Principiul disponibilitatii partii in procesul civil. Efectul devolutiv al apelului si limitele acestuia.

Conform dispozitiilor art. 129, ultimul alineat, Cod procedura civila, judecatorii sunt datori sa se pronunte numai asupra celor ce formeaza obiectul pricinii supuse judecatii, instanta neputand sa depaseasca limitele investirii sale.
Apelul este o cale de atac devolutiva, dar si in aceasta etapa procesul este guvernat de principiul disponibilitatii, instanta de apel neputand proceda la o noua judecata decat in limitele stabilite de apelant.

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta sub nr. 17967/2002 reclamanta R.M. a chemat in judecata pe paratii B.G. si B.C., solicitand granituirea proprietatilor lor.
In motivarea cererii reclamanta a sustinut ca este proprietara imobilului situat in Constanta, str. M. nr.44, ca urmare a cumpararii cotei de 1/2 din dreptul de proprietate de la tatal sau, cealalta cota de � fiind dobandita ca mostenire de pe urma mamei sale. Intreg imobilul a fost dobandit prin contract de vanzare cumparare de catre parintii sai si are numar cadastral, precum si plan de amplasament si delimitare, iar constructia a fost edificata in baza unei autorizatii de construire. Intre proprietatea reclamantei si cea a paratilor nu exista o linie de hotar, pe toata lungimea acestuia, fixata prin semne externe si vizibile, fapt ce genereaza neintelegeri intre parti.
Paratii au formulat cerere reconventionala prin care au solicitat obligarea reclamantei la construirea gardului despartitor intre proprietati si la instalarea de jgheaburi de colectare a apelor pluviale.
Prin sentinta civila nr.10327/30.06.2003 Judecatoria Constanta a admis cererea de chemare in judecata si a dispus granituirea proprietatilor partilor pe linia JKIMNE, stabilita potrivit raportului de expertiza intocmit in cauza de catre expert M.E. A fost admisa si cererea reconventionala a paratilor, reclamanta fiind obligata la instalarea de jgheaburi la streasina constructiei sale pentru colectarea apelor pluviale. Cererea privind obligarea reclamantei la construirea gardului despartitor intre proprietati.
A retinut instanta de fond ca intre proprietatile partilor, mai mici in fapt decat titlurile detinute, nu exista gard despartitor iar apele pluviale se scurg de pe imobilul proprietatea reclamantei pe terenul proprietatea paratilor, partile fiind obligate, potrivit art.584 C.civ sa suporte cheltuielile de granituire.
Impotriva acestei solutii a declarat apel reclamanta care a criticat hotararea instantei de fond pentru faptul ca a dispus granituirea proprietatilor pe o linie de hotar care nu are marcate toate distantele de reper marcate pe planul de situatie anexat la raport si prin urmare nu poate fi pusa in executare.
Prin decizia civila nr. 256 din 18 mai 2007, Tribunalul Constanta a admis apelul reclamantei R.M. si a schimbat in parte sentinta civila nr. 10327/2003, pronuntata de Judecatoria Constanta, in sensul stabilirii liniei de hotar intre proprietatea partilor pe aliniamentul PLMN, conform expertizei judiciare efectuate de expertul tehnic A.V. Au fost mentinute celelalte dispozitii ale hotararii apelate.
Pentru a pronunta aceasta solutie, Tribunalul Constanta a retinut ca punctele de reper ale liniei de demarcatie JKIMNE nu sunt marcate cu distante pentru a se putea determina cu exactitate linia in functie de anumite distante fata de constructiile existente pe loturile partilor.
Instanta de apel a incuviintat efectuarea unei noi expertize imobiliare care a fost intocmita de expertul A.V., concluziile acestuia fiind insusite de instanta de apel, care a apreciat ca varianta propusa in noua expertiza reprezinta una de mijloc (avand in vedere distanta dintre punctele de reper), fata de celelalte doua expertize efectuate in cauza.
Impotriva acestei decizii, in termen legal au declarat recurs paratii B.G. si B.C., care au criticat-o pentru nelegalitate conform art. 304 pct.9 Cod procedura civila.
Recurentii au sustinut ca instanta de apel a depasit limitele investirii; apelanta reclamanta a inteles sa critice hotararea primei instante numai in legatura cu absenta din schita anexa la expertiza a tuturor dimensiunilor fata de toate punctele de reper, declarand ca linia de hotar dintre proprietatea partilor a fost corect stabilita, iar aceste limite au fost explicitate in suplimentul realizat in apel de acelasi expert M.E.
Intimata R.M. a invocat exceptia tardivitatii declararii recursului.
In baza art. 137 Cod procedura civila vom analiza cu prioritate aceasta exceptie de procedura.
Conform dispozitiilor art. 301 Cod procedura civila termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii, iar potrivit dispozitiilor art. 101 alin.(5) Cod procedura civila, termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala, sau cand serviciul este suspendat, se va prelungi pana la sfarsitul primei zile lucratoare urmatoare.
In cauza, se constata ca decizia civila nr. 256 din 18 mai 2007 a Judecatoriei Constanta a fost comunicata paratilor B.G. si B.C. la 21 iunie 2007, iar recursul a fost expediat prin posta la 9 iulie 2007, cu respectarea dispozitiilor art. 301 si ale art. 101 alin.(5) Cod procedura civila.
Termenul de recurs a inceput sa curga la data de 22 iunie 2007, cele 15 zile fiind indeplinite la data de 7 iulie 2007, zi nelucratoare (sambata), situatie in care termenul a fost prelungit conform art. 101 alin.(5) Cod procedura civila pana la sfarsitul zilei de 9 iulie 2007 (luni).
Pentru considerentele expuse, se va respinge exceptia tardivitatii recursului ca nefondat.
Analizand legalitatea hotararii recurate, in raport cu criticile recurentilor parati, se constata ca recursul este fondat pentru urmatoarele considerente:
Din dispozitiile art. 129 alin. ultim Cod procedura civila, rezulta ca instanta este obligata sa se pronunte cu privire la toate capetele de cerere cu judecata carora a fost investita, respectiv fata de toate partile implicate in conflictul judiciar.
Judecatorii sunt datori sa hotarasca numai asupra celor ce formeaza obiectul pricinii supuse judecatii, instanta neputand sa depaseasca limitele investirii sale.
Apelul este o cale de atac devolutiva, dar efectul devolutiv are doua limite. Datorita faptului ca si in aceasta etapa procesul este guvernat de principiul disponibilitatii, instanta de apel nu poate proceda la aceasta noua judecata decat in limitele stabilite de apelant.
In speta, se retine ca reclamanta R.M. a investit prima instanta cu o actiune in granituirea proprietatii acesteia de proprietatea paratilor B.G. si B.C., iar instanta de fond a dispus granituirea in baza expertizei realizate de expert M.D., pe aliniamentul JKLMNE.
In cererea de apel reclamanta R.M. a precizat ca linia de hotar a fost corect stabilita in cauza si unica critica pe care intelege sa o formuleze, in apel, priveste faptul ca instanta de fond nu i-a incuviintat obiectiunile la raportul de expertiza efectuat de M.D., prin care a solicitat ca expertul tehnic desemnat in cauza sa determine toate distantele marcate prin planul de situatie anexat la raport.
Prin urmare, in apel, reclamanta a solicitat, practic, o explicitare a dispozitivului hotararii primei instante, in sensul de a se preciza toate distantele marcate prin planul de situatie anexat la raportul de expertiza efectuat in fata primei instante de expert M.D., neintelegand sa conteste linia de demarcatie dintre cele doua proprietati stabilita de instanta pe aliniamentul JKLMNE.
Instanta de apel, depasind limitele investirii, dupa ce initial a dispus ca expertul M.D. sa marcheze pe schita anexa la expertiza toate distantele dintre linia de granita si constructiile invecinate ale partilor, a incuviintat efectuarea unei noi expertize, dispunand granituirea in raport cu proba noua administrata in apel si care propune o varianta de granituire diferita de cea stabilita prin hotararea primei instante si care nu a fost contestata de parti.
Fata de situatia de fapt, se retine ca Tribunalul Constanta, cu incalcarea principiului disponibilitatii partilor in procesul civil si a limitelor efectului devolutiv al apelului a dispus granituirea celor doua proprietati pe un alt aliniament, motiv pentru care, in baza art. 312 Cod procedura civila, se admite recursul formulat de B.G. si B.C. si se modifica in tot hotararea apelata, in sensul respingerii apelului reclamantei ca nefondat.
Cu ocazia executarii hotararii de granituire, pronuntata de Judecatoria Constanta partile sunt indreptatite sa valorifice schita plan anexa la expertiza M.E. realizata in apel si pe care expertul a stabilit distanta dintre punctele propuse ca semn de hotar pe linia JKLMNE, cu mentiunea ca aceste puncte au fost evidentiate si in concluziile raportului de expertiza realizat la prima instanta, iar lipsa lor din schita anexa s-a datorat faptului ca distantele hotarului propus fata de punctele semnificative de pe teren sunt foarte mici si greu de reprezentat la scara planului.