Discriminare. Conditiile legale pentru existenta contraventiei cunoscute sub denumirea de „hartuire”.

Contraventia prevazuta de art.15 din Ordonanta Guvernului nr.137/2000 este cunoscuta, in legislatia Uniunii Europene si in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului sub denumirea de „hartuire”.
Hartuirea reprezinta un tip specific de discriminare in temeiul directivelor U.E. privind nediscriminarea (art.2 alin.(3) din Directiva 2000/43/CE a Consiliului de punere in aplicare a principiului egalita?ii de tratament intre persoane, fara deosebire de rasa sau origine etnica si art.2 alin.(3) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului de creare a unui cadru general in favoarea egalita?ii de tratament in ceea ce prive?te incadrarea in munca ?i ocuparea for?ei de munca), a caror transpunere o reprezinta, de altfel, art.15 din Ordonanta Guvernului nr.137/2000
Elementele constitutive ale contraventiei prevazute de art.15 din Ordonanta Guvernului nr.137/2000, adaptate la situatia de fapt din speta, ar trebui, asadar, sa fie urmatoarele: existenta unui comportament (actiune sau inactiune) din partea reclamantelor indreptat impotriva paratelor; acel comportament sa fi avut ca scop sau sa fi vizat atingerea demnitatii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare pentru paratele C.L. si C.R. si sa fi fost legat de apartenenta  paratelor la o alta etnie.

“I. Cererile introductive de instanta.
I.1. Cererea reclamantei S.M..
1. Prin cererea de chemare in judecata, inregistrata la Curtea de Apel Brasov - sectia de contencios administrativ si fiscal sub nr. 584/64/2014, reclamanta S.M. a solicitat, in contradictoriu cu paratul C.N.C.D., anularea Hotararii nr. 544/24.09.2014 pronuntata de Colegiul Director din cadrul C.N.C.D..
2. In motivarea cererii de chemare in judecata, reclamanta a aratat ca prin hotararea, a carei anulare o solicita, s-a constatat, in mod neintemeiat si arbitrar, ca ar fi avut un comportament discriminatoriu pe criterii etnice fata de doamnele C.L. si C.R. si, astfel, ar fi incalcat prevederile art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 15 din O.G. nr. 137/2000, fiindu-i aplicata o amenda de 1.000 lei, solutie care a fost adoptata, pe de o parte, in baza unei stari de fapt neadevarate si absurde, iar pe de alta parte fara a fi luate in considerare dovezile depuse, cum ar fi sustinerile din raspunsul depus pentru termenul din 02.09.2014, declaratiile celorlalte colege reclamate si ale salariatilor neimplicati din biroul Tehnic-CAD, precum si fara solutionarea cazului si impotriva uneia dintre persoanele reclamate, si anume impotriva d-nei G.J., care nici nu a fost sanctionata, dar nici nu a fost absolvita de raspundere, fiind omisa total din solutia data de C.N.C.D..
3. De asemenea, reclamanta precizeaza ca faptele prezentate de d-nele C.R. si C.L. ca fiind discriminatoare nu sunt reale, ci doar niste acuzatii si atacuri rauvoitoare, chiar minciuni, prin care se incearca inducerea in eroare, iar acestea nu au depus nicio proba utila, concludenta si pertinenta in vederea sustinerii pozitiei lor, fiind de neinteles cum poate sa apara reclamanta, in calitatea sa de director tehnic, ca reclamata si sanctionata in cauza C.N.C.D. cu toate ca nu a avut loc si nici nu exista vreo problema intre aceasta si surorile C..
4. Reclamanta mai sustine ca afirmatiile surorilor C. sunt false in ce priveste suferinta emotionala a acestora si motivele pentru care au solicitat concedii de odihna, in realitate acestea nesolicitand vreodata concedii de odihna pentru suferinte emotionale cauzate de comportamentul colegilor acestora, ci pentru diferite alte motive (deces in familie, slujbe religioase de pomenire a mortilor, parinte bolnav, mijloacele de transport care nu functionau din cauza zapezii, etc.), iar daca acestea ar fi suferit cu adevarat din cauza unora dintre colegele de birou, atunci probabil ar fi fost nevoite sa plece in concediu medical pe motive legate de psihic, ceea ce nu s-as intamplat.
5. Referitor la mutarea din birou a surorilor C. la data de 1 august 2014, reclamanta sustine ca aceasta s-a facut dupa consultarea si acordul celor doua doamne, motivul pe care acestea l-au invocat fiind problemele de sanatate cauzate de aerul conditionat, intreg personalul biroului tehnic fiind prezent cand cele doua si-au dat acordul.
6. In ceea ce priveste afirmatia surorilor C. ca dupa mutarea lor din birou atributiile de serviciu le-ar fi fost retrase treptat, reclamanta a aratat ca aceasta restrangere a atributiilor celor doua, pe fondul stresului pe care l-au invocat, a avut loc prin lansarea prototipurilor direct in productie, fara a fi verificate de acestea, insa aceasta solutie nu a fost definitiva, motiv pentru care cele doua doamne nu au fost anuntate, fiind o masura pe care reclamanta a luat-o in calitatea sa de sef al celor doua.
7. Reclamanta a mai invederat ca nu a fost notificata de cele doua in legatura cu problemele cu care sustin ca s-au confruntat in cadrul biroului tehnic, afland despre acestea de la G.J., dupa ce aceasta a primit o citatie, iar drept urmare in data de 12 iunie 2014 a discutat cu cele doua, insa acestea nu au furnizat nicio dovada din care sa rezulte ca problemele afirmate erau reale, iar la data de 13 iunie 2014 s-a intocmit un proces-verbal de reconciliere intre persoanele implicate, pe care toti l-au semnat, realizandu-se astfel impacarea, ceea ce denota rolul activ al conducerii (dl. F.B. – director general si reclamanta – director tehnic).
8. Reclamanta mai sustine ca motivarea Hotararii nr. 544/24.09.2014 a C.N.C.D., potrivit careia nu ar fi combatut acuzele aduse de petente, nu este reala, intrucat in documentele trimise pe adresa sa si in declaratia doamnei F.Z.  nici nu apare numele sau, astfel ca nici nu cunoaste motivul concret al acuzarii sale, iar din hotararea atacata nici nu reiese ca cele doua petente au fost discriminate si mai ales cum, ci din contra cele doua nu doar ca nu au fost discriminate dar au obtinut, in cadrul S.C. S.M., mai multe favoruri, constand in: angajarea surorii C.R., pe baza cererii d-nei C.L.; ajutarea petentei C.L. din punct de vedere financiar ca fiul dansei sa urmeze o facultate, prin acordarea unei burse de studiu de catre societate; nerestituirea cuantumului bursei primite de fiul petentei C.L., desi acesta si-a dat demisia inainte de expirarea termenului pentru care s-a obligat sa lucreze pentru firma; nereducerea nivelului de salarizare al celor doua petente, dupa ce acestora li s-au diminuat atributiile, ca urmare a introducerii sistemului de verificare pe calculator a sabloanelor.    
9. Cererea de chemare in judecata a fost timbrata cu 50 lei taxa judiciara de timbru (fila 28).
I.2. Cererea reclamantelor K.M., M.C. si I.E.K..
10. Prin cererea de chemare in judecata, inregistrata la Curtea de Apel Brasov - sectia de contencios administrativ si fiscal sub nr. 585/64/2014, reclamantele K.M., M.C. si I.E.K. au solicitat, in contradictoriu cu paratul C.N.C.D., anularea Hotararii nr.544/24.09.2014 pronuntata de Colegiul Director din cadrul C.N.C.D..
11. In motivarea cererii de chemare in judecata, reclamantele au aratat ca prin hotararea, a carei anulare o solicita, s-a constatat, in mod neintemeiat si arbitrar, ca ar fi avut un comportament discriminatoriu pe criterii etnice fata de doamnele C.L. si C.R. si, astfel, ar fi incalcat prevederile art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 15 din O.G. nr. 137/2000, fiindu-le aplicata cate o amenda de 1.000 lei, solutie care a fost adoptata, pe de o parte, in baza unei stari de fapt neadevarate si absurde, iar pe de alta parte fara a fi luate in considerare dovezile depuse, cum ar fi sustinerile din raspunsul depus pentru termenul din 02.09.2014, declaratiile celorlalte colege reclamate si ale salariatilor neimplicati din biroul Tehnic-CAD, precum si fara solutionarea cazului si impotriva uneia dintre persoanele reclamate, si anume impotriva d-nei G.J., care nici nu a fost sanctionata, dar nici nu a fost absolvita de raspundere, fiind omisa total din solutia data de C.N.C.D..
12. De asemenea, reclamantele precizeaza ca faptele prezentate de d-nele C.R. si C.L. ca fiind discriminatoare nu sunt reale, ci doar niste acuzatii si atacuri rauvoitoare, chiar minciuni, prin care se incearca inducerea in eroare, iar acestea nu au depus nicio proba in vederea sustinerii pozitiei lor.
13. In ce priveste refuzul de comunicare a informatiilor profesionale, reclamantele au aratat ca aceasta sustinere a surorilor C. este absurda si nedovedita si, mai mult, acestea se comportau in birou ca si cum ar fi avut o pozitie ierarhic superioara, creand prin comportamentul lor o atmosfera tensionata.
14. Reclamantele mai arata ca este tot o minciuna si afirmatia petentelor in sensul ca in data de 6 decembrie 2013 reclamantele li s-ar fi adresat cu injurii si cu indemnul de a parasi zona, in realitate reclamantele neavand nicio problema cu nationalitatea cuiva, dintotdeauna respectand fiecare coleg, fara deosebire de nationalitate.
15. Reclamantele sustin ca este o minciuna grosolana a petentelor afirmatia ca au fost amenintate, in legatura cu 15 martie, sa se pregateasca intrucat vorbitorii de limba romana sunt ingaduiti si ca exista o lege conform careia limba maghiara este limba oficiala, in realitate nefiind purtata nicio discutie cu petentele legata de data de 15 martie.
16. In ce priveste mutarea surorilor C. din birou, reclamantele au invederat ca aceasta a avut loc la cererea celor doua, care nu suportau aerul conditionat.
17. Reclamantele au mai invocat declaratiile date de  F.Z. si B.N., din care rezulta ca nu s-au simtit niciodata discriminati pe motive etnice, precum si declaratiile colegilor de birou, din care rezulta atitudinea necorespunzatoare si necolegiala a celor doua petente.
18. Cererea de chemare in judecata a fost timbrata cu 50 lei taxa judiciara de timbru (fila 25).
I.3. Conexarea cererilor.
19. Prin incheierea pronuntata la data de 20.01.2015 in dosarul nr.585/64/2014 s-a dispus conexarea acestui dosar la dosarul nr. 584/64/2014, in temeiul art. 139 din Codul de procedura civila si avand in vedere ca in ambele dosare se contesta Hotararea nr. 544/24.09.2014, iar reclamantii din cele doua dosare sunt persoane sanctionate prin aceasta hotarare.
II. Apararile paratilor.
20. Paratul C.N.C.D. a formulat intampinare in dosarul nr. 584/64/2014 (filele 41-43), dupa conexarea celor doua dosare, prin care a solicitat, in primul rand, „oportunitatea examinarii admisibilitatii actiunii judecatoresti, circumscris stabilirii cadrului procesual pasiv”, intrucat reclamantii nu au conturat corect cadrul procesual pasiv, prin cererea de chemare in judecata si a persoanelor care au avut calitatea de petente in fata C.N.C.D., cu mentiunea ca paratul nu solicita introducerea in cauza a petentelor C.L. si C.R., astfel ca opinia sa nu are caracterul unei cereri de introducere in cauza, conform art. 78 alin. 2, ci argumenteaza doar necesitatea respingerii ca inadmisibila a cererii, in lipsa unei conduite procesuale adecvate a reclamantilor.
21.  In acest sens, paratul a invederat ca solicita ca instanta sa puna in vedere reclamantilor obligatia conturarii cadrului procesual pasiv, in sens contrar impunandu-se calificarea actiunii ca inadmisibila.
22. De asemenea, paratul a mai solicitat sa se verifice indeplinirea de catre reclamanti a obligatiei timbrarii judiciare a actiunii in cauza, sub sanctiunea anularii ca netimbrata a acesteia.
23. In drept, paratul a invocat dispozitiile art. 205 din Codul de procedura civila.
24. Ulterior, pentru termenul de judecata din data de 19.02.2015, paratul C.N.C.D. a mai formulat o intampinare (filele 76-83 dosar nr. 584/64/2015), prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata, intrucat actul administrativ-jurisdictional atacat a fost emis cu respectarea prevederilor legale, fiind temeinic si legal.
25. In continuare, paratul a invocat definitia legala a discriminarii, data de prevederile art.2 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, din care rezulta ca tratamentul diferit al persoanei vatamate trebuie sa aiba la baza unul dintre criteriile prevazute de textul legal si sa duca la restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social, cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.
26. Paratul a mai aratat ca, aplicand aceste principii la situatia reclamata, se constata ca afirmatiile utilizate de reclamante reprezinta o diferentiere clara, ce are la baza unul din criteriile interzise, mai exact „criteriul etnic” si au ca efect incalcarea dreptului la demnitate, avand in vedere ca exercitarea libertatii de exprimare comporta obligatii si responsabilitati, trebuind astfel in mod obligatoriu evitate afirmatiile care in mod gratuit ofenseaza persoane/comunitati fara a contribui la o dezbatere publica menite sa duca la un progres al relatiilor umane/colegiale.
27. De asemenea, parata a invederat ca fapta care aduce atingere dreptului la demnitate personala reprezinta o forma de discriminare, introdusa de legiuitorul roman in procesul de transpunere a prevederilor Directivei Consiliului 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalitatii de tratament intre persoane, fara deosebire de origine rasiala sau etnica, astfel ca pentru a ne gasi in situatia unei fapte de hartuire, care aduce atingere dreptului la demnitate personala, este necesara intrunirea cumulativa a elementelor constitutive acesteia.
28. In cest sens, paratul a aratat ca fapta de hartuire se circumstantiaza intr-un comportament care poate imbraca diferite forme dar care trebuie sa aiba drept scop sau sa vizeze atingerea demnitatii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, aspect cu atat mai evident cu cat insasi Directiva Consiliului 2000/43/CE defineste hartuirea ca fiind „un comportament nedorit pe baza de etnie sau de rasa care are ca scop sau ca efect violarea demnitatii unei persoane si crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensiv”.
29. Paratul mai aminteste, in acelasi sens, ca partile reclamate nu au combatut acuzele aduse de petente, potrivit art. 20 alin. 6 din O.G. nr. 137/2000, in domeniul discriminarii sarcina probei fiind impartita intre petent si reclamat, conform art.10 din Directiva 2000/78 si art. 8 din Directiva Consiliului 2000/43/CE, principiu care este aplicat si de CEDO, astfel cum rezulta din jurisprudenta sa (D.H. si altii impotriva Cehiei – 13 noiembrie 2007, Sampanis si altii impotriva Greciei – 5 iunie 2008), astfel ca, potrivit acestui principiu persoana interesata trebuie sa indice suficiente elemente sau fapte potrivit art. 20 alin. 6, care permit presupunerea existentei unei discriminari, elemente (fapte) care pot fi considerate ca mijloace de proba in sprijinul existentei unui tratament diferit aplicat petentului/persoanei discriminate direct sau indirect, iar din acest moment ii revine persoanei impotriva careia s-a formulat sesizarea sarcina de a dovedi ca faptele nu constituie discriminare.
30. Paratul mai arata ca, in cauza, partile reclamate nu depun nici un fel de probatoriu, care sa vina sa rastoarne prezumtia de existenta a faptei. 
31. In drept, paratul a invocat art. 205 din Codul de procedura civila.
32. La termenul de judecata din data de 22 ianuarie 2015 (fila 44 dosar nr. 584/64/2014) s-a dispus, in temeiul art. 78 alin. (2) din Codul de procedura civila, art. 161 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 si art. 20 alin. (4) si (6) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, introducerea in cauza, in calitate de parate, a petentelor din procedura derulata in fata C.N.C.D. – C.L. si C.R..
33. Pentru termenul de judecata din data de 19.03.2015, paratele C.L. si C.R. au depus intampinare (filele 92-94 dosar nr.584/64/2014), prin care au solicitat respingerea cererii reclamantelor ca fiind neintemeiata si mentinerea ca temeinica si legala a Hotararii nr. 544/24.09.2014 a C.N.C.D..
34. In sustinerea solicitarii lor, paratele au aratat ca faptele de discriminare exercitate de reclamante asupra lor dureaza de mai mult timp, frecventa si intensitatea acestora crescand mai ales dupa ce au sesizat C.N.C.D., cu concursul conducerii angajatorului lor S.C. S.M., care in loc sa ia masuri reale si concrete pentru restabilirea echilibrului a cautat sa tolereze problemele existente si sa crediteze ideea ca ar fi favorizate prin mentinerea pe posturile detinute.
35. De asemenea, paratele mai arata ca aspecte concrete rezulta din discutia purtata de acestea cu una din colegele de birou, K.K., care confirma tratamentul la care paratele au fost supuse de catre celelalte colege, precum si din faptul reducerii atributiilor de serviciu pe care le aveau si din mutarea lor intr-un alt birou, precum si din constituirea unui simulacru de comisie, fond pe care reclamantele, incurajate fiind de atitudinea conducerii, au continuat sa se manifeste fata de parate prin adresari verbale si gesturi defaimatoare, jignitoare, de atingere brutala a demnitatii referitoare la nationalitate, sexualitate, igiena, care nu pot fi redate.
36. Paratele mai precizeaza ca in aceasta situatie, si avand in vedere taraganarea de catre C.N.C.D. a luarii unor masuri concrete de restabilire a echilibrului, au fost nevoite sa ceara incetarea contractelor de munca, incepand cu luna septembrie 2014.
37. In drept, paratele au invocat art. 205 din Noul Cod de procedura civila.
III. Raspunsurile la intampinari.
38. Pentru termenul de judecata din 19.03.2015, reclamantele S.M., K.M.M., M.C. si I.E.K. au formulat raspuns la intampinarea depusa de paratul C.N.C.D. (filele 95-96), prin care au aratat, in primul rand, ca paratul nu si-a exprimat in niciun fel pozitia fata de problema referitoare la G.J., invocata prin cererile de chemare in judecata.
39. In al doilea rand, reclamantele au aratat ca paratul invoca numai anumite prevederi legale in mod teoretic, dar fara a exista un act si/sau fapt de discriminare savarsit de reclamante, neexistand nici un tratament diferentiat, niciun criteriu de discriminare incalcat, paratul nedepunand nicio dovada pertinenta, concludenta si utila pe care s-ar sprijini hotararea atacata, luand pur si simplu ca adevarate declaratiile paratelor C..
40. Reclamantele mai precizeaza ca singura asa-zisa proba invocata de paratul C.N.C.D. ar fi un pasaj dintr-o convorbire avuta de paratele C. cu una dintre colegele de birou, inregistrata fara acordul acestei colege, astfel ca aceasta proba nu poate fi privita ca legala, iar daca este legala ar fi trebuit sa le fie comunicata intreaga inregistrare.
41. In sustinerea pozitiei lor, reclamantele invoca documentele depuse in dosarul C.N.C.D. si depozitia d-lui B.N., precum si declaratiile d-nei F.Z. si ale doamnelor K.K., S.K. si a domnului H.E..
42. Pentru termenul de judecata din data de 16.04.2015, reclamantele S.M., K.M.M., M.C. si I.E.K. au formulat raspuns la intampinarea depusa de paratele C.L. si C.R. (filele 108-110), prin care au aratat, in primul rand, ca aceste parate nu au inaintat nicio proba utila, pertinenta si concludenta in vederea sustinerii pozitiei lor, relatand numai aspecte total generale, care de altfel nici nu sunt reale si nici adevarate si care nu au nicio relevanta juridica in prezentul dosar, singura asa-zisa fapta invocata de parate sprijinindu-se pe o convorbire avuta de acestea cu una dintre colegele de birou, inregistrata fara acordul acestei colege, astfel ca aceasta proba nu poate fi privita ca legala, iar daca este legala ar fi trebuit sa le fie comunicata intreaga inregistrare.
43. De asemenea, reclamantele au mai aratat ca sustinerea paratelor ca mutarea lor intr-un alt birou ar fi fost fortata constituie simple minciuni, intrucat aceasta mutare a avut loc cu acordul celor doua, intrucat aerul conditionat le-ar fi cauzat probleme de sanatate.
44. Reclamantele au mai aratat ca nici sustinerile paratelor legate de reducerea atributiilor lor de serviciu  din motive de discriminare nu sunt adevarate, intrucat volumul cel mai mare de munca reprezinta prototipurile care se executa din fiecare model, iar tocmai pentru a reduce stresul invocat de parate prin petitia lor s-a decis efectuarea unei incercari de a lansa prototipurile direct in productie, fara a fi verificate de parate.
45. Referitor la comisia interna invocata de parate, reclamantele au aratat ca aceasta a avut ca obiectiv cercetarea reclamantelor, nu a paratelor.
46. In ceea ce priveste situatia colegei lor, G.J. care, desi a fost citata la C.N.C.D. a fost omisa din hotararea atacata, nefiind data nicio solutie cu pricire la aceasta, reclamantele sustin ca acest aspect determina anularea in intregime a hotararii atacate.
IV. Probatoriul.
47. In cauza au fost administrate probele cu inscrisuri si cu martori.
IV.1. Proba cu inscrisuri.
48. La dosar au fost depuse de parti, cu incuviintarea instantei, urmatoarele inscrisuri:
- in dosarul conex nr. 584/64/2014: Hotararea nr. 544/24.09.2014 a C.N.C.D. (filel 7-11); proces-verbal din 13.06.2014 (fila 12); contract de acordare a unei burse de studiu (filele 13-14); adeverinte privind calitatea de student (fila 15); situatia bursei acordate lui N.A. (fila 16); demisie N.A. (fila 17); certificate de concediu medical (filele 18-19); citatia adresata reclamatei J.G. pentru a se prezenta la C.N.C.D. (filel 57, 118); petitia adresata de paratele C.L. si C.R., prin posta electronica, Presedintelui Romaniei (filel 58-59, 117); declaratie extrajudiciara K.K. (filel 97-98); adresa nr. DRA2/4262/18.03.2014 a Administratiei Prezidentiale (fila 116); citatia adresata petentelor C.L. si C.R. pentru a se prezenta la C.N.C.D. (fila 119); declaratie extrajudiciara F.Z. (fila  120); declaratie extrajudiciara S.M. (fila 121); Decizia nr. 149/7.08.2014 a Directorului General S. S.A. (fila 122); adresa nr. 446/7.08.2014 a S.M. S.A. (fila 123); adresa nr.884/6.08.2014 a S. S.A. (fila 124); adresa nr. 441/5.08.2014 a S.M. S.A. (fila 125); raport de cercetare intocmit de Comisia numita prin Decizia nr.149/7.08.2014 (fila 126); declaratie S.M., adresata C.N.C.D. (fila 127); declaratie G.J., adresata C.N.C.D. (fila 128); declaratie F.B., adresata C.N.C.D. (filele 129-130); declaratie B.N., adresata C.N.C.D. (fila 131); declaratie comuna K.K., S.K., H.E., adresata C.N.C.D. (fila 132); declaratie comuna K.M., M.C., I.E.K., adresata C.N.C.D. (fila 133); cereri de concediu adresate S.C. S.M. S.A. de C.R. si C.L. (filele 134-135); reclamatii adresate S.C.  S.M. S.A. de catre C.L. si C.R. (filel 136-137, 152, 155-157); proces-verbal incheiat la data de 13.06.2014 (fila 138); intampinare adresata C.N.C.D. de catre C.R. si C.L. (filel 139, 143); imputernicire data de C.R. nepotului sau N.I. (fila 140); copie acte identitate C.L. si N.I. (filele 141, 162-163); copie act identitate C.R. (fila 142); citatia adresata reclamatei M.K. pentru a se prezenta la C.N.C.D. (fila 144); citatia adresata reclamatei M.C. pentru a se prezenta la C.N.C.D. (fila 145); citatia adresata reclamatului F.B. pentru a se prezenta la C.N.C.D. (fila 146); citatia adresata reclamatei M.S. pentru a se prezenta la C.N.C.D. (fila 147); citatia adresata reclamatei E.K.I. pentru a se prezenta la C.N.C.D. (fila 148); citatia adresata petentelor C.L. si C.R. pentru a se prezenta la C.N.C.D. (fila 149); cereri pentru concediu de odihna formulate de C.L. si C.R. (filel 150-151); cereri pentru decalarea orei de masa adresata angajatorului de catre C.R.  si C.L. (f.153-154); transcrierea extrajudiciara a inregistrarii convorbirii dintre „CL”, „CR” si „KK” (filel 158-160); imputernicire data de C.L. fiului sau N.I. (fila 161); note scrise adresate C.N.C.D. de catre C.R. si C.L. (filel 164-166); Hotararea nr. 544/24.09.2014 a C.N.C.D. si adresele de comunicare a acesteia (filele 167-172); declaratie olografa extrajudiciara B.N. (fila 191); declaratie olografa extrajudiciara H.E. (fila 192);
- in dosarul conex nr. 584/64/2014: Hotararea nr. 544/24.09.2014 a C.N.C.D. si dovezi de comunicare a acesteia (filele 5-9, 28-36).         
IV.2. Proba cu martori.
49. Prin incheierile din 30 aprilie 2015 si 28 mai 2015 (fila 194 vol. II dosar nr. 584/64/2014 si fila 10 vol. II acelasi dosar), instanta a incuviintat, la cererea reclamantelor si din oficiu, proba cu martori, astfel ca au fost audiati in aceasta calitate, conform declaratiilor de la dosar nr. 584/64/2014, vol. II: I.F., fosta Z. (filele 4-5); H.E. (filele 6-7); B.N. (filele 8-9); K.K. (filele 19-20).
V. Considerentele si hotararea instantei.
50. Prin Hotararea nr. 544/24.09.2014 (filele 7-11 vol. I dosar nr. 584/64/2014), C.N.C.D. a constatat ca aspectele prezentate in petitia formulata de C.L. si C.R. intrunesc elementele constitutive ale unei fapte de discriminare conform art. 2 alin. 1 coroborat cu art. 15 din O.G. nr. 137/2000, modificata si, in consecinta, a hotarat sanctionarea doamnelor M.K., M.C., M.S. si E.K. cu amenzi contraventionale de cate 1.000 lei, precum si a domnului F.B. cu avertisment, conform art. 2 alin. (4) din O.G. nr. 137/20000 modificata.
51. Pentru a adopta aceasta solutie, C.N.C.D. a retinut ca petitia, asa cum a fost formulata de petentele C.L. si C.R., releva o situatie in care aceste petente sunt angajate in cadrul S.C. S.M. S.A. din localitatea T.S. si sunt supuse la locul de munca de catre partile reclamate la acte/fapte de discriminare pe criteriul etnic (roman), iar in urma analizei documentelor depuse la dosarul cauzei a constatat ca petentele sunt de cetatenie romana si muncesc alaturi de cetateni etnici maghiari, prin comportamentul reclamatelor fiindu-le creat petentelor un mediu ostil, degradant si defaimator, acestea aflandu-se intr-o pozitie de minoritate etnica si fiind nevoite sa suporte injurii cu conotatii etnice, in sensul ca au fost amenintate sa se pregateasca pentru data de 15 martie, vorbitorii de limba romana fiind ingaduiti si ca va veni o lege prin care limba maghiara va fi limba oficiala, precum si ca li s-a recomandat sa paraseasca regiunea.
52. De asemenea, C.N.C.D. a mai retinut ca partile reclamate, prin adresele comunicate la dosarul cauzei, nu au combatut acuzele aduse de petente, potrivit art. 20 alin. (6), ci au relatat desfasurarea activitatii comerciale in societatea in care lucreaza si relatia colegiala in care se aflau cu petentele, astfel ca natura discriminarii, sub aspectul ei constitutiv, decurge tocmai din faptul ca diferenta de tratament este determinata de existenta unui criteriu, ceea ce presupune o legatura de cauzalitate intre tratamentul diferit imputat si criteriul interzis de lege, invocat in situatia persoanei care se considera discriminata, fiind prezente in consecinta indicii de natura a prezuma ca un criteriu interzis, stipulat de art. 2 alin. (1) si art. 15 din O.G. nr. 137/2000 republicata a constituit un obiter dictum in legatura cu tratamentul discriminator pe criteriul etnic al partilor reclamate de etnie maghiara fata de petente aflate in minoritate si avand nationalitate romana.
53. Fiind nemultumite de aceasta hotarare, reclamantele au formulat cele doua cereri de chemare in judecata conexate.
54. Din probele administrate in cauza, Curtea retine ca paratele C.L. si C.R. au lucrat la S.C. „S.M.” S.A., in cadrul Biroului Tehnic CAD, fiind colege de birou cu reclamantele K.M., M.C. si I.E.K. si subordonate reclamantei S.M., care ocupa functia de director tehnic in cadrul aceleiasi societati (declaratii martori filel 4-9, 19-20 vol. II dosar nr. 584/64/2014).
55. Paratele au sustinut atat in fata C.N.C.D. cat si in fata instantei ca, pe fondul unor stari conflictuale existente in cadrul biroului, au fost discriminate de colegii de birou, care toti sunt de etnie maghiara, precum si de conducerea societati, urmarea fiind faptul ca din cauza stresului puternic pe care l-au resimtit, au fost nevoite sa isi dea demisia.
56. Reclamantele sustin, in esenta, ca nu au savarsit niciun act de discriminare fata de parate si ca, dimpotriva, culpa pentru situatia conflictuala creata le apartine exclusiv acestora, astfel ca hotararea prin care au fost sanctionate este netemeinica si nelegala.
57. Curtea constata ca, prin hotararea a carei legalitate si temeinicie este contestata de reclamante, s-a retinut in sarcina acestora savarsirea contraventiei prevazute de art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, potrivit caruia „constituie contraventie, conform prezentei ordonante, daca fapta nu intra sub incidenta legii penale, orice comportament manifestat in public, avand caracter de propaganda nationalist-sovina, de instigare la ura rasiala sau nationala, ori acel comportament care are ca scop sau vizeaza atingerea demnitatii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptat impotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitati si legat de apartenenta acestora la o anumita rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuala a acestuia”.
58. Contraventia prevazuta de art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 este cunoscuta, in legislatia Uniunii Europene si in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului sub denumirea de „hartuire”.
59. Hartuirea reprezinta un tip specific de discriminare in temeiul directivelor U.E. privind nediscriminarea (art.2 alin. (3) din Directiva 2000/43/CE a Consiliului de punere in aplicare a principiului egalita?ii de tratament intre persoane, fara deosebire de rasa sau origine etnica si art. 2 alin. (3) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului de creare a unui cadru general in favoarea egalita?ii de tratament in ceea ce prive?te incadrarea in munca ?i ocuparea for?ei de munca), a caror transpunere o reprezinta, de altfel, art. 15 din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000.
60. Elementele constitutive ale contraventiei prevazute de art.15 din Ordonanta Guvernului nr.137/2000, adaptate la situatia de fapt din speta, ar trebui, asadar, sa fie urmatoarele: existenta unui comportament (actiune sau inactiune) din partea reclamantelor indreptat impotriva paratelor; acel comportament sa fi avut ca scop sau sa fi vizat atingerea demnitatii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare pentru paratele C.L. si C.R. si sa fi fost legat de apartenenta paratelor la o alta etnie.
61. Din declaratiile martorilor audiati de catre instanta rezulta ca intre paratele C.L. si C.R., pe de o parte, si reclamantele K.M., M.C. si I.E.K., pe de alta parte, au existat discutii contradictorii cu privire la obligatiile profesionale care s-au dezvoltat, cu timpul, intr-o stare conflictuala.
62. De asemenea, din declaratia martorei K.K. (filele 19-20 vol. II dosar nr. 584/64/2014) rezulta ca aceasta a auzit ca li s-ar fi spus paratelor sa plece acasa, iar o data a auzit personal ca reclamanta I.E.K. i-a spus paratei C.L. sa plece acasa, dar nu stie din ce motive si nu a inteles exact contextul.
63. De asemenea, din declaratiile martorilor si din cererile de chemare in judecata rezulta ca, dupa ce paratele C.L. si C.R. s-au plans conducerii ca au probleme de sanatate din cauza functionarii aerului conditionat in birou, prin interventia reclamantei S.M. acestea au fost mutate intr-un alt birou, fara aer conditionat, iar ulterior paratelor le-au fost retrase atributiile de verificare a prototipurilor inainte de lansarea in productie, fara ca acestea sa fie anuntate in prealabil.
64. Prin urmare, Curtea retine ca, prin comportamentele lor coroborate, reclamantele K.M., M.C. si I.E.K., in calitate de colege de birou cu paratele si S.M., sefa ierarhica a paratelor, au determinat crearea unei atmosfere ostile, ofensatoare si chiar umilitoare pentru cele doua parate, atmosfera care le-a determinat pe acestea sa isi dea demisia din cadrul societatii.
65. Un aspect important de retinut este acela ca, atat starea conflictuala intre reclamantele K.M., M.C. si I.E.K., pe de o parte si paratele C.L. si C.R., pe de alta parte, cat si mutarea celor doua parate si restrangerea imediata a atributiilor de serviciu ale acestora fara a fi anuntate au fost confirmate de declaratiile martorilor.
66. In ceea ce priveste interpretarea data de martori acestei stari conflictuale, Curtea o apreciaza ca nefiind relevanta, avand in vedere cele declarate de martora K.K. (filel 19-20 vol. II dosar nr. 584/64/2014), care a auzit ca paratelor li s-ar fi spus, pe fondul conflictelor existente intre cele doua tabere, sa plece acasa, precum si cele declarate de martorul H.E. (fila 7 vol. II dosar nr.  584/64/2014) in sensul ca in cadrul biroului toti cei de etnie maghiara discutau in limba maghiara, desi se stia ca cele doua parate nu cunosc aceasta limba, aceasta stare de fapt contribuind, fara indoiala, la mentinerea sau amplificarea, pe fondul starii de conflict, a unei stari umilitoare si discriminatorii pe temeiuri etnice pentru parate.   
67. In consecinta celor ce preced, Curtea apreciaza ca in cauza reclamantele K.M., M.C., I.E.K. si S.M. au savarsit fapta prevazuta de art.15 din Ordonanta Guvernului nr. 137/200 si, in consecinta, in mod temeinic si legal au fost sanctionate prin Hotararea nr. 544/24.09.2014 a C.N.C.D..
68. Totodata, Curtea retine ca, la nasterea si dezvoltarea starii conflictuale au avut o contributie si paratele C.L. si C.R., fapt ce rezulta din declaratiile martorilor audiati, astfel ca si individualizarea sanctiunilor de catre C.N.C.D., prin aplicarea de amenzi reclamantelor in cuantumul minim prevazut de lege [art.26 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.137/2000], este corecta. 
69. Referitor la invocarea de catre reclamante, ca motiv de nulitate a hotararii C.N.C.D., a nepronuntarii cu privire la partea reclamata G.J., Curtea retine ca aceasta nu afecteaza nici legalitatea si nici temeinicia sanctiunilor ce  le-au fost aplicate celor patru reclamante si, in consecinta, aceasta critica nu este relevanta pentru solutionarea cauzei, urmand a fi inlaturata ca atare.
70. Fata de ansamblul considerentelor prezentate, in temeiul art. 20 alin. (9) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 si art. 18 din Legea nr. 554/2004, Curtea va respinge actiunile in contencios administrativ conexate, ca fiind nefondate.”