest punct de vedere corectia financiara de 5% in suma de 851.470,14 lei este netemeinica si nelegala, In ce priveste corectia financiara de 5% in suma de 851.470,14 lei considerata netemeinica si nelegala.
In probatiune, in sustinerea admiterii actiunii a depus inscrisuri si anume (f.4): - nota de constatare nr.CA/70567/21.09.2012; - contestatia la nota de constatare;
- decizia nr.224/04.12.2012 a MDRT;
- contractul de lucrari nr.396/24.06.2011 (in extras - filele 1, 3 si 18);
- fisa de date a achizitiei (in extras - filele 1, 8 si 20); imputernicire avocatiala;
Actiunea reclamantului a fost initial introdusa la Tribunalul Brasov si a format obiectul dosarului nr.1199/62/2013.
In acest dosar s-a dispus citarea partilor pentru termenul de judecata din 26.02.2013.
Fata de actiunea reclamantului paratul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratie Publica succesor in drepturi si obligatii al Ministerului dezvoltarii Regionale si Turism (conform art. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. nr. 96/2012) a formulat Intampinare fila 30-38 dosar, Tribunalul Brasov, solicitand introducerea in cauza a Curtii de Conturi a Romaniei prin Autoritatea de Audit Bucuresti, invocand faptul ca Nota de Constare a neregulilor si stabilirea corectiilor financiare nr. CA 70567/21.09.2012, costurile au fost consemnate de Autoritatea de audit a Curtii de Conturi in Raportul de audit si ca reclamantul s-a conformat si a dus la indeplinire a celor consemnate de autoritatea de audit.
Prin intampinare paratul a solicitat respingerea actinii reclamantului, precizand ca sustinerile si argumentele acestea sunt nefondate cu privire la nelegalitatea Raportului de autoritatea de Audit si a masurii de corectie financiara si nementinerea actelor administrativ fiscale atacate.
La fila 42-50 s-a depus intampinare de parat.
La fila 51 paratul a depus in doua exemplare documentatia ce a stat la baza emiterii Deciziei nr. 224/4.12.2012, si-a Notei de constatare nr. 70567/21.09.2012, ( f.51-131 dosar - Tribunal Brasov, atasat in cauza).
In cauza, Curtea de Conturi a Romaniei a formulat Intampinare fila 132-139-157 dosar Tribunal Brasov, prin care a invocat pe cale de exceptie:
- admiterea exceptiei de necompetenta materiala a Tribunalului Brasov si pe cale de consecinta, sa decline competenta in favoarea Curtii de Apel Brasov - sectia de contencios administrativ si fiscal;
- admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Curtii de Conturi a Romaniei - Autoritatea de Audit.
Pe fondul cauzei, parata a solicitat respingerea cererii de anulare a deciziei nr. 224/04.12.2012 si a Notei de constare nr.CA70567/21.09.2012, ca fiind neintemeiata si nelegala, mentinerea acestor acte, ca fiind temeinice si legale.
Aceasta a dezvoltat pe larg apararea pe exceptie si pe fond in cuprinsul intampinarii depuse la dosar si pe fax si cu corespondenta la fila 139-146, cu anexe la acest raport de audit nr. 51140/23.07.2012 (f.147-156) dosarul Tribunalului Brasov.
In cauza, parata a depus copie de pe Incheierea de sedinta a Curtii de Apel Brasov privind admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale a Autoritatii de Audit de pe langa Curtea de Conturi Bucuresti, Incheierea din 26.10.2012 pronuntata in dosarul nr. 272/64/2012, (f.158 dosar tribunal); copie de pe sentinta nr. 5958/22.10.201, dosar nr. 4249/2/2012, de respingere a actiunii formulate de Consiliul Judetean B, in contradictoriu cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turism si Curtea de Conturi a Romaniei (respinge actiunea pe exceptia lipsei calitatii procesuale pasive) fila 159-164, actiune cu obiect similar cu cel in cauza.
Reclamantul Municipiul B a formulat o Nota de sedinta fila 167 dosar Tribunal Brasov la care a anexat Nota de constatare contestata in cauza nr. CA/70567/21.09.2012, a Ministerului Dezvoltarii Regiunilor si Turism (fila 168-176 a Tribunalului Brasov).
In dosarul Tribunalului Brasov, instanta mai intai sesizata a pronuntat sentinta civila nr. 2762 din 30.04.2013 si anume a admis exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Brasov invocata din oficiu si a declinat competenta de solutionare a actiunii formulate de reclamant in contradictoriu cu cele doua parate Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turism si Curtea de Conturi a Romaniei.
Ca urmare a acestei sentinte nr. 2762/CA/30.04.2013 a Tribunalului Brasov, cauza a fost inregistrata la Curtea de Apel Brasov sub nr. 1199/62/2013.
In acest dosar instanta a dat posibilitatea partilor sa-si formuleze apararea conform legii.
In vederea pronuntarii reclamantul a formulat Concluzii scrise fila 9-10 dosar, prezent, in sensul admiterii actiunii formulate si a depus practica judiciara, in sensul admiterii actiunii, sentinta civila nr. 278/F/7.12.2012, a Curtii de Apel Brasov, pronuntata in dosarul nr. 510/64/2012, (f.11-12 dosar, practica Curtii de Apel Iasi, Decizia nr. 284/CA din 6.05.2009,(fila 10-13), Extras din Decizia civila nr. 2211/28.10.2010 (fila 14-16 dosar).
Curtea, analizand actele si lucrarile dosarului, actele administrative atacate, respectiv Decizia nr. 224/4.12.2012 a Comisiei de Solutionare a Contestatiilor si Nota de constatare a neregulilor de stabilire a corectiilor financiare nr. VT 56372/3007/2012, privind aplicarea corectiei financiare in suma de 851.470,14 lei, la contractul de lucrari nr. 396/24.06.2011; raportat la prevederile legale aplicabile, vazand apararea reclamantului si a paratei cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turism si a Curtii de Conturi a Romaniei, instanta retine pe exceptie si pe fond urmatoarele:
In baza art. 137 Cod procedura civila fata de exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parata Curtea de Conturi Romaniei constata ca, aceasta exceptie este intemeiata si legala, fata de obiectul actiunii reclamantului, acesta nu a atacat in cauza actele emise de Curtea de Conturi a Romaniei, ci actele emise de paratul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turism.
Ca atare, retine ca justificata apararea pe exceptie, va admite exceptia invocata si in consecinta va respinge actiunea formulata de reclamantul Municipiul B prin primar, fata de Curtea de Conturi a Romaniei, in calitate de chemat in garantie ca fiind formulat impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
In ce priveste fondul cauzei instanta retine urmatoarele:
Din intreg probatoriu de la dosar rezulta ca in mod gresit a respins parata Comisia de Solutionare a Contestatiilor, actiunea formulata de reclamant impotriva Notei de constatare de constatare a neregulilor de stabilire a corectiilor financiare nr. VT. 56372/30.07.2012, privind aplicarea corectiei financiare de 851.470,14 lei, la contractul de lucrari nr. 396/24.06.2011 si fata de prevederile legale, si fata de inscrisurile prezentate organelor de control si Comisiei de catre reclamant care s-a conformat raportului de audit intocmit de Curtea de Conturi a Romaniei.
Din verificarea Contractului de lucrari nr. 396/24.06.2011, incheiat intre reclamant si, paratul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, si Nota de constatare nr. VT 56372/30.07.2012, instanta retine ca, in speta neregulile retinute in sarcina reclamantului nu sunt reale, nu se justifica pentru urmatoarele argumente: - obiectul prezentei actiuni il constituie actele emise de parata MDRT in conditiile OUG nr.66/2011; raportul de audit efectuat de structurile din cadrul Curtii de Conturi a Romaniei contin recomandari si nu masuri precum cele cuprinse in actul atacat si ca raportul de audit nu are valoarea juridica a unui act administrativ in sensul art.2 alin.(l) lit.c) din Legea nr.554/2004.
O astfel de motivare s-a retinut de instanta si prin sentinta civila nr.278/F/07.12.2012 a Curtii de Apel Brasov.
De asemenea se retine ca justificata si pozitia procesuala a Curtii de Conturi a Romaniei care a solicitat admiterea exceptiei.
Cerinta incheierii unui contract de asigurare nu este o cerinta de calificare excesiva si restrictiva.
Intr-adevar Municipiul B a solicitat prin fisa de date ca ofertantul sa incheie o asigurare de raspundere civila.
Municipiul B a considerat ca aceasta cerinta impusa prin fisa de date nu este una excesiva si restrictiva deoarece polita de asigurare in valoare de 8.000.000 lei impusa ofertantului castigator presupunea un efort financiar minim din partea acestuia de aproximativ 3.000 lei.
Este evident ca o astfel de suma este nesemnificativa in raport cu complexitatea lucrarii ce urmeaza a fi executata precum si in raport cu valoarea estimata de 17.679.382,2 lei plus TVA a lucrarii.
Ori, un procent de 0,017 % din valoarea lucrarii reprezentat de plata unei polite de asigurare nu reprezinta in nici un caz o obturare, o restrictionare a participarii la procedura de atribuire.
Examinand continutul politei de asigurare ce urma a fi incheiata vom constata ca despagubirile priveau eventualele vatamari corporale accidentale, pieirea sau avarierea accidentala a bunurilor, cheltuieli de judecata platite de asigurat unor terti, acoperirea unor prejudicii suferite de asigurat.
Toate aceste evenimente, imprejurari in situatia in care s-ar fi produs ar fi diminuat capacitatea financiara a ofertantului castigator al licitatiei cu consecinta punerii in pericol a executarii contractului in conditii de calitate si la termenul prevazut in caietul de sarcini.
Raportat la aspectele retinute mai sus instanta apreciaza ca in mod gresit echipa de control a stabilit ca impunerea criteriului „incheierea unei asigurari de raspundere civila" nu prezinta relevanta in raport de lucrarile de executat.
Dimpotriva se retine ca prin preluarea raspunderii de catre asigurator se diminueaza riscul ca executantul sa-si diminueze capacitatile financiare avute si dovedite prin oferta de participare la licitatie creandu-se in acest fel premisele pentru neexecutarea contractului in limitele stabilite de parti.
In motivarea deciziei contestate se sustine ca au fost incalcate dispozitiile art.178 alin.(2) si art.179 din OUG nr.34/2006 potrivit carora „Art.178 (2) Autoritatea contractanta nu are dreptul de a solicita indeplinirea unor cerinte minime referitoare la situatia economica si financiara si/sau la capacitatea tehnica si profesionala, care ar conduce la restrictionarea participarii la procedura de atribuire.
Potrivit Art.179 (1) Se retin urmatoarele: Criteriile de calificare si selectie stabilite de catre autoritatea contractanta trebuie sa aiba o legatura evidenta cu obiectul contractului ce urmeaza sa fie atribuit.
(1) Autoritatea contractanta are obligatia de a respecta principiul proportionalitatii atunci cand stabileste criteriile de calificare si selectie, precum si nivelul cerintelor minime pe care ofertantii/candidatii trebuie sa le indeplineasca.
(2) Criteriile de calificare si selectie precizate in cadrul invitatiei/anuntului de participare trebuie sa fie aceleasi cu cele precizate in cadrul documentatiei de atribuire."
Instanta apreciaza ca incheierea unui contract de asigurare (ce presupune un efort financiar de doar 3.000 lei) de catre ofertantul declarat castigator nu reprezinta cerinte minime referitoare la situatia economica sau financiara, capacitatea financiara a acestuia, ci pur si simplu o protejare deopotriva a intereselor executantului si ale beneficiarului in fata unor evenimente, situatii neprevazute la incheierea contractului de executie de lucrari.
Incheierea politei de asigurare are legatura evidenta cu obiectul contractului ce urmeaza a fi atribuit dupa cum cer dispozitiile art.179 alin.(l) din OUG nr.34/2006 privind achizitiile publice.
Din actele dosarului raportat la prevederile legale, reclamanta a respectat si principiul proportionalitatii impus de alin.(2) al aceluiasi articol in sensul ca cerinta incheierii politei de asigurare reprezinta un efort nesemnificativ din partea executantului lucrarii.
Criteriul despre care se vorbeste a fost cuprins in invitatia de participare nefiind nici vorba despre modificarea ori completarea acestui criteriu.
Conditia „existentei unui prejudiciu", respectiv conditia „suma platita necuvenit" nu sunt indeplinite.
Bugetul Uniunii Europene nu a fost prejudiciat, deci nu exista prejudiciu, atat timp cat beneficiarul lucrarilor publice a impus executantului castigator incheierea unui contract de asigurare care sa evite (acopere) situatii neprevazute care sa conduca la neexecutarea lucrarii adjudecate la licitatie publica.
Suma care va fi platita de castigatorul licitatie, licitatie de altfel necontestata nici sub aspectul contractului de asigurare si nici pe alte considerente.
Principiul proportionalitatii a fost insa nesocotit de parata prin actele emise, deoarece:
Potrivit art.17 din OUG nr.66/2011 „Orice actiune intreprinsa in sensul constatarii unei nereguli si al stabilirii creantelor bugetare rezultate din nereguli se realizeaza cu aplicarea principiului proportionalitatii, tinandu-se seama de natura si de gravitatea neregulii constatate, precum si de amploarea si de implicatiile financiare ale acesteia".
Aceste prevederi trebuie raportate la dispozitiile art.2 lit. n) din OUG nr.66/2011 care definesc principiul proportionalitatii ca „orice masura administrativa adoptata trebuie sa fie adecvata, necesara si corespunzatoare scopului urmarit, atat in ceea ce priveste resursele angajate in constatarea neregulilor, cat si in ceea ce priveste stabilirea creantelor bugetare rezultate din nereguli, tinand seama de natura si frecventa neregulilor constatate si de impactul financiar al acestora asupra proiectului / programului respectiv".
In esenta, fata de prevederile legale si fata de probatoriul de la dosar, instanta apreciaza ca masura administrativa de aplicare a unei corectii financiare nu respecta principiul proportionalitatii deoarece nu are in vedere impactul de nivel zero pe care 1-a avut utilizarea criteriului „incheierea de executant a unei polite de asigurare de raspundere civila".
De altfel la fila 8 din Nota de constatare a neregulilor si stabilire a corectiilor financiare nr.CA/70567/21.09.2012 a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului pct.2 Recomandarile Autoritatii de Audit se retine ca „in ceea ce priveste impactul pe care l-a avut utilizarea criteriilor de calificare restrictive, in procesul de atribuire a contractului, parata a aratat ca nu poate aprecia in ce masura acest lucru a fost afectat de deficienta prezentata".
Ca atare, si din acest punct de vedere corectia financiara de 5% in suma de 851.470,14 lei este netemeinica si nelegala.
In sensul nelegalitatii actelor atacate si a admiterii actiunii reclamantei se retine si hotararea judecatoreasca in materie, respectiv Decizia nr. 284/CA/6.05.2009 a Curtii de Apel Iasi si Decizia nr. 2211/28.10.2010 a Curti de Apel Bucuresti.
In concluzie, instanta constata ca nu i se poate retine o culpa reclamantului, ca actiunea formulata de aceasta este intemeiata si legala, sens in care va fi admisa conform celor cuprinse in dispozitivul prezentei hotarari.
In ce priveste apararea formulata pe exceptie si pe fond de paratul Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului aceasta se va inlatura ca nelegala si nejustificata si in consecinta se va admite actiunea reclamantului astfel cum a fost formulata. Fara cheltuieli de judecata.
Sentinta nr. 117/F/10 iunie 2013, dosar nr. 1199/62/2013, redactat judecator I.M
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Finante. Financiar. Implicatii ale Min. Finantelor
anulare decizie impunere - Sentinta civila nr. 4839 din data de 03.12.2013anulare decizie - Sentinta civila nr. 4963 din data de 10.12.2013
anulare decizie de impunere - Sentinta comerciala nr. 162/CA din data de 03.04.2014
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca „daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. –art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016
Cerere de restituire formulata in temeiul art. II (1) din Legea nr. 368/2013. Distinctie intre unitate detinatoare si unitate investita cu solutionarea notificarii. Stabilirea valorii imobilelor pentru care se solicita compensarea. - Decizie nr. 647/Ap din data de 03.05.2016
Pierderea calitatii de asociat urmare a executarii silite a partilor sociale. Nulitatea absoluta a hotararilor AGA adoptate dupa transmiterea partilor sociale catre o terta persoana. - Decizie nr. 433/R din data de 25.10.2016
Interpretarea art. 155 din Legea nr. 31/1990. Reprezentarea in instanta a societatii pentru recuperarea prejudiciului cauzat. Excludere din societate. - Hotarare nr. 882/Ap din data de 21.06.2016
Autoritate de lucru judecat in materie civila invocata in raport de sentinta penala. Nulitate absoluta pentru frauda la lege. - Decizie nr. 1873/Ap din data de 13.12.2016